Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Trupele ruse, afectate de blocarea...

Trupele ruse, afectate de blocarea Telegram și Starlink – haos pe front și incidente de foc prietenesc

Soldat rus folosind un dispozitiv de comunicație în condiții dificile.

Trupele ruse se confruntă cu un blocaj major al comunicațiilor după restricționarea Telegram și dezactivarea Starlink, relatează Kyiv Post, situație care ar fi provocat haos pe linia frontului și chiar incidente de foc prietenesc.

Potrivit publicației, autoritatea rusă de reglementare Roskomnadzor ar fi încetinit la nivel național aplicația Telegram, în timp ce terminalele Starlink utilizate de forțele ruse în Ucraina ar fi fost dezactivate în urma unei decizii a companiei SpaceX. Platforma Downdetector a înregistrat peste 11.000 de reclamații privind funcționarea Telegram într-un interval de 24 de ore.

Reacțiile din spațiul pro-Kremlin indică nemulțumiri puternice. Un propagandist rus a scris că „frontul este în șoc”, întrebând retoric dacă armata va ajunge să folosească „porumbei voiajori”. Voluntari implicați în sprijinul trupelor au susținut că Telegram este utilizat nu doar pentru comunicare, ci și pentru coordonare logistică, livrarea ajutoarelor și chiar reglarea tirului artileriei.

Kremlinul a minimalizat impactul. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că este „greu de imaginat” ca comunicațiile de pe front să se bazeze pe aplicații de mesagerie. În replică, mai mulți bloggeri militari au afirmat că blocarea Telegram echivalează cu „a-ți trage un glonț în picior”.

Situația este agravată de pierderea accesului la Starlink pe un segment estimat la aproximativ 1.000 de kilometri de front. Surse citate de Kyiv Post afirmă că unități ruse din estul și sudul Ucrainei ar fi rămas fără posibilitatea de a transmite date securizate, ceea ce ar fi dus la dezorganizare și, într-un caz raportat în regiunea Zaporijjea, la moartea a 12 militari în urma unui incident de foc prietenesc.

În paralel, autoritățile ruse au justificat restricțiile invocând motive de securitate și utilizarea aplicațiilor pentru recrutare în acțiuni de sabotaj. Blocajele tehnologice scot însă în evidență dependența armatei ruse de infrastructură civilă pentru coordonarea operațiunilor militare.

Tag-uri:spacexroskomnadzorarmata rusatelegramucrainastarlinkdmitri peskov
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăkyivpost.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Viktor Orban critică planul UE pentru Ucraina și acuză Bruxellesul.
Externe11 feb. 2026

Viktor Orban denunță planul UE pentru Ucraina – acuză Bruxellesul că vrea schimbarea guvernului maghiar

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a calificat planul Uniunii Europene privind aderarea accelerată a Ucrainei drept „o declarație deschisă de război împotriva Ungariei”, acuzând Bruxellesul că ignoră voința poporului maghiar și încearcă să înlăture actualul guvern de la Budapesta , transmite Digi24 . Reacția vine după ce publicația Politico a prezentat un plan în cinci pași discutat de lideri europeni, care ar permite Ucrainei să obțină un statut de membru parțial al UE începând din 2027 , ca etapă intermediară în procesul de aderare deplină. Scopul declarat al planului este apropierea rapidă a Kievului de structurile comunitare și îndepărtarea de influența Rusiei. Într-un mesaj postat pe rețeaua X , Orban acuză că Bruxellesul și Kievul „vor să înlăture guvernul maghiar prin orice mijloace” , sprijinind opoziția politică internă și încercând să elimine posibilitatea veto-ului ungar în chestiuni sensibile, precum sprijinul pentru Ucraina sau extinderea UE. „Acest plan este o declarație de război împotriva Ungariei. Ei vor ca Partidul Tisza să ajungă la putere, pentru ca apoi să nu mai existe veto, nici rezistență, nici șansa de a rămâne în afara conflictului lor”, a scris Orban, avertizând că alegerile din aprilie sunt momentul în care maghiarii „trebuie să îi oprească”. Premierul ungar a criticat și Politico, pe care a numit-o „publicația oficială a elitei de la Bruxelles”, afirmând că articolul care a dezvăluit planul este o „noutate de război” în sens politic. Aceasta nu este prima ieșire dură a lui Orban legată de Ucraina. În decembrie 2025, el declara că aderarea Ucrainei la UE ar duce inevitabil la un război cu Rusia , susținând că Bruxellesul se pregătește pentru un conflict regional până în 2030. Context și implicații Declarațiile lui Orban vin într-un moment în care Ungaria este tot mai izolată în cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului repetat de a susține deciziile colective legate de Ucraina, sancțiunile contra Rusiei și extinderea sprijinului financiar european. Bruxellesul ia în calcul mecanisme pentru a reduce influența statelor membre care blochează politicile comune, iar planul privind aderarea treptată a Ucrainei ar putea ocoli veto-ul maghiar. [...]

Serghei Lavrov exprimând îngrijorări legate de negocierile de pace în Donbas.
Externe11 feb. 2026

Rusia consideră „nerealist” noul cadru de pace – condițiile din Donbas, miezul conflictului

Rusia respinge cadrul de pace SUA–Ucraina propus pentru negocieri, afirmând că acesta contrazice propunerea inițială primită de la Washington – a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , pe 11 februarie, în contextul în care discuțiile diplomatice trilaterale ar putea fi reluate în această săptămână. Aflăm detaliile prin intermediul TVR Info . Lavrov susține că Moscova a primit anterior, înainte de summitul planificat pentru august în Alaska, un document neoficial din partea SUA prin intermediul emisarului special Steve Witkoff, care conținea puncte considerate „realiste” și adaptate la „realitățile de pe teren”. Acest plan, spune el, oferea o posibilă bază de negociere. În schimb, versiunea actuală – un document în 20 de puncte elaborat de oficiali americani și ucraineni la finalul anului 2025 – ar fi fost ignorată de Rusia, deoarece „nu a fost transmis nici oficial, nici neoficial” . Planul actual vine după un proiect inițial, mai amplu, în 28 de puncte, considerat de Kiev drept inacceptabil, deoarece părea să impună o capitulare tacită. Între timp, noul cadru revizuit urma să fie discutat de cele trei părți – SUA, Ucraina și Rusia – și a fost transmis indirect la Kremlin prin intermediul lui Kirill Dmitriev , omul de legătură al Moscovei, și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump . Ce spune Lavrov despre procesul de pace: Criticile sale fac parte dintr-o serie de declarații dure lansate în ultimele trei zile Acuză administrația Trump că nu ar fi respectat înțelegerile din 2025, care ar fi prevăzut retragerea Ucrainei din Donbas fără conflict Neagă orice entuziasm nejustificat și avertizează că „negocierile sunt departe de a fi finalizate” Poziția SUA și a Ucrainei: În timp ce Lavrov atacă direcția negocierilor, președintele Donald Trump a transmis un mesaj mult mai optimist, afirmând că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de o înțelegere . De asemenea, președintele ucrainean a indicat că Washingtonul încearcă să încheie conflictul până în vara acestui an. Obstacole majore: Chestiunea teritorială rămâne principalul punct de blocaj. Rusia cere retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas. Ucraina refuză categoric această variantă, dar sugerează posibilitatea unor soluții alternative, precum o zonă demilitarizată. În concluzie, deși contactele diplomatice s-au intensificat, lipsa unei perspective comune asupra pașilor următori și a unei baze clare de negociere arată că acordul de pace este încă departe. Marginalizarea lui Lavrov din procesul direct și implicarea lui Dmitriev sugerează o mutare a centrului de greutate în cadrul delegației ruse, posibil spre o abordare mai pragmatică, dar încă neasumată public de Kremlin. [...]

Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski discută despre integrarea Ucrainei în UE.
Externe11 feb. 2026

UE pregătește integrarea accelerată a Ucrainei – un plan în 5 pași pentru aderare parțială până în 2027

Uniunea Europeană ia în calcul un plan fără precedent de integrare parțială a Ucrainei în blocul comunitar începând cu 2027, chiar înainte ca țara să finalizeze reformele necesare aderării depline , informează Politico . Ideea, susținută de mai mulți oficiali și diplomați europeni, vizează acordarea unui statut de „pre-aderare” extins, care ar oferi Kievului acces treptat la structurile decizionale ale UE, menținând în același timp presiunea pentru reforme democratice, judiciare și administrative. Planul, numit informal „extindere inversă”, reinterpretează procesul de aderare, în sensul că o țară poate primi un loc la masa UE la începutul reformelor, și nu la final, cum se întâmplă în mod tradițional. Modelul a fost inspirat de conceptul lui Emmanuel Macron de „Uniune cu viteze diferite” și este susținut de Franța, Italia și Polonia. Germania, însă, rămâne reticentă față de ideea unor „categorii” de membri. Ce prevede planul UE în 5 pași: Accelerarea pregătirii Ucrainei – Bruxelles oferă deja consultanță pentru negocieri în cadrul a trei dintre cele șase „clustere” legislative. Se dorește avansarea acestor etape până la începutul primăverii. Crearea unui statut de membru parțial (membership-lite) – Ucraina ar primi treptat drepturi și obligații, fără a beneficia imediat de toate avantajele aderării. Ideea este considerată un „mesaj politic puternic”, dar are și opozanți în rândul statelor membre. Depășirea opoziției Ungariei – Viktor Orbán, care se opune ferm aderării Ucrainei, ar putea fi înlăturat din ecuație dacă va pierde alegerile din aprilie. Contracandidatul său, Péter Magyar, a sugerat sprijin pentru un referendum național privind acest subiect. Intervenția Statelor Unite, sub Donald Trump – liderii europeni speră că Trump ar putea să îl convingă pe Orbán să nu blocheze procesul, în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia care să includă perspectiva aderării Ucrainei. Activarea Articolului 7, dacă toate celelalte eșuează – în caz de reînnoire a obstrucției maghiare, UE ia în calcul suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Consiliu, o sancțiune extremă, dar posibilă juridic. Președintele Zelenski a subliniat că aderarea la UE reprezintă un „garant de securitate” pentru Ucraina, în contextul în care un acord de pace cu Rusia ar putea include calendarul de aderare. În ciuda opoziției față de statutul de „membru de rang doi”, Kievul pare deschis unei formule tranzitorii care să-i consolideze poziția europeană. Modelul propus ar putea fi extins ulterior și pentru alte state candidate, precum Moldova sau Albania, aflate în așteptare din cauza blocajelor politice sau a conflictelor regionale. Totuși, există riscul ca o astfel de abordare să creeze standarde inegale și tensiuni în interiorul UE. [...]

Serghei Lavrov discutând despre negocierile pentru Ucraina la ONU.
Externe11 feb. 2026

Lavrov acuză din nou SUA pentru lipsa progreselor privind Ucraina - Moscova invocă negocierile din Istanbul 2022

Serghei Lavrov a acuzat SUA că blochează încheierea războiului din Ucraina , potrivit Institute for the Study of War , care notează că ministrul rus de Externe a reluat public, pe 10 februarie, această linie de mesaj. În evaluarea ISW, Lavrov a pus lipsa de progrese în direcția opririi războiului pe seama Washingtonului, într-un moment în care Moscova încearcă să își consolideze narativul că nu ea ar fi principalul obstacol în calea unei soluții negociate. În același context, Lavrov a invocat discuțiile de la Istanbul din primăvara lui 2022 pentru a justifica respingerea de către Rusia a ideii ca Ucraina să primească „garanții de securitate semnificative” (adică angajamente ferme, cu greutate practică, privind apărarea și sprijinul pentru Kiev). Mesajul, așa cum îl sintetizează ISW, sugerează că Moscova leagă orice perspectivă de încheiere a conflictului de limitarea sprijinului occidental pentru Ucraina și de excluderea unor aranjamente de securitate care ar descuraja o nouă agresiune. Acuzarea explicită a SUA contează deoarece mută centrul de greutate al discuției de la condițiile impuse Ucrainei la o confruntare politică directă cu Washingtonul, ceea ce poate îngusta spațiul de negociere și poate prefigura o poziție rigidă a Rusiei față de orice format de pace care ar include garanții credibile pentru Kiev. În lectura ISW, reactivarea referinței la Istanbul funcționează ca instrument de legitimare a refuzului Rusiei de a accepta un cadru de securitate post-război favorabil Ucrainei, în timp ce responsabilitatea pentru impas este transferată către Statele Unite. [...]

Steaguri ale SUA și ONU fluturând în vânt, simbolizând colaborarea internațională.
Externe12 feb. 2026

SUA își asumă achitarea restanțelor către ONU! Presiune pe buget și pe negocierile din Congres

SUA va începe să achite în câteva săptămâni datoriile către ONU , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile ambasadorului american al Națiunilor Unite. Anunțul a fost făcut miercuri de Mike Waltz , în timpul unei vizite la Geneva, unde a spus că Washingtonul „ va plăti aceste sume datorate ”, fără să ofere un calendar precis sau detalii despre tranșe. Contextul este unul de presiune financiară asupra organizației. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat în ianuarie că instituția ar putea fi paralizată dacă statele membre nu își achită contribuțiile necesare, notează AFP, citată de publicație. În ultimele luni, administrația președintelui Donald Trump a redus plățile către unele agenții ale ONU și a respins sau amânat anumite contribuții obligatorii, potrivit informațiilor din articol. La nivelul sumelor restante, Washingtonul datorează ONU peste două miliarde de dolari pentru contribuția la bugetul regulat și aproape aceeași valoare pentru bugetul operațiunilor de menținere a păcii. Waltz a precizat că banii vor începe să fie distribuiți „în câteva săptămâni”, însă nu a indicat dacă plata va acoperi integral arieratele sau va fi făcută etapizat. În același timp, reprezentantul SUA a subliniat că poziția Washingtonului privind reformarea ONU rămâne neschimbată. El a spus că sunt necesare reforme și că SUA vor menține presiunea pentru eficiență. Mesajul transmis a fost că agențiile ONU ar trebui să facă „cel puțin la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, cu mai puține resurse financiare”, conform declarațiilor citate. De la revenirea la putere a lui Donald Trump, în urmă cu un an, Statele Unite s-au retras din mai multe agenții ale Națiunilor Unite, inclusiv din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), alimentând temeri privind o îndepărtare de multilateralism. În acest context, Waltz a încercat să răspundă preocupărilor legate de „ Consiliul pentru Pace ” înființat de Donald Trump, afirmând că acesta nu este destinat să înlocuiască ONU, ci să o completeze. Miza pentru ONU este una operațională: întârzierile la plată pot afecta funcționarea curentă și finanțarea misiunilor de menținere a păcii, în condițiile în care contribuțiile statelor membre sunt o sursă centrală de venit. Rămâne de văzut dacă plățile anunțate de Washington vor reduce rapid presiunea bugetară semnalată de conducerea ONU și dacă discuțiile despre reforme vor influența modul în care SUA își vor calibra contribuțiile în perioada următoare. [...]

O tânără votează într-o secție electorală din Bangladesh.
Externe12 feb. 2026

SUA încearcă să contracareze China în Bangladesh - Washingtonul oferă alternative militare înainte de alegeri

SUA vor să limiteze influența Chinei în Bangladesh și oferă alternative militare americane , înaintea alegerilor legislative din 13 februarie, potrivit unei analize publicate de Reuters . Într-un interviu acordat agenției, ambasadorul american la Dhaka, Brent T. Christensen, a declarat că Washingtonul este îngrijorat de extinderea prezenței chineze în Asia de Sud și intenționează să propună viitorului guvern din Bangladesh sisteme de apărare americane și ale aliaților , ca alternativă la echipamentele chineze. Contextul este unul sensibil: China a semnat recent un acord pentru construirea unei fabrici de drone în apropierea graniței cu India, iar Dhaka negociază cu Pakistan achiziția avioanelor de luptă JF-17 Thunder, dezvoltate împreună cu Beijingul. După fuga fostului premier Sheikh Hasina în India, în august 2024, relațiile dintre Dhaka și New Delhi s-au deteriorat, creând un spațiu de manevră pentru Beijing. Ambasadorul american a precizat că administrația președintelui Donald Trump dorește relații bune între Bangladesh și India, considerate esențiale pentru stabilitatea regională. În paralel, Washingtonul transmite că va colabora cu „orice guvern ales de poporul bangladeșean”, competiția fiind dominată de Partidul Naționalist din Bangladesh și Jamaat-e-Islami. Pe lângă componenta militară, SUA pun accent pe diplomația comercială . Oficialul american a arătat că investitori americani analizează oportunități în statul cu 175 de milioane de locuitori, dar așteaptă semnale clare că noul executiv va facilita mediul de afaceri, în contextul în care taxele ridicate și dificultățile de repatriere a profiturilor au descurajat până acum companiile. Un alt punct sensibil rămâne criza refugiaților rohingya. SUA sunt principalul contributor la asistența umanitară pentru cei aproximativ 1,2 milioane de refugiați din Bangladesh, însă Washingtonul avertizează că nu poate susține singur efortul și solicită un sprijin mai mare din partea comunității internaționale. Mesajul transmis înainte de scrutin este clar: competiția strategică dintre SUA și China se mută tot mai vizibil în Asia de Sud, iar Bangladesh devine o piesă importantă în acest joc de influență. [...]