Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Bolt introduce în România opțiunea „Priority”, care reduce timpul de așteptare contra unei taxe suplimentare, într-o mișcare ce poate crește încasările pe cursă prin „tarifarea urgenței” și poate redistribui cererea către șoferii disponibili, potrivit Profit.
Noul serviciu este prezentat ca o categorie care oferă „timpi de așteptare mai mici față de categoriile standard”, în schimbul unui cost suplimentar descris ca fiind redus. Din perspectiva operațională, „Priority” funcționează ca o opțiune de prioritizare în alocarea mașinilor, pentru momentele în care utilizatorul vrea să plece mai repede.
Categoria „Priority” este disponibilă, în acest moment, în opt orașe: București, Brașov, Sibiu, Craiova, Ploiești, Bacău, Timișoara și Iași.
Bolt își poziționează serviciul ca soluție pentru deplasări cu constrângeri de timp, cum ar fi drumul spre aeroport, prinderea unui tren sau o întâlnire, conform declarației lui Vasile Juncanariu, General Manager Bolt Rides România.
Lansarea „Priority” vine după ce Bolt a introdus recent în România și serviciul de lux Bolt Chauffeur, care permite rezervarea în avans a unor curse cu un nivel ridicat de confort.
În același timp, compania a mai adus pe piața locală și alte servicii, precum Little Bolt, iar în zona de livrări Bolt Food a lansat în noiembrie 2025 DineOut, un serviciu de acces la oferte în restaurante locale.
Prin introducerea unei taxe suplimentare pentru reducerea timpului de așteptare, Bolt adaugă o nouă pârghie de monetizare și de gestionare a cererii în orele aglomerate, fără a modifica direct categoria standard. Profit nu precizează nivelul taxei sau modul exact de calcul, astfel că impactul asupra prețului final pentru client nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile.
Recomandate
STB reduce săptămâna de lucru la 4 zile pentru circa 3.300 de angajați, o măsură de austeritate care ar trebui să taie costuri cu 7,3 milioane lei pe lună, pe fondul datoriilor de 1,6 miliarde lei. Potrivit Economedia , decizia intră în vigoare de luni, 20 aprilie 2026, și se aplică timp de trei luni, până la 20 iulie. Măsura este prezentată ca una dintre cele 12 „soluții de urgență” pentru reducerea cheltuielilor, în contextul în care compania are datorii mari către ANAF , iar Primăria Generală a avertizat asupra riscului de insolvență, conform Buletin de București. Decizia este semnată de directorul general Andrei Dinculescu-Bighea. Cine este afectat și cine este exceptat Numărul final al angajaților vizați a fost stabilit la aproximativ 3.300, după ce inițial erau avute în vedere 4.500 de persoane. Categoriile afectate includ: personalul TESA și de conducere , care va avea liber în fiecare zi de vineri; personalul de întreținere (URAC/Linii), controlorii și casierii , cu zile libere stabilite prin rotație de șefii de departamente. Sunt exceptați de la reducerea programului: șoferii și vatmanii (aprox. 4.349 persoane); personalul de întreținere din depouri/autobaze ; psihologii . Impact financiar: economii estimate și tăieri de venituri Deși compania nu a comunicat un procent oficial de reducere salarială, trecerea de la 5 la 4 zile lucrătoare pe săptămână înseamnă, teoretic, o scădere a veniturilor de aproximativ 20% pentru angajații vizați. Economia estimată este de 7,3 milioane de lei pe lună . Durata aplicării a fost redusă la trei luni , de la șapte luni cât se propusese inițial, în urma negocierilor cu sindicatele. Reacții: sindicatele contestă distribuția impactului Valer Ciobănescu, liderul sindicatului Transpublic, a criticat măsura, susținând (în declarații pentru Buletin de București) că îi afectează mai mult pe angajații cu venituri mici, în timp ce „șefii cu salarii mari nu sunt afectați real”. Sindicatul propune o reorganizare prin identificarea și eliminarea departamentelor și funcțiilor de conducere „fără rost”, fără crearea unor poziții noi. Directorul general al STB a transmis pentru Spotmedia că decizia este temporară și că impactul este inclus în planul de eficientizare, menționând și reduceri de costuri indirecte, inclusiv la nivelul cheltuielilor de operare ale clădirilor. Documentul invocat în material este disponibil ca PDF: DECIZIA-783-din-16-04-2026 . [...]
CFR SA pune pe masă un contract de 3,012 milioane de lei pentru servicii de pază la Gara de Nord și la sediul sucursalei regionale din București, potrivit Știrile Pro TV , pe baza unui anunț publicat în SEAP. Miza este una operațională: asigurarea pazei pentru unul dintre cele mai aglomerate noduri feroviare din țară și pentru structura administrativă locală. Contractul vizează servicii de pază pentru Stația CF București Nord, grupele A și B, precum și pentru sediul Sucursalei Regionale de Căi Ferate București. Cum se face achiziția și din ce bani Procedura aleasă este „licitație deschisă”, iar finanțarea este prevăzută din fonduri proprii ale CFR SA. Valoarea estimată a contractului este de 3,012 milioane de lei, fără TVA. Condiții pentru ofertanți: cifră de afaceri și garanție Conform informațiilor din anunțul citat, ofertanții trebuie să demonstreze un nivel minim al cifrei de afaceri medii anuale pe ultimii trei ani (2023, 2024 și 2025) de 6.023.900 lei. Garanția de participare este de 30.100 lei. [...]
Scumpirea propusă a metroului până la 7 lei/călătorie riscă să amplifice presiunea pe subvențiile publice și să declanșeze un val de majorări în transportul din București , într-un moment în care finanțarea Metrorex este deja puternic dependentă de bugetul de stat, potrivit Ziarul Financiar . Propunerea de creștere a tarifelor a fost votată sâmbătă în Consiliul de Administrație al Metrorex, iar decizia finală „urmează să fie analizată de autorități”. Ciprian Șerban a declarat că măsura va fi evaluată din perspectiva sustenabilității. În paralel, nemulțumirea publică a crescut rapid: o petiție inițiată de SENS pe platforma Declic, adresată Metrorex, Guvernului și Ministerului Transporturilor, a strâns peste 11.500 de semnături. Inițiatorii susțin că scumpirea lovește mai ales persoanele vulnerabile, în context economic dificil și pe fondul măsurilor de austeritate. Ce se schimbă la tarife și de ce contează Noua propunere vizează creșterea prețului unei călătorii cu metroul de la 5 lei la 7 lei, începând din mai 2026. În ianuarie 2025, tariful urcase deja de la 3 lei la 5 lei, justificarea de atunci fiind „echilibrarea bugetului” și reducerea cheltuielilor de exploatare. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că o asemenea succesiune de scumpiri „nu are precedent” în transportul public din România și ar trebui susținută de o motivație economică solidă, reflectată în calitatea serviciilor. „Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piaţa transporturilor de călători din România. (…) O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susţinută de o motivaţie economică solidă şi vizibilă în calitatea serviciilor” Presiunea bugetară: subvenții mari, structură de costuri contestată În material se arată că veniturile din bilete și abonamente sunt insuficiente pentru funcționarea sistemului, iar Metrorex se bazează anual pe subvenții de la bugetul de stat care depășesc 700–800 de milioane de lei. Datele bugetare din 2025 indică o structură de cheltuieli dominată de costurile cu personalul: 37,95% din buget (aprox. 1,05 miliarde de lei) pentru salarii și sporuri, sumă mai mare decât totalul cheltuielilor de exploatare; 25,07% din buget (aprox. 697 de milioane de lei) pentru bunuri și servicii esențiale (energie, mentenanță, piese de schimb). Negrescu susține că, în practică, călătorii se confruntă cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri în livrarea noilor garnituri, ceea ce pune sub semnul întrebării legătura dintre scumpire și îmbunătățirea serviciilor. Efect de contagiune: și STB ia în calcul scumpiri La scurt timp după apariția informațiilor despre scumpirea metroului, Societatea de Transport București (STB) a anunțat că ia în calcul majorarea tarifului de la 3 lei la 5 lei/călătorie, proiect discutat în Adunarea Generală a Acționarilor. Reprezentanții STB afirmă că măsura nu ar aduce neapărat venituri suplimentare, deoarece diferența ar fi compensată prin subvenția oferită de Primăria Capitalei, însă ar îmbunătăți fluxul de numerar. Decizia finală nu a fost adoptată. În perioada următoare, miza se mută pe analiza autorităților asupra propunerii Metrorex și pe modul în care eventualele majorări vor fi justificate public, inclusiv prin raportare la calitatea serviciilor și la impactul bugetar al subvențiilor. [...]
Contractul de 1,61 miliarde lei pentru 12 trenuri cu hidrogen a fost atribuit abia la a patra încercare , iar finanțarea a devenit între timp o problemă, după ce proiectul a pierdut accesul integral la banii din PNRR, potrivit Antena 3 . Asocierea Siemens Mobility a fost declarată câștigătoare de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru livrarea automotoarelor și servicii de mentenanță pe termen lung. Trenurile folosesc propulsie pe bază de pile de combustie cu hidrogen, tehnologie prezentată ca alternativă cu emisii reduse la diesel. De ce contează: contract semnat, dar banii nu mai sunt „asigurați” din PNRR Achiziția celor 12 trenuri a fost inclusă inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , însă întârzierile repetate au făcut ca autoritățile române să nu mai poată utiliza integral fondurile europene. În acest context, Ministerul Transporturilor și ARF caută surse alternative de finanțare pentru susținerea contractului. Proiectul a fost reluat de mai multe ori: au existat trei licitații anterioare fără oferte sau cu oferte neconforme, iar abia a patra procedură a atras o ofertă eligibilă, din partea Siemens. Unde ar urma să circule trenurile Conform datelor oficiale citate, cele 12 trenuri sunt destinate rutelor neelectrificate, inclusiv: București – Pitești (cu extensii spre Craiova) București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Curtea de Argeș Trenurile ar urma să fie de tip Siemens Mireo Plus H, cu o capacitate de aproximativ 120–160 de locuri, în funcție de configurație, și sunt gândite să înlocuiască automotoarele diesel pe trasee regionale. Miza operațională: infrastructura de hidrogen rămâne o condiție Materialul notează și o limitare importantă: implementarea trenurilor pe hidrogen depinde de dezvoltarea infrastructurii de producție și alimentare cu hidrogen, care în prezent este limitată. În practică, asta poate influența ritmul și costurile operaționalizării proiectului, chiar dacă atribuirea contractului a fost finalizată. [...]
Mai multe primării testează transportul public gratuit sau aproape gratuit ca măsură de amortizare a scumpirilor la carburanți , iar efectul direct este o presiune nouă pe bugetele locale și pe modelul de finanțare al operatorilor de transport, potrivit Stirile Pro TV . În contextul crizei de pe piața carburanților, administrațiile locale caută soluții pentru a face transportul în comun mai atractiv, inclusiv prin zile cu gratuitate sau prin reducerea tarifelor. Inițiatorii unor astfel de măsuri mizează și pe scăderea poluării în orașe. Arad: bilet de 1 leu, cu impact în lanț asupra abonamentelor La Arad, un proiect aflat în transparență decizională propune ca o zi întreagă de călătorii cu autobuzul sau tramvaiul să coste 1 leu. Dacă proiectul primește toate avizele, ar urma să fie pus în aplicare în maximum două luni. În prezent, un bilet valabil o oră costă 4,50 lei. Primarul Călin Bibarț spune că propunerea are la bază creșterile la combustibil și o strategie de atragere a călătorilor către tramvai și autobuz electric. Dacă tariful ajunge la 1 leu, și abonamentele lunare ar urma să scadă la 30 de lei. Directorul operațional al Companiei de Transport Public Arad , Mariana Birău, estimează că măsura ar crește substanțial numărul de călători, cu efect în veniturile directe din bilete și abonamente. Brașov, Râșnov, Buzău: gratuități țintite, cu posibilă extindere La Brașov, autoritățile au decis ca vinerea transportul public să fie gratuit, măsură care intră în vigoare în această săptămână. Primăria ia în calcul extinderea gratuității și în weekend. La Râșnov, vinerea va fi gratuit începând din 1 mai. La Buzău, din această săptămână, toți pensionarii vor circula gratuit cu autobuzul, nu doar cei cu venituri mai mici, cum era până acum. Alte orașe: reduceri în lucru și voturi în consiliile locale În Botoșani se lucrează la un proiect prin care prețul unui abonament să fie redus cu un sfert. La Galați, o propunere de diminuare a tarifelor urmează să fie supusă votului în consiliul local. La Cluj-Napoca, vinerea, transportul public este deja gratuit pentru toată lumea. De ce contează pentru economie și operatori Reducerea tarifelor sau gratuitatea mută o parte mai mare din costul transportului public către bugetele locale, în timp ce operatorii pariază pe creșterea numărului de călători pentru a compensa, măcar parțial, scăderea încasărilor per călătorie. În lipsa unor date bugetare în material, amploarea impactului financiar rămâne neclară, însă direcția este una de intervenție locală pentru a tempera efectele scumpirilor la carburanți asupra mobilității urbane. [...]
Un zbor Ryanair a fost înregistrat ca „operat”, deși a plecat fără pasageri, iar această încadrare le blochează accesul la rambursări și despăgubiri , potrivit Adevărul . Cursa spre Marrakech a decolat pe 17 aprilie de pe aeroportul Vatry (Marne, Franța) fără aproximativ 190 de persoane care își cumpăraseră bilete, pe fondul lipsei aproape totale a personalului de securitate pentru controlul bagajelor și al pasagerilor. Zborul, programat să dureze trei ore și jumătate, fusese anunțat inițial cu o întârziere de 45 de minute. O pasageră citată de L’Union a relatat că nu se puteau face formalitățile de check-in pentru bagaje și că la ora 11:30 ar fi fost prezenți doar doi angajați ai Securus , în loc de opt, cât ar fi fost necesari. În aceste condiții, comandantul a refuzat îmbarcarea, iar avionul a decolat gol, în ciuda protestelor. Tensiunile dintre pasageri au escaladat, iar jandarmeria a fost chemată pentru a calma situația. De ce contează: „operat” vs. „anulat” schimbă drepturile pasagerilor Elementul-cheie al incidentului este că zborul a fost trecut în sistem ca „operat”, nu „anulat” — o diferență care, potrivit relatărilor, îi împiedică pe cei afectați să acceseze mecanismele de despăgubire. Pasagerilor li s-ar fi spus că pot cumpăra alte bilete, cu un supliment de 45 de euro de persoană (aprox. 225 lei). Ryanair a transmis că, atât timp cât zborul nu este declarat oficial „anulat”, nu se poate face niciun ramburs. Compania a mai susținut că pasagerii nu pot primi compensații deoarece incidentul ar fi fost cauzat de „o grevă aeroportuară, independentă de voința Ryanair”. Potrivit L’Union, nu este însă clar dacă angajații Securus erau în grevă sau în concediu medical. Cine ar putea suporta costul În plan operațional și financiar, cazul deschide o posibilă dispută privind responsabilitatea între operatorul aerian și furnizorii de servicii din aeroport. Conform relatărilor, asigurările Ryanair ar putea încerca să recupereze prejudiciul de la firma Securus, responsabilă de personalul absent. Incidentul vine după un alt caz menționat de Adevărul: pe 25 februarie, o aeronavă Ryanair a decolat din Lanzarote (Spania) lăsând în urmă 89 de pasageri care nu au reușit să treacă la timp de controlul pașapoartelor, potrivit simpleflying.com, iar avionul a zburat pe jumătate gol. [...]
