Știri
Tag: ucraina

Armata ucraineană a lansat contraatacuri locale după ce forțele ruse au rămas fără acces la Starlink , iar atacurile Moscovei s-au redus cu până la 30% , relatează Kyiv Post , citând Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ). Operațiunile sunt descrise drept tactice, nu o ofensivă majoră, și vizează exploatarea problemelor de comandă și comunicații din tabăra rusă. Potrivit analizei ISW, trupele ucrainene acționează în zona de frontieră dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijjea, unde încearcă să conecteze poziții defensive separate și să profite de slăbirea coordonării ruse. Scăderea ritmului asalturilor rusești a venit după ce, pe 4 februarie, SpaceX a dezactivat terminalele Starlink provenite de pe piața gri și neagră, utilizate de unități ruse în Rusia și în teritoriile ocupate din Ucraina. Pentru armata rusă, pierderea a sute de terminale a afectat comunicațiile și operarea dronelor. În paralel, autoritățile ruse au limitat accesul la aplicația Telegram pe 9 februarie, platformă esențială pentru coordonarea de pe linia frontului. Deși restricțiile nu au oprit complet atacurile, ele au generat haos și nemulțumiri în rândul militarilor ruși. Datele Statului Major ucrainean arată că numărul confruntărilor zilnice a scăzut de la 180–200 la aproximativ 130–160 în ultima săptămână, cu 142 de ciocniri raportate în ultimele 24 de ore. Cele mai intense lupte s-au înregistrat la Pokrovsk și în sudul zonei Huliai Pole. Atacurile cu drone și rachete rămân însă la un nivel ridicat. Inițial, bloggeri ruși au descris acțiunile ucrainene drept o contraofensivă amplă, însă ulterior inclusiv surse ruse au admis că este vorba despre operațiuni limitate. Forțele de Apărare din sudul Ucrainei au confirmat că nu există o ofensivă strategică, ci lupte locale și manevre tactice. [...]

În contextul livrării de arme americane către Ucraina, prin mecanismul Prioritised Ukraine Requirements List (PURL) , ambasadorul ucrainean la NATO, Alona Hetmanchuk , a indicat statele care suportă cea mai mare parte a costurilor, relatează digi24.ro . Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, înaintea unei reuniuni ministeriale NATO la care a fost invitată și Ucraina , și arată o distribuție inegală a contribuțiilor financiare între membrii alianței. Potrivit oficialului ucrainean, Norvegia este principalul contributor la PURL. Pe locul al doilea se află Olanda , urmată de Germania . Foarte aproape în clasament sunt Canada, Suedia și Danemarca . Aceste șase state formează, practic, nucleul finanțării pentru achiziția de sisteme esențiale, inclusiv sisteme de apărare aeriană necesare Kievului într-un moment în care infrastructura civilă și pozițiile militare sunt supuse atacurilor constante. Hetmanchuk a recunoscut că mai multe dintre aceste țări și-au exprimat rezerve legate de împărțirea echitabilă a poverii financiare. Diferențele dintre contribuții rămân un subiect sensibil, în condițiile în care unele guverne acoperă o parte considerabil mai mare din costuri. Totuși, ele și-au reafirmat disponibilitatea de a continua sprijinul pentru Ucraina , argumentând că o reducere a finanțării ar afecta direct populația civilă și forțele armate ucrainene. În prezent, 25 de state participă la mecanismul PURL . Dintre acestea, 23 sunt membre NATO , iar două sunt partenere apropiate: Australia și Noua Zeelandă . Conform datelor prezentate, aproximativ 80% din armele furnizate Ucrainei ajung acum prin canalele Alianței, după o revizuire amplă a rolului NATO în coordonarea sprijinului militar. Oficialii anticipează că noi state s-ar putea alătura chiar în această săptămână programului de achiziții, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra contributorilor principali și ar echilibra mecanismul de finanțare. Tema distribuirii costurilor rămâne însă pe agenda discuțiilor dintre aliați, în paralel cu extinderea sprijinului pentru Kiev . [...]