Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Biletele CFR s-au scumpit cu 24,40% într-un an, peste ritmul inflației, ceea ce apasă direct costul navetei și al mobilității interne, potrivit unei analize publicate de Economedia, pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea este raportată pentru martie 2026 față de martie 2025 și este cea mai mare din categoria serviciilor.
În același interval, rata anuală a inflației a fost de 9,87% în martie 2026, după 9,3% în februarie, iar inflația anuală s-a menținut peste 9% pentru a opta lună consecutiv, conform INS.
Datele INS citate în analiză arată că, în martie 2026 față de martie 2025, după biletele CFR (+24,40%), au urmat alte creșteri importante de prețuri în servicii, între care:
Singura scădere de preț din categoria serviciilor a fost consemnată la tarifele serviciilor aeriene, care s-au redus cu 7,49% față de perioada similară a anului anterior.
Totodată, tarifele serviciilor poștale au crescut cu 9,79% în martie 2026 față de martie 2025, după ce în lunile anterioare înregistraseră reduceri.
INS a inclus începând cu 2026 jocurile de noroc în calculul IPC (Indicele Prețurilor de Consum), acestea având o creștere de 1,50% în martie față de februarie și de 5,78% față de decembrie 2025.
Recomandate
CNAIR a scos din bugetul pe 2026 peste 500 de angajări, iar revizuirea ar aduce economii de peste 75 de milioane de lei , potrivit Economica , care citează o postare a unui secretar de stat din Transporturi. Revizuirea vine după ce Ministerul Transporturilor a respins o primă variantă de buget prezentată de directorul CNAIR, Cristian Pistol , care includea „peste 500 de noi angajări” și „zeci de milioane de lei în plus cu salariile”, conform mesajului publicat de oficial. Ce s-a tăiat și ce economii sunt invocate În varianta refăcută, CNAIR a eliminat integral angajările prevăzute inițial, iar economiile estimate sunt: peste 75 de milioane de lei economii totale; peste 56 de milioane de lei economii doar din cheltuieli salariale. Secretarul de stat susține că au fost eliminate atât 126 de posturi suplimentare propuse pentru aparatul central, cât și aproximativ 400 de angajări planificate în structurile teritoriale. Miza operațională: eficiență cu resursele existente, dar și riscuri pentru TollRo Oficialul afirmă că ministerul „nu s-a opus întăririi echipelor din teritoriu acolo unde există nevoi reale”, însă decizia de a elimina toate posturile ar fi aparținut conducerii CNAIR. În același mesaj, acesta spune că se așteaptă ca activitatea companiei „să nu aibă de suferit” și cere rezultate mai bune cu resursele existente. Pe de altă parte, Economica amintește că CNAIR a avertizat anterior că ar putea să nu poată implementa până la toamnă sistemul de taxare TollRo din cauza imposibilității de a angaja personal specializat. Potrivit declarațiilor anterioare pentru Economica ale purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, 126 dintre angajările propuse erau pentru TollRo . Sistemul TollRo a fost deja amânat de două ori, iar termenul de aplicare a fost prorogat până la 1 octombrie 2026 , după adoptarea în iunie, în Camera Deputaților, a proiectului de lege pentru aprobarea OUG nr. 74/2025, potrivit Digi24 . În acest context, rămâne deschisă întrebarea ridicată de publicație: dacă economiile din salarii vor depăși eventualele venituri ratate din întârzierea unui sistem de taxare de tip „plătești cât circuli”, relevant mai ales pentru transportul greu de marfă. [...]
Monarhiile din Golf accelerează investițiile în porturi, căi ferate și conducte pentru a reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz , pe fondul riscului recurent ca acest punct-cheie al comerțului energetic și al transportului maritim să fie blocat, potrivit HotNews . Miza este una operațională și economică: companiile și statele din regiune caută rute alternative pentru mărfuri și petrol, astfel încât fluxurile să poată continua chiar și în scenarii de tensiuni care afectează tranzitul prin Ormuz. Porturi: alternativă la Jebel Ali și repoziționare spre Marea Roșie În Emiratele Arabe Unite, cel mai recent proiect vizează Dubaiul: DP World , grup logistic cu sediul în Dubai, a început discuții pentru dezvoltarea unui nou port la Fujairah și a unui nou terminal în cadrul facilității existente, potrivit Financial Times, citat în material. Fujairah are avantajul poziționării în afara Strâmtorii Ormuz, ceea ce ar oferi o opțiune de ocolire pentru o parte din trafic. Inițiativa ar funcționa și ca alternativă la Jebel Ali, principalul port din Orientul Mijlociu, ale cărui operațiuni sunt expuse riscurilor atunci când tensiunile din jurul strâmtorii cresc. În Arabia Saudită, blocada a împins autoritățile să valorifice mai mult infrastructura de pe coasta Mării Roșii și să revizuiască proiectul Neom, cu o restrângere a ambițiilor inițiale și un accent mai puternic pe componenta portuară, conform aceleiași surse. Căi ferate: coridoare logistice și proiectul GCC până în 2030 Riadul a inaugurat un coridor logistic și feroviar de 1.700 km pentru transportul mărfurilor până la granița cu Iordania. Traseul folosește rețeaua feroviară saudită, pornește din portul King Abdulaziz din Dammam, traversează țara prin Riad și urcă spre Al-Haditha, via nodul Al Zabirah, după care transportul continuă rutier. Separat, Arabia Saudită a decis să accelereze construcția căii ferate a Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC), un proiect regional care ar urma să conecteze regatul cu: Kuweitul (spre nord), Qatarul și Emiratele Arabe Unite (spre sud), plus o linie secundară către Bahrain. Saudi Arabia Railways a lansat licitații pentru proiectarea unor tronsoane cheie, iar finalizarea este prevăzută pentru 2030. Conducte: reluarea și extinderea rutelor care evită Ormuz Pentru petrol, monarhiile din Golf revin la utilizarea unor conducte existente și iau în calcul extinderi: Arabia Saudită analizează extinderea conductei „Est–Vest ”, de 1.200 km, cu o capacitate de până la 7 milioane de barili/zi către portul Yanbu (Marea Roșie). De acolo, livrările pot merge spre Europa prin Canalul Suez sau spre Asia prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb. În Emiratele Arabe Unite, conducta operată de ADNOC leagă zăcămintele terestre Habshan de Fujairah; a fost inaugurată în 2012, are 360 km și o capacitate de aproximativ 1,5–1,8 milioane de barili/zi. În Irak, ruta de export din nord care evită Ormuz pornește din Kirkuk și ajunge în portul turcesc Ceyhan (Marea Mediterană), traversând Kurdistanul. După doi ani și jumătate de inactivitate, conducta a fost repusă în funcțiune în septembrie anul trecut, în baza unui acord provizoriu între Bagdad și Guvernul Regional al Kurdistanului. Ce indică aceste mișcări Dincolo de proiectele punctuale, direcția este aceeași: statele din Golf își construiesc redundanță logistică (rute alternative) pentru exporturi și aprovizionare, astfel încât o blocare a Strâmtorii Ormuz să nu mai însemne automat o frână majoră pentru porturi, lanțuri de transport și fluxurile de petrol. Contextul și ritmul proiectelor sugerează că investițiile în infrastructură vor rămâne o prioritate, în special acolo unde pot muta volume spre Marea Roșie sau spre noduri aflate în afara strâmtorii. [...]
Ministerul Transporturilor pune presiune pe CFR Călători după ce 86% dintre respondenți spun că nu ar recomanda trenul , potrivit datelor dintr-un formular online lansat recent și prezentate de ministrul interimar Radu Miruță , relatează G4Media . În urma rezultatelor, ministrul l-a invitat la minister pe directorul CFR Călători, iar compania trebuie să răspundă punctual sesizărilor în termen de două zile. Ce arată datele din formular și de ce contează operațional Miruță spune că, la o săptămână de la lansarea formularului, acesta a fost completat de 1.091 de călători, iar „numărul crește”. Pe baza răspunsurilor, principalele probleme reclamate sunt legate de condițiile din tren: 65% dintre respondenți indică aer condiționat nefuncțional; 29% indică drept a doua cea mai mare problemă curățenia în toalete și vagoane; 86% spun că nu ar recomanda altcuiva călătoria pe care au făcut-o; 70% dintre respondenți au călătorit cu trenuri IR (InterRegio), unde aerul condiționat este „standard obligatoriu”, potrivit ministrului. Măsura anunțată: răspuns obligatoriu la fiecare sesizare, în două zile Ministrul afirmă că a fost adăugată în tabelul de centralizare a sesizărilor o rubrică în care CFR trebuie să completeze, în maximum două zile de la primirea sesizării, explicațiile aferente. „Fiecare sesizare trebuie să aibă un răspuns. Iar acolo unde există vinovaţi, trebuie să existe şi consecinţe.” Formularul rămâne deschis, iar informațiile urmează să fie centralizate „timp de cel puțin două săptămâni” pentru identificarea disfuncționalităților și stabilirea măsurilor necesare. Context: ministrul invocă inclusiv posibile sancțiuni dacă mentenanța e plătită, dar nu se face Într-o altă postare citată, Miruță spune că a testat call center-ul CFR și nu a primit răspuns timp de 15 minute, după care a închis. El susține că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar că realitatea din teren diferă și că vor fi aplicate prevederile legale „inclusiv sancțiuni” în situațiile în care „se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Întâlnirea cu directorul CFR Călători a fost programată pentru luni, la ora 10:00, la Ministerul Transporturilor. [...]
Piața logisticii a trecut de 8,2 mld. lei în 2025, dar marjele s-au comprimat vizibil , iar tot mai multe companii au ajuns pe pierdere, pe fondul scumpirii energiei, combustibililor și forței de muncă, potrivit Ziarul Financiar . În acest context, creșterea de volum și cererea din comerțul online, FMCG și industria alimentară nu au fost suficiente pentru a proteja profitabilitatea. Primii zece jucători din logistică au depășit 8,2 miliarde de lei cifră de afaceri cumulată , cu peste 7% peste nivelul din 2024. Avansul a fost susținut de cererea pentru distribuție, depozitare și servicii integrate, însă presiunea pe preț din partea clienților a redus spațiul de manevră pentru companii. Liderul crește, dar profitul se înjumătățește Aquila Part Prod Com , companie românească listată la bursă, rămâne lider detașat al clasamentului, cu 3,08 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025 (aproape +17% ). Totuși, profitul net a scăzut cu 47% , la 39 milioane de lei , în pofida poziției dominante și a unui efectiv de peste 3.000 de angajați . Pe locul al doilea, Havi Logistics a urcat la 1,46 miliarde de lei (plus 12,5% ), dar a rămas pe o pierdere ușoară , compania fiind unul dintre furnizorii importanți pentru lanțurile de restaurante internaționale. Schimbări în top și semnale de stres financiar Podiumul s-a modificat față de anul trecut prin ieșirea din analiză a Schenker Logistics România, pe fondul reorganizărilor la nivelul grupului DB Schenker. În restul clasamentului, evoluțiile au fost mixte, cu scăderi de venituri la unii jucători și cu profituri în retragere sau treceri pe pierdere: Kuehne + Nagel: -8,5% la 631 milioane de lei , profit -18% la 23,4 milioane de lei . Transmec RO: avans ușor la 563 milioane de lei , cu profit în creștere (valoarea nu este precizată în textul sursă). Yusen Logistics: +13% la 528 milioane de lei , profit în urcare cu o treime . Gebruder Weiss: -7% la 518 milioane de lei , pierdere de 1,1 milioane de lei . IB Cargo: creștere marginală la 432 milioane de lei , dar cu profit mai mic (valoarea nu este precizată). Food Point Distribution (intrare nouă în top): +12% la 403,7 milioane de lei , profit de 6,3 milioane de lei . NX Cargo Partner (fostul Cargo-Partner): -6% la 327,9 milioane de lei , profit +aproape 20% . Quehenberger Logistics: -12,6% și trecere pe pierdere, după un profit de 15,7 milioane de lei în 2024. De ce contează: investițiile devin condiție de competitivitate Imaginea de ansamblu este a unui sector care crește nominal, dar cu profitabilitate tot mai fragilă . Publicația indică drept factori principali costurile mai mari cu energia, combustibilii și forța de muncă, plus sensibilitatea în creștere a clienților la preț, care comprimă marjele. În acest cadru, direcțiile de investiții care „devin critice” pentru competitivitate sunt: automatizarea, digitalizarea, decarbonizarea flotelor (reducerea emisiilor). România rămâne, totodată, un hub logistic regional atractiv, însă presiunea pe costuri și pe preț sugerează că diferența între câștigători și restul pieței va fi făcută tot mai mult de eficiență și capacitatea de a finanța modernizarea operațiunilor. [...]
Bugetul de autostradă în Grecia în 2026 depinde de rută și se plătește „la barieră”, nu prin vinietă , ceea ce poate schimba semnificativ costul total al unei vacanțe cu mașina, mai ales pentru destinațiile din sudul țării, potrivit Antena 3 . Tarifele din articol sunt cele valabile în vara lui 2026 și se referă la autoturisme obișnuite. De ce contează: nu există tarif unic, plătești pe sectoare Grecia nu are vinietă națională pentru autoturisme (ca în România sau Bulgaria). Taxarea se face pe traseu, la stațiile de taxare de pe autostrăzi, iar costul final depinde de punctul de intrare, destinație, ieșirile folosite și categoria vehiculului. Pentru românii care intră frecvent prin Kulata–Promachonas , diferențele de buget sunt mari: o vacanță în nordul Greciei poate însemna câțiva euro pe sens, în timp ce un drum până la Atena urcă la peste 40 de euro pe sens. Cât plătești pe principalele rute (vara 2026) Promachonas – Salonic / Halkidiki Pe traseul spre Salonic se achită, de regulă, două taxe: Promachonas: 2,35 euro Strymoniko: 2,35 euro În funcție de drumul ales în zona Salonicului, se poate adăuga: Thessaloniki: 0,65 euro Total orientativ: aprox. 4,70–5,35 euro pe sens . După ieșirea spre stațiunile din Halkidiki nu există vinietă sau taxă generală pentru peninsulă. Promachonas – Riviera Olimpului (Katerini, Paralia Katerini, Olympic Beach) Taxele menționate pentru 2026 (în funcție de rută) sunt: Promachonas: 2,35 euro Strymoniko: 2,35 euro Thessaloniki: 0,65 euro (dacă se trece pe aici) Malgara: 1,15 euro Kleidi: 2,60 euro Total orientativ: aprox. 8,45–9,10 euro pe sens până în zona Katerini. Pentru continuarea spre sud (Nei Pori, Platamonas) se poate trece și prin: Leptokarya: 3,80 euro (taxa principală) Promachonas – Atena Cost total orientativ pentru un autoturism: aprox. 41–42 euro pe sens , în funcție de traseul din zona Salonicului și de ieșirea aleasă la apropierea de Atena. Dacă se folosește și Attiki Odos (centura cu taxă a Atenei), se mai plătesc: Attiki Odos: 2,55 euro (o singură dată la intrare, indiferent de distanța parcursă) Atena – Patras (Olympia Odos) și Podul Rio–Antirrio Între Elefsina și Rio, dacă sunt traversate toate stațiile principale, taxele ajung la: 13,80 euro pe sens (autoturism) Suma rezultă din taxele de la Elefsina, Isthmos, Kiato, Eleonas și Rio. Dacă se folosește Attiki Odos pentru ieșirea din zona Atenei, se adaugă încă 2,55 euro. Separat, podul Rio–Antirrio (care nu trebuie inclus automat în calculul Atena–Patras) costă: 15,90 euro pentru o traversare cu autoturism Lefkada / Preveza: tunelul Aktio–Preveza Pentru accesul dinspre Preveza spre Lefkada se traversează tunelul subacvatic Aktio–Preveza: 3 euro pe sens (autoturism), peste celelalte taxe de pe traseu. Kavala / Thassos: costul nu poate fi „fix” Pentru Kavala și Thassos nu există un singur cost, deoarece sunt mai multe rute posibile dinspre Promachonas (inclusiv prin Serres și Drama sau pe autostradă via Salonic). Pe ruta de autostradă pot apărea, în funcție de traseu și ieșire, taxe precum: Analipsi: 2,90 euro Asprovalta: 1,40 euro Moustheni: 2,65 euro Kavala: 2,30 euro la care se adaugă taxele achitate anterior la intrarea dinspre Promachonas. În cazul Thassos, totalul depinde și de portul de feribot ales (Keramoti vs. Kavala), iar taxele ar trebui calculate după stabilirea rutei exacte. Cum se plătesc taxele și ce trebuie să ai la tine Plata se face la stațiile de pe autostradă, iar în funcție de operator și bandă sunt disponibile: numerar (euro), card bancar (debit/credit), automate de plată, dispozitiv electronic de tip e-PASS. Articolul mai notează că pe unele sectoare (de exemplu, stații laterale de pe Olympia Odos și pe sectorul Patras–Pyrgos) nu există casieri, iar plata se face la automate sau prin sistem electronic, astfel că șoferii trebuie să urmărească indicatoarele de deasupra benzilor. Context important pentru români: Bulgaria cere vinietă, Grecia nu Pentru cei care tranzitează Bulgaria, diferența practică este că Grecia nu cere vinietă , dar Bulgaria cere vinietă electronică pentru autoturisme pe rețeaua sa de drumuri cu taxă. Vinieta bulgărească se cumpără separat și nu acoperă taxele plătite ulterior în Grecia. La final, Antena 3 avertizează că tarifele pot fi modificate de operatori, iar costul ar trebui verificat înainte de plecare în funcție de traseul exact, destinație și categoria vehiculului. [...]
Suspendarea feribotului Zimnicea–Sviștov blochează temporar un punct de trecere spre Bulgaria , pe fondul nivelului scăzut al Dunării, cu efect direct asupra mobilității locale și a fluxurilor logistice din zonă, potrivit Antena 3 . Cursa de bac dintre Zimnicea (România) și Sviștov (Bulgaria) a fost suspendată temporar începând cu 8 iulie 2026, ora 11:00, după ce compania care operează legătura a notificat autoritățile. Măsura a fost luată din cauza „condițiilor meteorologice nefavorabile”, respectiv a nivelului scăzut al apei Dunării, conform unui comunicat transmis de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, citat de Agerpres. Ce înseamnă operațional pentru transport ITPF Giurgiu precizează că, la momentul informării, nu existau autovehicule de marfă în așteptare pe sensul de ieșire din România în apropierea trecerii cu feribotul de la Zimnicea, ceea ce sugerează că impactul imediat asupra transportului de marfă era limitat. Reluarea activității urmează să fie anunțată „imediat ce aceasta va fi posibilă în condiții de siguranță”, în funcție de evoluția condițiilor hidrologice. [...]
