Știri
Știri din categoria Externe
Trupele ruse se confruntă cu un blocaj major al comunicațiilor după restricționarea Telegram și dezactivarea Starlink, relatează Kyiv Post, situație care ar fi provocat haos pe linia frontului și chiar incidente de foc prietenesc.
Potrivit publicației, autoritatea rusă de reglementare Roskomnadzor ar fi încetinit la nivel național aplicația Telegram, în timp ce terminalele Starlink utilizate de forțele ruse în Ucraina ar fi fost dezactivate în urma unei decizii a companiei SpaceX. Platforma Downdetector a înregistrat peste 11.000 de reclamații privind funcționarea Telegram într-un interval de 24 de ore.
Reacțiile din spațiul pro-Kremlin indică nemulțumiri puternice. Un propagandist rus a scris că „frontul este în șoc”, întrebând retoric dacă armata va ajunge să folosească „porumbei voiajori”. Voluntari implicați în sprijinul trupelor au susținut că Telegram este utilizat nu doar pentru comunicare, ci și pentru coordonare logistică, livrarea ajutoarelor și chiar reglarea tirului artileriei.
Kremlinul a minimalizat impactul. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că este „greu de imaginat” ca comunicațiile de pe front să se bazeze pe aplicații de mesagerie. În replică, mai mulți bloggeri militari au afirmat că blocarea Telegram echivalează cu „a-ți trage un glonț în picior”.
Situația este agravată de pierderea accesului la Starlink pe un segment estimat la aproximativ 1.000 de kilometri de front. Surse citate de Kyiv Post afirmă că unități ruse din estul și sudul Ucrainei ar fi rămas fără posibilitatea de a transmite date securizate, ceea ce ar fi dus la dezorganizare și, într-un caz raportat în regiunea Zaporijjea, la moartea a 12 militari în urma unui incident de foc prietenesc.
În paralel, autoritățile ruse au justificat restricțiile invocând motive de securitate și utilizarea aplicațiilor pentru recrutare în acțiuni de sabotaj. Blocajele tehnologice scot însă în evidență dependența armatei ruse de infrastructură civilă pentru coordonarea operațiunilor militare.
Recomandate
Volodimir Zelenski a propus Moscovei un „armistițiu energetic” pentru a limita efectele crizei petroliere pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit AGERPRES , care citează AFP, EFE și Reuters. Inițiativa vine după ce Ucraina și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești. „Nu uitați că suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului reală. O încetare totală a focului. O încetare a focului în domeniul energetic. În domeniul securității alimentare și energetice. Pe mare și în aer...”, a declarat președintele ucrainean într-un mesaj audio transmis jurnaliștilor. Zelenski a spus că a comunicat această poziție liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, cu care s-a întâlnit la finalul săptămânii trecute, în cadrul unui turneu în regiunea Golfului. Potrivit președintelui ucrainean, unele dintre aceste state au jucat rol de mediatori între Kiev și Moscova. În același context, liderul de la Kiev a afirmat că Ucraina a primit „semnale” de la unii parteneri pentru a reduce atacurile cu rază lungă asupra sectorului petrolier rusesc. El a condiționat însă o eventuală limitare a acestor lovituri de oprirea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, precizând că, dacă Rusia nu atacă sectorul energetic al Ucrainei, nici Ucraina nu va lovi sectorul energetic al Rusiei „ca ripostă”. Pe linia negocierilor, Zelenski a cerut reluarea cât mai rapidă a discuțiilor de pace în format tripartit cu SUA și Rusia, întâlnire care ar fi trebuit să aibă loc la începutul lunii martie, dar care este în continuare amânată. Președintele ucrainean a pus întârzierea pe seama refuzului Rusiei ca reuniunea să fie organizată pe teritoriul SUA și a adăugat că echipa americană de negociatori a transmis că nu se va deplasa „nicăieri” atât timp cât SUA se află în război cu Iranul; Rusia ar fi propus Elveția și Turcia ca alternative, iar Ucraina spune că rămâne deschisă oricărei opțiuni care permite organizarea întâlnirii. Separat, Zelenski a salutat acordurile pe zece ani în domeniul securității și apărării antiaeriene încheiate cu țări din Golf, pe care le-a numit „istorice”, inclusiv în zona cooperării în tehnologie militară. El a afirmat că Ucraina intenționează să exporte interceptori capabili să distrugă drone de tip Shahed și că, în schimb, Kievul este interesat de mijloace de distrugere a rachetelor balistice și de sprijin în sectorul energetic, în condițiile în care rețeaua ucraineană a fost afectată de atacurile sistematice ale Rusiei. [...]
Italia a refuzat cererea SUA de a folosi baza Sigonella , o instalație militară din Sicilia, în contextul unor zboruri americane către Orientul Mijlociu, potrivit HotNews.ro , care citează Corriere della Sera. Decizia vizează baza Sigonella, folosită intens de marina SUA și de forțele NATO, în principal pentru operațiuni aeriene în Marea Mediterană. Conform relatării, șeful Statului Major din cadrul Forțelor Armate Italiene, generalul Luciano Portolano, l-a informat pe ministrul Apărării, Guido Crosetto, „în urmă cu câteva nopți” că mai multe aeronave americane plănuiau să aterizeze la Sigonella înainte de a pleca spre Orientul Mijlociu. Potrivit aceleiași surse, aeronavele ar fi fost implicate în războiul cu Iran. Un element central al episodului este că bombardierele americane nu ar fi solicitat autorizație și nici nu s-ar fi consultat cu armata italiană. Portolano ar fi aflat despre planurile SUA în timp ce aeronavele erau deja în aer, ceea ce a limitat posibilitatea unei coordonări prealabile. În baza acordului dintre cele două țări, avioanele nu puteau ateriza la Sigonella decât în caz de urgență, mai arată articolul. După verificări inițiale, Portolano ar fi primit ordin de la Crosetto să respingă cererea de aterizare. Motivul invocat, potrivit presei italiene citate, a fost că zborurile nu erau acoperite de tratatul dintre cele două țări, care prevede consultare prealabilă. Primele verificări ar fi indicat că nu era vorba despre zboruri obișnuite sau logistice, ceea ce le-ar fi scos din cadrul prevederilor existente. În paralel, ministrul Apărării de la Roma a reiterat public că operațiunile care nu sunt prevăzute în tratate trebuie să treacă printr-un vot în Parlament. „Ne angajăm să supunem votului Parlamentului orice operațiune care nu este prevăzută în tratate și care, prin urmare, trebuie autorizată”, a declarat Crosetto în forul legislativ al țării membre NATO. Contextul politic intern este relevant: opoziția italiană i-a cerut anterior premierului Giorgia Meloni să nu permită folosirea bazelor americane din Italia în războiul cu Iranul. În acest cadru, refuzul privind Sigonella capătă și o dimensiune de politică internă, nu doar una strict militară sau procedurală. Corriere della Sera apreciază că decizia va avea „un impact inevitabil” asupra relațiilor dintre Italia și Statele Unite. Din informațiile prezentate, miza imediată ține de modul în care sunt aplicate acordurile bilaterale privind utilizarea bazelor și de respectarea obligației de consultare prealabilă. Totodată, episodul sugerează o sensibilitate crescută în statele europene privind implicarea indirectă în operațiuni legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Italia nu este, potrivit articolului, prima țară care refuză accesul SUA la infrastructură militară în acest context. Spania ar fi blocat accesul SUA la bazele sale militare și la spațiul aerian pentru operațiuni în Iran, indică aceeași sursă. Rămâne de văzut dacă refuzul Italiei va genera o renegociere a procedurilor de coordonare sau solicitări suplimentare de clarificare în cadrul alianței, în condițiile în care Sigonella este o bază utilizată frecvent de SUA și NATO. HotNews.ro notează că solicitarea a fost respinsă după verificări și în baza interpretării tratatului bilateral, iar decizia a fost luată la nivelul conducerii militare și al Ministerului Apărării de la Roma. Articolul nu oferă detalii despre numărul exact al aeronavelor sau despre tipul misiunilor, dincolo de faptul că zborurile nu au fost considerate logistice sau obișnuite. Publicația menționează că aeronavele americane erau deja în aer în momentul în care partea italiană a aflat despre planul de aterizare, ceea ce a amplificat caracterul de urgență administrativă al deciziei. În ansamblu, cazul Sigonella evidențiază limitele practice ale utilizării bazelor aliate în situații de escaladare regională și importanța cadrului juridic și politic intern în deciziile privind accesul militar străin. [...]
Secretarul de stat american Marco Rubio spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă , în contextul blocajului care a afectat în ultimele săptămâni traficul maritim prin această rută strategică, potrivit AGERPRES , care citează dpa. Rubio a declarat, într-un interviu acordat luni postului Al Jazeera, că Iranul are alternativa de a permite trecerea navelor „respectând dreptul internațional” sau, în caz contrar, o coaliție internațională, inclusiv cu participarea Statelor Unite, ar urma să intervină pentru a asigura redeschiderea strâmtorii. Oficialul american nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliție. „Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecințe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea țărilor din regiune și din întreaga lume”, a spus Rubio. În același context, Rubio a indicat că obiectivele-cheie ale unei eventuale acțiuni militare ar include distrugerea forțelor aeriene și a marinei iraniene și reducerea semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a susținut că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care ar urma să fie abordată problema Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate din regiune. Potrivit AGERPRES, atacurile și amenințările recente ale Iranului, pe fondul conflictului început de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, fiind permisă doar trecerea limitată a petrolierelor, iar perturbările au contribuit la creșterea prețurilor globale la energie. [...]
Cel puțin 10 explozii au fost auzite deasupra Ierusalimului marți dimineață, după ce armata israeliană a anunțat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran, potrivit Agerpres . Informația privind exploziile este atribuită unui jurnalist al agenției AFP, care a relatat că a auzit „cel puțin 10 explozii” deasupra orașului. Armata israeliană a transmis pe Telegram că a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian și că „sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta această amenințare”. La câteva minute după mesaj, alerta a fost ridicată, conform aceleiași surse. Separat, televiziunea de stat iraniană IRIB a anunțat că au fost lansate rachete în direcția Israelului. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ un bilanț al eventualelor pagube sau victime și nici detalii despre numărul rachetelor ori rezultatul interceptărilor. [...]
Explozii în Teheran au provocat pene de curent în mai multe zone , iar autoritățile iraniene spun că nu au fost raportate victime, potrivit Agerpres , care citează EFE. Conform agențiilor iraniene Tasnim și Fars, angajați ai Ministerului Energiei au intervenit pentru restabilirea alimentării cu electricitate, după ce schije ar fi lovit instalațiile unei stații electrice din estul orașului. Cele două agenții acuză Statele Unite și Israel de atac. Tasnim și Fars au mai relatat și despre o întrerupere anterioară a furnizării de energie, pusă pe seama deteriorării unor echipamente electrice, întrerupere despre care autoritățile ar fi spus că a fost remediată în mai puțin de o oră. Episodul are loc pe fondul intensificării loviturilor asupra capitalei iraniene. În ultimele trei zile, Teheranul ar fi fost ținta unor bombardamente constante, soldate cu peste 70 de morți, după atacuri asupra a trei instalații nucleare, a două universități, a clădirii unei televiziuni din Qatar și a unor zone rezidențiale din oraș. Pentru 28 martie, la o lună de la declanșarea războiului, organizația neguvernamentală de opoziție HRANA, cu sediul în Statele Unite, a raportat una dintre cele mai intense zile de bombardamente din Iran: 701 atacuri în 278 de locuri, în 21 dintre cele 31 de provincii ale țării. În privința pagubelor și a victimelor, Semiluna Roșie iraniană a anunțat duminică faptul că, de la începutul ofensivei coordonate între Statele Unite și Israel, au fost avariate peste 93.000 de facilități civile, inclusiv 600 de școli și 295 de centre medicale. Autoritățile iraniene nu au mai publicat un bilanț oficial al deceselor după 5 martie, când au comunicat 1.230 de morți, în timp ce HRANA estimează 3.461 de persoane ucise, dintre care 1.551 civili. [...]
FMI avertizează că războiul împotriva Iranului poate declanșa un șoc „global, dar asimetric” , potrivit Bloomberg . Instituția spune că riscurile se văd deja în economiile care abia începuseră să se stabilizeze după crizele recente, însă efectele nu vor fi distribuite uniform între regiuni și țări. FMI arată că mai multe state din Africa și Asia, puternic dependente de importurile de petrol, întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și asigura cantitățile necesare, „chiar și la prețuri umflate”, conform unei postări publicate luni pe blogul instituției. „Toate drumurile duc la prețuri mai mari și o creștere economică mai lentă”, subliniază FMI. Pe piața petrolului, cotația Brent a urcat luni până la 115 dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al îngrijorărilor privind o escaladare a conflictului început pe 28 februarie, relatează Bloomberg. În același context, președintele Donald Trump și-a repetat amenințările privind distrugerea activelor energetice iraniene dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă „în curând”, ceea ce amplifică temerile legate de întreruperi suplimentare ale fluxurilor de energie. Dincolo de energie, FMI avertizează că scumpirea alimentelor și a îngrășămintelor lovește unele țări din Orientul Mijlociu până în America Latină, iar economiile cu venituri mici sunt expuse riscului de insecuritate alimentară. Instituția atrage atenția și asupra întreruperii livrărilor de îngrășăminte din Golful Persic, într-un moment sensibil: începutul sezonului de plantare în emisfera nordică, cu potențiale efecte asupra culturilor agricole pe parcursul anului. În postarea de pe blogul FMI , semnată de economiști precum Tobias Adrian și Jihad Azour, se arată că populația din țările cu venituri mici este cea mai vulnerabilă la scumpirea alimentelor, deoarece acestea reprezintă, în medie, aproximativ 36% din consum, față de 20% în economiile emergente și 9% în economiile avansate. FMI adaugă că un astfel de șoc nu este doar economic, ci poate deveni și socio-politic, mai ales acolo unde spațiul fiscal pentru măsuri de protecție este limitat. Fondul Monetar Internațional urmează să publice un raport detaliat privind perspectivele economice globale în aprilie 2026, cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington, unde sunt așteptați miniștri de Finanțe și guvernatori de bănci centrale. [...]
