Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Ucraina investește peste 14 milioane de euro pentru rute alternative de transport spre Republica Moldova, potrivit G4Media, într-un efort de a proteja logistica regională afectată de atacurile rusești asupra infrastructurii critice.
Guvernul de la Kiev a aprobat alocarea a 718 milioane de hrivne (peste 14 milioane de euro) pentru extinderea și securizarea conexiunilor de transport, vizând atât transportul de mărfuri, cât și cel de pasageri către Republica Moldova și, implicit, România. Măsura vine în contextul deteriorării infrastructurii, după bombardamente repetate asupra podurilor, căilor ferate și porturilor.
Planul se concentrează pe puncte critice afectate de război:
Vicepremierul ucrainean pentru reconstrucție, Oleksii Kuleba, a subliniat că aceste investiții sunt necesare pentru menținerea stabilității economice și a mobilității populației în zone vulnerabile.
Inițiativa are o dublă miză:
| Obiectiv | Impact |
|---|---|
| Rute alternative | reducerea dependenței de infrastructura vulnerabilă |
| Securitate logistică | continuitatea transporturilor în condiții de război |
| Conectivitate regională | legături mai stabile cu Moldova și România |
În lipsa acestor soluții, atacurile asupra infrastructurii riscă să blocheze fluxurile comerciale și să afecteze economia regională.
Investiția reflectă adaptarea Ucrainei la condițiile de război, prin dezvoltarea unor rețele de transport redundante. În același timp, proiectul consolidează legăturile logistice cu Republica Moldova și deschide rute alternative către Uniunea Europeană, inclusiv prin România.
Recomandate
Republica Moldova taie cu 50% tarifele de tranzit feroviar pentru mărfurile din Ucraina , o măsură menită să atragă volume mai mari și să aducă venituri suplimentare operatorului feroviar de stat, potrivit G4Media . Înțelegerea a fost negociată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de la Chișinău cu omologii din Ucraina, sub supravegherea prim-miniștrilor celor două țări, conform Radio Chișinău, citat de executivul moldovean și transmis de Agerpres. Pe fondul planurilor Ucrainei de a exporta și transporta „până la 6 milioane de tone” în anul agricol 2026 pe rute regionale, Chișinăul urmărește să capteze „circa 10%” din acest volum, oferind reducerea de 50% pentru tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova. Surse guvernamentale moldovene au explicat că astfel de reduceri sunt o practică folosită pentru a atrage volume mari de tranzit și că, chiar și cu tarife diminuate, volumele negociate ar urma să genereze venituri și profituri pentru Calea Ferată din Moldova (CFM) . Guvernul de la Chișinău estimează oportunitatea pentru CFM la „câteva milioane de euro”. Calendarul aplicării și implicații operaționale Părțile au agreat ca noul regim să se aplice „odată cu momentul solicitării”, în intervalul 10 august – sfârșitul anului 2026. În paralel, se lucrează la creșterea capacității CFM pentru o logistică „cât mai eficientă”, fără ca materialul citat să detalieze investițiile sau măsurile concrete. Separat de componenta de marfă, începând cu 17 august va fi modificată ruta trenului Kiev–Chișinău, în baza acordului dintre cele două țări, cu obiectivul de a facilita transferul cetățenilor ucraineni către Aeroportul Internațional Chișinău, potrivit Radio Chișinău. [...]
Escaladarea atacurilor în Marea Neagră împinge în sus costurile de transport și asigurare , cu efect direct asupra fluxurilor de cereale și petrol din regiune, într-un moment în care rutele maritime globale sunt deja sub presiune, potrivit Economica . Marea Neagră este o rută-cheie pentru exporturile de cereale, țiței și produse rafinate, iar în ultimele săptămâni Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile reciproce asupra facilităților de export agricol și a navelor comerciale. În paralel, Ucraina a crescut atacurile asupra petrolierelor implicate în comerțul cu petrol al Rusiei, ceea ce adaugă un nou „punct de presiune” pe piețele de mărfuri, deja afectate de perturbări în Orientul Mijlociu. „Consecințele… sunt deja vizibile pe piețele agricole globale.” Declarația aparține lui Kayoko Gotoh, directoare în cadrul departamentelor ONU pentru afaceri politice și operațiuni de menținere a păcii, într-o sesiune a Consiliului de Securitate , unde a avertizat și că „nu trebuie să permitem ca această spirală periculoasă de escaladare să continue”. Costuri mai mari pentru armatori: tarife zilnice și prime de război în creștere Creșterea riscurilor de securitate se vede deja în costurile operaționale ale transportului maritim. Estimările de piață indică faptul că tarifele medii zilnice pentru petrolierele din Marea Neagră au depășit 300.000 de dolari pe zi (aprox. 1,38 milioane lei), de la puțin peste 200.000 de dolari pe zi (aprox. 920.000 lei) cu o săptămână înainte. În același timp, costurile asigurării împotriva riscului de război pentru escală în terminalele din Marea Neagră au urcat până la 2% din valoarea navei, de la circa 1% cu două săptămâni în urmă, potrivit surselor din asigurări citate în material. Chiar și variații aparent mici se traduc în „sute de mii de dolari” costuri suplimentare pentru fiecare voiaj. Efecte în lanț: exporturi mai lente și rute alternative sub capacitate Escaladarea afectează deja fluxurile comerciale. Grupul rus de transport maritim FESCO a anunțat că suspendă comenzile noi de transport prin Marea Neagră, după ce una dintre navele sale a fost lovită într-un atac ucrainean cu dronă. Pe segmentul agricol, Rusia a intensificat atacurile asupra navelor civile și infrastructurii portuare din jurul hubului Odesa, prin care sunt exportate peste 90% din produsele agricole ale Ucrainei. Produsele agricole rămân principala sursă de venit din export a Ucrainei, iar Kievul caută rute alternative, însă ministrul agriculturii Vitali Koval a declarat pentru Reuters că acestea nu vor ajunge la capacitate maximă până la sfârșitul lunii august și vor gestiona doar aproximativ jumătate din volumul transportat în mod normal prin porturile de la Marea Neagră. În plus, activitatea de transport maritim în Marea Azov a fost restricționată din 10 iulie, afectând în principal portul rus de cereale de la Taman, potrivit unor surse din comerț. Exporturile de cereale continuă din Novorossiisk și Tuapse, dar într-un ritm mai lent decât înainte. Presiune și pe exporturile de petrol: CPC, vulnerabilitate regională Atacurile ucrainene din iulie asupra petrolierelor au deteriorat mai multe nave și au dus la suspendarea temporară a operațiunilor de încărcare la Novorossiisk și la terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC), principala poartă de export pentru țițeiul kazah. Brokerul de nave BRS avertizează că CPC este o rută critică pentru Kazahstan, gestionând aproximativ 80% din exporturile de țiței ale țării, astfel că orice întrerupere prelungită poate deveni o problemă pentru fluxurile regionale de aprovizionare. Într-un scenariu în care volumele din Marea Neagră rămân la nivelurile reduse din ultimele două săptămâni, Niels Rasmussen, analist-șef pe transporturi în cadrul asociației BIMCO, estimează că volumele globale ale petrolierelor care transportă țiței ar putea scădea cu 3%, într-o piață care „se confruntă deja cu provocări”. [...]
TAROM își aduce în țară primul Boeing 737 MAX , un pas operațional în reînnoirea flotei , după ce aeronava a fost preluată joi de echipajele companiei de la sediul Boeing din Seattle și urmează să ajungă la București printr-un zbor special, în două etape, potrivit Agerpres . Aeronava, un Boeing 737-8, va fi adusă în România într-un „ferry flight” (zbor de transfer, fără pasageri) pe ruta Seattle – Keflavik (Islanda) – București. TAROM precizează că experți tehnici ai companiei fac evaluările înainte de preluare, iar zborul este realizat de două echipaje. Boeing-ul care pornește în weekend spre România va fi primul 737 MAX din flota TAROM și va purta numele „ Mircea Lucescu ”, conform comunicatului companiei. Cum este organizat zborul de transfer Prima etapă, Seattle – Keflavik, este operată de comandantul Cătălin Prunariu, alături de comandanții instructori Alexandru Scărlătescu și Alexandru Dobre. În echipaj se află și instructorii de zbor Viviana Negru și Daniela Cristescu, șeful de cabină Rodica Hidioșeanu și însoțitorul de bord Oana Buleac. A doua etapă, Keflavik – București, va fi operată de comandanții instructori Alexandru Fodor și Bogdan Rolnic, împreună cu șefii de cabină Diana Barboi și Antonia Vovec și însoțitorii de bord Andreea Otava și Alin Rizu. De ce contează pentru operațiunile TAROM Directorul general al TAROM, Cristian Anghel, leagă sosirea aeronavei de un proces de transformare al companiei și de reînnoirea flotei. „Primul Boeing 737 MAX care vine în flota TAROM marchează un pas important în procesul nostru de transformare.” După preluarea de la Boeing, aeronava urmează să ajungă în România „în zilele următoare”, mai arată comunicatul. Context: flota și rețeaua TAROM TAROM a fost înființată în 1954, funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și este membră a alianței SkyTeam din 25 iunie 2010. Compania are o flotă de 14 aeronave și un portofoliu de peste 50 de destinații, operate cu aeronave proprii sau prin parteneri de tip code share (acorduri prin care companiile vând locuri pe zborurile altor operatori). [...]
Temu își mută o parte din logistică mai aproape de comercianții români , printr-un acord care pune rețeaua Poștei Române în centrul livrărilor interne pentru vânzătorii locali de pe platformă, potrivit Wall-Street . Miza este operațională: simplificarea procesării comenzilor și extinderea acoperirii livrărilor în România, inclusiv în zone mai greu deservite de curierii privați. Ce prevede acordul Temu – Poșta Română Temu și Poșta Română au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru „simplificarea serviciilor logistice” destinate companiilor românești care vând pe Temu. Concret, Poșta Română va furniza un serviciu integrat de livrare a coletelor, care include: preluarea coletelor de la comercianți; sortarea în centre logistice din România; livrarea „last-mile” (ultima etapă a livrării, până la client). La nivel de opțiuni de livrare, comenzile ar urma să poată fi procesate prin livrare la domiciliu, puncte de ridicare, lockere automate și oficii poștale din toată țara. Publicația notează că parteneriatul este estimat să simplifice procesarea și livrarea comenzilor pentru companiile locale și să îmbunătățească experiența de cumpărare pentru clienți. Ce câștigă comercianții locali și ce urmărește Temu Pe lângă componenta de livrare, Temu și Poșta Română vor organiza evenimente comune pentru companiile românești care vând pe platformă și vor avea întâlniri periodice pentru a analiza evoluția parteneriatului și a ajusta serviciile. Directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, a indicat ca avantaj acoperirea rețelei naționale, inclusiv în mediul rural: „Rețeaua noastră ajunge în comunități din întreaga Românie, inclusiv în zonele rurale. Acest acord va pune serviciile noastre de livrare și retur la dispoziția comercianților români de pe Temu, ajutându-i să își servească clienții din întreaga țară.” În context, Temu a intrat pe piața din România în iulie 2023, iar din martie 2025 companiile românești se pot înscrie pentru a vinde pe platformă. Programul Local Seller este disponibil în peste 35 de țări. Context: presiunea taxelor pe colete din afara UE Acordul vine pe fondul schimbărilor de reglementare care au afectat livrările din afara Uniunii Europene. Wall-Street arată că Temu este între comercianții online din afara UE loviți de reglementările care vizează coletele cu valoare sub 150 de euro (aprox. 750 lei) provenite din afara UE. România și UE au implementat în acest an legi care taxează aceste colete, cu efect de descurajare a comenzilor livrate din afara UE pentru produse sub pragul de 150 de euro. În acest context, Temu a derulat recent o campanie prin care acoperea 30% din taxele de import, mai notează publicația. În lipsa unor detalii despre termene de implementare sau volume, rămâne de urmărit cum va fi operaționalizat serviciul integrat și în ce măsură va schimba timpii și costurile de livrare pentru comercianții români care vând pe Temu. [...]
Aglomerația de circa 80 de nave la intrarea pe Canalul Sulina riscă să prelungească timpii de tranzit și să crească presiunea pe logistica exporturilor ucrainene pe Dunăre , în condițiile în care porturile maritime de la Marea Neagră sunt practic blocate de atacurile rusești, potrivit Mediafax . În ultimele cinci zile, șirul navelor care așteaptă să intre pe Dunăre cu destinația porturile fluviale ucrainene a ajuns la aproximativ 80, deși numărul celor cărora li se permite tranzitul crește treptat, a declarat un operator de transport. Aglomerarea este raportată la intrarea pe Canalul Sulina, singurul canal al Dunării suficient de adânc pentru navele care vin din Marea Neagră către porturile ucrainene Reni și Izmail, potrivit Reuters. De ce s-a format coada: piloți puțini și prioritizarea unor mărfuri Întârzierile sunt puse pe seama deficitului de piloți (personalul specializat care asistă navigația pe sectorul dificil) și a necesității de a acorda prioritate anumitor tipuri de mărfuri, inclusiv transporturilor de combustibil. În același timp, traficul prin canal începe să se îmbunătățească: dacă săptămâna trecută intrau aproximativ cinci nave pe zi, luni sunt așteptate să intre cel puțin șapte, potrivit declarațiilor citate în articol. „În teorie, dacă putem aduce în jur de 10 nave pe zi în Sulina, ar trebui să putem elimina coada de aproximativ 80 de nave”, a declarat Katerina Kononenko de la Avalon Shipping. Kononenko a adăugat că ar putea fi nevoie de câteva săptămâni pentru ca numărul navelor aflate în așteptare să scadă la aproximativ 10. Efect de „dop” și la ieșire: inspecții obligatorii, inspectori limitați Creșterea traficului de intrare poate muta blocajul la plecări: mai multe nave vor trebui să iasă prin canal și să treacă prin inspecțiile obligatorii, în timp ce numărul inspectorilor rămâne limitat, potrivit informațiilor din material. Context: exporturile ucrainene, împinse pe o rută cu capacitate mai mică Atacurile rusești au blocat practic principalele porturi ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau cândva 90% din exporturile de cereale ale țării, forțând redirecționarea mărfurilor prin porturile de pe Dunăre, cu o capacitate mai redusă. Pe partea feroviară, oficialii operatorului ucrainean Ukrzaliznytsia au declarat că exporturile prin Dunăre ar putea crește, deși operațiunile sunt afectate de lipsa navelor și de alertele frecvente de raid aerian. În regiunea Odesa, unde se află porturile Reni și Izmail, au fost înregistrate 300 de alerte de raid aerian de la începutul lunii august, cu o durată cumulată de 238 de ore, potrivit unui serviciu specializat de monitorizare; lucrători din transporturi spun că pot trece zile fără descărcarea vreunui vagon cu cereale din cauza alertelor. Ukrzaliznytsia a anunțat că poate transporta lunar 500.000 de tone de cereale către Izmail și Reni, iar datele analiștilor citate arată că volumul cerealelor transportate către porturile dunărene a crescut cu 35% într-o săptămână. [...]
euShipments își întărește funcția comercială în România , într-un moment în care grupul își accelerează extinderea regională după intrarea Poștei Austriece ca acționar majoritar, potrivit Profit . În acest context, Sorina Florescu preia coordonarea strategiei de marketing și dezvoltarea parteneriatelor pentru piața locală, cu obiectivul de a atrage noi comercianți online și de a crește businessul. Mutarea are relevanță operațională pentru piața românească, unde grupul este prezent prin euShipments România (fosta HelpShip) și operează un centru de „fulfillment” (servicii de depozitare și procesare a comenzilor pentru comerț online) de aproximativ 20.000 mp în Oradea, care procesează peste un milion de comenzi lunar. Amplasarea hub-ului, în CTPark Oradea Cargo Terminal , lângă granița cu Ungaria și aeroportul Oradea, este parte din logica de livrare transfrontalieră. Ce rol primește Sorina Florescu și ce experiență aduce În noua poziție, Sorina Florescu va coordona: strategia de marketing pentru România; dezvoltarea parteneriatelor, cu accent pe atragerea de comercianți online. Conform informațiilor din articol, ea are 15 ani de experiență în marketing, acumulată în logistică și real estate. Înainte de euShipments România, a coordonat marketingul pentru România la CTP, iar anterior a lucrat în consultanță imobiliară, în cadrul CBRE și Colliers International. În paralel, este vicepreședinte al ARILOG (Asociația Română de Logistică). Context: intrarea Poștei Austriece și miza rețelei regionale În 2026, Austrian Post a devenit acționar majoritar al euShipments, iar tranzacția este prezentată ca având un rol strategic prin integrarea României într-o rețea europeană mai largă de livrare și îndeplinire a comenzilor și prin întărirea sprijinului pentru comercianții online. Grupul euShipments operează o rețea logistică în peste 27 de țări europene, cu 18 centre de fulfillment, și colaborează cu peste 60 de transportatori locali „last-mile” (livrarea pe ultimul segment, până la client), oferind peste 800 de metode de livrare. Dimensiunea operațiunilor și ritmul de creștere Potrivit datelor prezentate, euShipments are peste 350 de angajați și livrează către aproximativ 1.300 de clienți. Publicația notează și o estimare de venituri anuale de aproximativ 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) pe patru piețe cheie: Bulgaria, România, Croația și Slovacia, în cadrul prezenței extinse în regiunea CEE/SEE. În România, compania a extins anterior operațiunile prin închirierea a 5.300 mp în CTPark Oradea Cargo Terminal (2024), pe fondul cererii în creștere din comerțul electronic. Ce urmează, practic, pentru piața locală Schimbarea din echipa de conducere indică o concentrare mai mare pe componenta comercială (marketing și parteneriate) într-o operațiune care deja are capacitate semnificativă de procesare în Oradea și o infrastructură orientată spre livrări cross-border. În lipsa unor ținte publice actualizate în material, rămâne de urmărit dacă această întărire a funcției comerciale se va traduce în creșterea numărului de clienți și a volumelor procesate în România. [...]
