Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Ucraina investește peste 14 milioane de euro pentru rute alternative de transport spre Republica Moldova, potrivit G4Media, într-un efort de a proteja logistica regională afectată de atacurile rusești asupra infrastructurii critice.
Guvernul de la Kiev a aprobat alocarea a 718 milioane de hrivne (peste 14 milioane de euro) pentru extinderea și securizarea conexiunilor de transport, vizând atât transportul de mărfuri, cât și cel de pasageri către Republica Moldova și, implicit, România. Măsura vine în contextul deteriorării infrastructurii, după bombardamente repetate asupra podurilor, căilor ferate și porturilor.
Planul se concentrează pe puncte critice afectate de război:
Vicepremierul ucrainean pentru reconstrucție, Oleksii Kuleba, a subliniat că aceste investiții sunt necesare pentru menținerea stabilității economice și a mobilității populației în zone vulnerabile.
Inițiativa are o dublă miză:
| Obiectiv | Impact |
|---|---|
| Rute alternative | reducerea dependenței de infrastructura vulnerabilă |
| Securitate logistică | continuitatea transporturilor în condiții de război |
| Conectivitate regională | legături mai stabile cu Moldova și România |
În lipsa acestor soluții, atacurile asupra infrastructurii riscă să blocheze fluxurile comerciale și să afecteze economia regională.
Investiția reflectă adaptarea Ucrainei la condițiile de război, prin dezvoltarea unor rețele de transport redundante. În același timp, proiectul consolidează legăturile logistice cu Republica Moldova și deschide rute alternative către Uniunea Europeană, inclusiv prin România.
Recomandate
Alstom a livrat către ARF prima locomotivă electrică Traxx Passenger de serie , parte dintr-un contract pentru 16 unități semnat în 2024, potrivit Digi24 . Compania spune că programul de testare necesar autorizării a fost finalizat, iar locomotiva este pregătită pentru exploatare la viteze de până la 200 km/oră. Livrarea este legată de contractul semnat cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) în ianuarie 2024, iar următoarea etapă este testarea de anduranță la nivel de flotă, care ar urma să înceapă „în următoarele săptămâni”, în paralel cu instruirea mecanicilor. Alstom mai precizează că livrările vor continua pe parcursul anului 2026. „Alstom, lider global în mobilitate inteligentă şi sustenabilă, a livrat prima locomotivă electrică Traxx Passenger de serie produsă pentru Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), marcând un reper important către o nouă generaţie de servicii pentru pasageri – mai curate, mai rapide şi mai eficiente – în baza contractului semnat cu ARF în ianuarie 2024”, anunţă compania. Conform ARF, noile locomotive electrice vor circula pe rute de pe rețeaua feroviară publică electrificată, între care: Dej–Brașov–București–Constanța, Timișoara–Arad–Brașov–București–Constanța, Timișoara–Cluj-Napoca–Iași și Iași/Suceava–București–Constanța. Din punct de vedere tehnic, locomotivele sunt echipate cu două boghiuri (ansamblul de roți și suspensie) cu motoare de tracțiune complet suspendate și pot remorca până la 16 vagoane de pasageri, ceea ce crește capacitatea de transport. Ele sunt dotate și cu ERTMS (Sistemul European de Management al Traficului Feroviar), o soluție de semnalizare și control care urmărește creșterea siguranței și a interoperabilității între rețele. Contractul pentru cele 16 locomotive Traxx include servicii de mentenanță și reparații pe 20 de ani, cu opțiunea de prelungire cu încă 20 de ani. Alstom mai menționează că locomotivele Traxx au fost omologate în 20 de țări, parcurg anual peste 300 de milioane de kilometri și că, din 2000, au fost vândute peste 3.000 de unități. [...]
Metrorex propune majorarea tarifelor de călătorie cu circa 40% de la 1 mai 2026 , potrivit News.ro , pe baza Proiectului de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. În acest cadru, prețul unei călătorii comune Metrorex–STB ar urma să crească de la 5 lei la 7 lei. Metrorex susține că ajustarea este gândită „diferențiat pe tipuri de titluri de călătorie”, cu obiectivul de a echilibra prețul unitar per călătorie și de a încuraja abonamentele lunare plătite în avans, pe care compania le leagă de acoperirea cheltuielilor de exploatare și de protejarea călătorilor fideli. „Creşterea medie este de cca 40% ceea ce înseamnă o creştere lunară în valoare absolută a veniturilor din transportul călătorilor de cca 10.271,68 mii lei”, precizează Metrorex. Pe partea de titluri Metrorex, proiectul indică, între altele, creșterea biletului unic cu o călătorie de la 4,50 lei la 6,50 lei, a biletului unic de 2 călătorii (120 minute) de la 9 lei la 13 lei și a biletului de 10 călătorii de la 36,50 lei la 49,50 lei. Abonamentele ar urma, de asemenea, să fie majorate: abonamentul de 24 de ore de la 11 lei la 16 lei, cel de 72 de ore de la 31,50 lei la 44,50 lei, iar abonamentul de 7 zile de la 41 lei la 54 lei. Pentru abonamentele pe termen mai lung, Metrorex propune creșterea abonamentului lunar de la 90 lei la 126 lei, a celui pe 6 luni de la 450 lei la 630 lei și a celui anual de la 810 lei la 1.170 lei. În cazul studenților, un abonament cu 10 călătorii cu reducere de 90% ar urma să crească de la 4 lei la 5,50 lei, iar abonamentul lunar redus pentru studenți de la 10 lei la 14 lei. În zona titlurilor comune Metrorex–STB, tariful pentru 1 călătorie ar urca de la 5 lei la 7 lei, pentru 2 călătorii de la 10 lei la 14 lei, iar pentru 10 călătorii de la 40 lei la 55 lei. Totodată, abonamentul comun de 24 de ore ar crește de la 12 lei la 18 lei, cel de 72 de ore de la 35 lei la 50 lei, abonamentul săptămânal de la 45 lei la 60 lei, iar abonamentul lunar de la 100 lei la 140 lei; abonamentul lunar redus (50% pentru donatori de sânge) ar urca de la 50 lei la 70 lei. Compania mai arată că, în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe 2026, veniturile din transportul călătorilor cu metroul sunt estimate la 453.960,00 mii lei, iar ajustarea tarifară ar aduce o creștere lunară de circa 10.271,68 mii lei. Metrorex indică și un impact anual: dacă majorarea intră în vigoare la 1 mai 2026, veniturile din transport ar crește cu aproximativ 100.988,00 mii lei față de 2025, iar veniturile din compensarea reducerilor și gratuităților menționate de companie ar crește cu circa 97.608,00 mii lei față de anul trecut. [...]
Biletul de metrou ar putea crește de la 5 la 7 lei de la 1 Mai , potrivit Mediafax , care citează surse. Măsura ar urma să se aplice în București, în condițiile în care Metrorex a discutat deja propunerea la nivelul conducerii companiei. Decizia de scumpire a fost votată sâmbătă în Consiliul de Administrație al Metrorex, relatează publicația. În acest moment, însă, majorarea nu este prezentată ca fiind definitivă, ci ca o propunere care urmează să fie evaluată. Contactat de Mediafax, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a spus că inițiativa aparține Consiliului de Administrație al Metrorex și că ministerul va analiza oportunitatea ei. „Este o propunere a CA-ului Metrorex. Vom analiza dacă este sustenabilă această măsură”, a declarat ministrul. Ultima creștere a tarifelor la metrou a avut loc în ianuarie 2025, când prețul unei călătorii a fost majorat de la 3 la 5 lei, iar abonamentele s-au scumpit la rândul lor. La acel moment, scumpirile au fost motivate prin nevoia de echilibrare a bugetului și reducerea cheltuielilor de exploatare. Dacă propunerea va fi menținută și aplicată, noul tarif ar intra în vigoare de la 1 Mai 2026, însă ministrul indică faptul că urmează o analiză privind sustenabilitatea măsurii. Mediafax nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul exact al aprobărilor sau despre impactul bugetar estimat. [...]
Iranul a autorizat trecerea navelor cu bunuri esențiale către porturile sale prin strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media , care citează o scrisoare preluată de agenția iraniană Tasnim. Măsura vizează navele care se îndreaptă spre porturile iraniene, inclusiv cele aflate în prezent în Golful Oman. Conform scrisorii, acestea trebuie să se coordoneze cu autoritățile și să respecte protocoalele stabilite pentru tranzitarea strâmtorii, notează Tasnim. Informația este transmisă de DPA și preluată de Agerpres, potrivit articolului. Strâmtoarea Ormuz este un punct de tranzit strategic pentru transportul maritim din regiune, iar orice restricții sau reguli suplimentare pot influența fluxurile logistice și costurile de transport. Separat, două dintre cele 15 nave cu proprietari turci care așteaptă la intrarea în strâmtoarea Ormuz au primit până acum permisiunea de a o tranzita, a declarat ministrul turc al transporturilor, Abdülkadir Uraloglu, pentru postul CNN Turk, conform relatării. Ministrul a mai spus că patru nave au ales să rămână pe loc și că sunt în desfășurare discuții cu autoritățile competente pentru ca celelalte nouă nave să poată tranzita strâmtoarea. Deocamdată, articolul nu oferă detalii despre durata acestor proceduri, criteriile de acordare a permisiunilor sau impactul asupra altor categorii de transport maritim, dincolo de navele cu bunuri esențiale destinate porturilor iraniene. [...]
A doua navă a unui armator turc a traversat Strâmtoarea Ormuz , a anunțat sâmbătă ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, potrivit news.ro . Informația vine în contextul restricțiilor impuse de Iran în zonă, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. „În momentul izbucnirii războiului, existau cincisprezece nave aparţinând companiilor maritime turceşti. (...) Două dintre aceste cincisprezece nave au traversat”, a declarat ministrul într-un interviu acordat canalului privat turc CNN Turk. Ministrul a spus că trecerile au fost posibile atât datorită demersurilor autorităților turce, cât și pentru că navele „foloseau porturi iraniene sau transportau mărfuri către sau dinspre Iran”, fără să precizeze data la care a trecut a doua navă. O primă navă turcească traversase strâmtoarea „cu permisiunea Iranului” pe 13 martie. Conform unei infografice prezentate la CNN Turk, navele care au reușit să treacă se numesc Rozana și Neraki. Uraloglu a mai precizat că doar nouă dintre navele rămase blocate au solicitat trecerea. Patru nu au cerut să plece, dintre care două sunt nave de generare a energiei electrice, staționate în zonă, iar alte două așteaptă „calmarea situației”. Pentru restul, Turcia încearcă să coordoneze tranzitul împreună cu Ministerul Afacerilor Externe. În paralel, o navă container a companiei franceze CMA CGM și un transportator japonez de GNL (gaz natural lichefiat) au tranzitat joi Strâmtoarea Ormuz pentru prima dată de la închiderea parțială decisă de Iran la 1 martie, conform datelor de urmărire maritimă consultate de AFP. Iranul a restricționat practic trecerea după atacurile americano-israeliene din 28 februarie, care au declanșat conflictul și au alimentat scumpiri la nivel global pentru petrol și gaze, într-un punct-cheie al comerțului energetic mondial. [...]
Un portcontainer al grupului francez CMA CGM a traversat Strâmtoarea Hormuz , potrivit Jerusalem Post , care citează date de urmărire a navelor MarineTraffic și informații Reuters. Nava Kribi, sub pavilion Malta și deținută de CMA CGM, a trecut prin strâmtoare pe 2 aprilie. Este primul vas cu proprietar francez care reușește tranzitul pe acest culoar de la începutul atacurilor SUA-Israel asupra Iranului, la finalul lunii februarie, într-un context în care războiul a dus la închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz. Miza este ridicată: înainte ca traficul să fie blocat, Strâmtoarea Hormuz era ruta pentru aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), cu efecte directe asupra piețelor de energie și asupra lanțurilor logistice. Nu este cunoscut, deocamdată, cum a obținut nava trecerea în siguranță, în condițiile în care datele arată că se deplasează spre sud, de-a lungul coastei Omanului. CMA CGM nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar nici biroul președintelui francez Emmanuel Macron nu a oferit un răspuns imediat privind un posibil rol al guvernului în facilitarea tranzitului. Trecerea a avut loc la o zi după declarațiile lui Macron, care a susținut că o operațiune militară pentru redeschiderea strâmtorii nu ar fi realistă și că soluția ar trebui să fie diplomatică. „Această strâmtoare trebuie redeschisă pentru că este strategică pentru fluxurile de energie, îngrășăminte și comerțul internațional, dar se poate face doar în consultare cu Iranul”, a spus el. Datele LSEG privind transportul maritim arată că, joi, nava și-a modificat destinația transmisă prin AIS (Sistemul Automat de Identificare) în „Owner France” înainte de a intra în apele teritoriale iraniene din strâmtoare, semnalând autorităților iraniene naționalitatea proprietarului. Astfel de tactici au mai fost folosite pentru a indica neutralitatea în zone de conflict; în același context, mai multe nave chineze care au tranzitat strâmtoarea și-au setat destinațiile la „Chinese owner & crew”. În paralel, Macron a lucrat cu aliați europeni și alți parteneri pentru a construi o coaliție care să garanteze libertatea de trecere prin Hormuz după încetarea ostilităților, iar diplomații francezi ar fi încercat în ultima săptămână să atenueze o rezoluție din Consiliul de Securitate al ONU care ar fi permis acțiuni în forță în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit sursei, nava avea inițial ca destinație Pointe-Noire, în Republica Congo. [...]
