Știri
Știri din categoria Externe

Serghei Lavrov acuză SUA că subminează negocierile pentru Ucraina, potrivit The Moscow Times, care relatează despre un interviu acordat de ministrul rus de Externe postului TV BRICS și publicat luni, 9 februarie 2026.
Lavrov a susținut că, în pofida declarațiilor administrației Trump privind necesitatea încheierii războiului, Washingtonul nu a anulat legislația adoptată în mandatul lui Joe Biden pentru sancționarea Rusiei după declanșarea a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”. În același timp, el a afirmat că, „în practică”, sunt introduse noi sancțiuni și că SUA ar duce „un război împotriva petrolierelor pe mările libere”, invocând încălcarea Convenției ONU privind dreptul mării.
În acest context, Lavrov a făcut referire la confiscarea recentă de către forțele americane a unor nave aparținând unei așa-numite „flote din umbră” de petroliere. Articolul notează că, în octombrie, Statele Unite au sancționat cei mai mari producători ruși de petrol, Lukoil și Rosneft, primele sancțiuni majore împotriva Moscovei de la preluarea mandatului de către Donald Trump anul trecut. Ca urmare, Lukoil a fost nevoită să vândă cea mai mare parte a activelor sale din străinătate, menționează publicația, trimițând la un material anterior.
The Moscow Times amintește că Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului din Ucraina „din prima zi” a președinției, însă demersurile pentru un acord de pace s-au blocat aproape imediat după lansare. În paralel, președintele american a spus că speră la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, inclusiv la posibile acorduri de afaceri între cele două țări, potrivit Trump White House Archives.
Sancțiunile împotriva Lukoil și Rosneft au venit după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin din august, în Alaska, unde, potrivit unor oficiali de la Kremlin, cele două părți ar fi ajuns la anumite „înțelegeri” privind pași către încheierea războiului. În interviul pentru TV BRICS, Lavrov a declarat că nu vede „nicio perspectivă pozitivă” nici pe plan economic și a acuzat Washingtonul că ar urmări controlul rutelor globale de aprovizionare cu energie către marile economii de pe mai multe continente, adăugând că Rusia rămâne deschisă cooperării, dar că „americanii înșiși creează obstacole artificiale”.
Pe frontul negocierilor, oficiali ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit în două runde de discuții de pace la Abu Dhabi de la începutul anului, fără a ajunge la un compromis pe tema sensibilă a teritoriilor, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în acest weekend că Statele Unite presează ambele țări să încheie războiul până în iunie.
Recomandate

Parlamentul European a aprobat implementarea acordului comercial UE–SUA , dar a condiționat aplicarea de garanții suplimentare și de posibilitatea suspendării sau încetării lui, potrivit Știrile ProTV . Votul a avut loc joi și vizează eliminarea taxelor vamale pentru majoritatea produselor americane importate în Uniunea Europeană. Conform AFP , eurodeputații au adoptat cu 417 voturi pentru și 150 împotrivă anularea taxelor vamale aplicate în UE majorității importurilor din SUA, în schimbul unei plafonări la 15% a taxelor vamale impuse de administrația Trump produselor europene. Acordul a fost negociat de Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, și a fost primit în Europa, în unele cercuri, ca o concesie făcută Washingtonului. Parlamentul a atașat însă votului o serie de condiții, invocând riscul unui aranjament „dezechilibrat” și neîncrederea față de folosirea tarifelor ca instrument diplomatic. În acest context, aleasa belgiană Katleen Van Brempt (S&D) a spus că legislativul european nu va accepta „un acord prost” și că își apără cetățenii, în timp ce Zeljana Zovko (PPE) a invocat dependența a „16 milioane de locuri de muncă” de comerțul transatlantic. Elementele-cheie menționate în textul votat includ: garanții și condiții suplimentare stabilite de Comisia Europeană; condiții de suspendare a acordului; o clauză de încetare fixată în martie 2028, pentru denunțarea caracterului considerat dezechilibrat; necesitatea validării acestor condiții de către statele membre, după negocieri anticipate ca fiind dificile. Examinarea acordului în Parlament a fost întârziată, între altele, de amenințările privind anexarea Groenlandei de către SUA și de o hotărâre a Curții Supreme americane, care a invalidat taxele vamale impuse de Donald Trump. Decizia a creat incertitudine juridică și a determinat Washingtonul să recurgă la taxe vamale provizorii, în așteptarea unui nou regim tarifar prevăzut în iulie, notează sursa citată. În plan politic, nu există consens deplin: deputați francezi din grupul Renew au anunțat că votează împotrivă, argumentând că valoarea politică a acordului ar fi trebuit să fie stabilitatea și previzibilitatea; în lipsa acestora, nu văd motive să îl susțină, chiar și „îmbunătățit”. Pe de altă parte, comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a descris pe platforma X votul drept o „etapă crucială”, iar ambasadorul american la UE a salutat decizia ca fiind benefică pentru cetățenii de ambele părți ale Atlanticului. În paralel, UE își accelerează strategia de diversificare a relațiilor comerciale pentru a reduce dependența atât de SUA, cât și de China, printr-o serie de acorduri de liber-schimb încheiate în ultimele luni, inclusiv cu Indonezia, Mercosur și, săptămâna aceasta, cu Australia. Economistul André Sapir, de la centrul de reflecție Bruegel, apreciază că politicile administrației Trump au accelerat această orientare, pe fondul unei ordini comerciale internaționale mai instabile. [...]

NATO susține că armele pentru Ucraina, plătite de europeni, nu sunt redirecționate potrivit Digi24 , după informații apărute în presa americană despre o posibilă reorientare a unor livrări către Orientul Mijlociu, pe fondul presiunii asupra stocurilor de muniții ale SUA. Alianța a transmis joi că toate armele americane destinate Ucrainei și finanțate de aliații Kievului printr-un program special NATO au fost livrate sau sunt în curs de livrare către armata ucraineană. Reacția vine după ce Washington Post a relatat că Pentagonul analizează dacă să redirecționeze arme planificate inițial pentru Ucraina către Orientul Mijlociu, în contextul războiului dus de Israel și SUA împotriva Iranului. „Tot ceea ce aliaţii şi partenerii NATO au plătit prin intermediul PURL a fost livrat sau continuă să fie livrat Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart. Digi24 consemnează că declarația a fost făcută cu referire la programul „Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina” (PURL), un mecanism prin care statele europene finanțează achiziția din SUA de arme și muniții pentru armata ucraineană. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Reuters, citată de Agerpres. În plan politic, articolul notează că, după preluarea mandatului în ianuarie 2025, președintele SUA Donald Trump nu a mai aprobat noi pachete de ajutor militar pentru Ucraina sub formă de donații, dar a continuat livrările în baza sprijinului deja aprobat de administrația precedentă, condusă de Joe Biden. În acest context, inițiativa PURL este prezentată ca o formulă agreată între Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru menținerea sprijinului militar pentru Ucraina, cu finanțarea suportată de europeni. Pentru aliații europeni, miza este dublă: continuitatea fluxului de armament către Kiev și reducerea riscului ca prioritățile militare ale SUA să fie reordonate în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu. [...]

SUA și Israelul au retras temporar doi oficiali iranieni de pe lista țintelor , pe fondul discuțiilor de pace aflate în desfășurare, potrivit Mediafax , care citează declarații ale unor oficiali americani pentru The Wall Street Journal. Este vorba despre președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf , și ministrul de externe Abbas Araghchi . Cei doi ar fi fost scoși de pe lista oficialilor care ar putea fi eliminați pentru o perioadă de până la patru sau cinci zile, interval descris ca o „imunitate temporară” menită să permită deplasarea la negocieri fără riscul de a fi uciși. Conform relatării, măsura ar fi legată de încercarea președintelui american Donald Trump de a deschide calea unor negocieri la nivel înalt care să ducă la încheierea războiului. În paralel, mediatori din Turcia, Pakistan și Egipt ar face presiuni pentru o întâlnire între negociatori americani și iranieni, cu obiectivul opririi conflictului. Oficialii citați apreciază însă că șansele de reușită sunt reduse, invocând diferențe majore între cererile formulate de Washington și cele ale Teheranului. În acest context, înțelegerea privind „imunitatea” este prezentată ca un semnal de detensionare tactică într-un moment de ostilități intense și ca un minim de garanții necesare pentru menținerea canalelor diplomatice. Pentru piețe și companii, evoluțiile sunt relevante prin potențialul impact asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu, inclusiv asupra rutelor energetice și a prețurilor la petrol, într-un moment în care orice semn de escaladare sau, dimpotrivă, de armistițiu poate schimba rapid așteptările investitorilor. [...]

Franța a reunit 35 de țări pentru o posibilă coaliție privind Strâmtoarea Ormuz , conform unui comunicat al Ministerului francez al Apărării, transmis de AFP. Șefii de Stat Major ai armatelor din 35 de state au participat joi la o reuniune în format de videoconferință, organizată de șeful Statului Major al armatei franceze. Discuțiile au vizat pregătirea unei coaliții care să contribuie la „reluarea navigației în Strâmtoarea Ormuz după încetarea luptelor” și la securitatea transportului maritim într-o zonă considerată strategică. Ministerul francez al Apărării a precizat că inițiativa nu este legată de operațiunile militare aflate în desfășurare în regiune și că se înscrie într-o „logică strict defensivă”. Mesajul vine pe fondul reticenței mai multor state de a fi asociate cu atacurile americane și israeliene, deși se declară dispuse să sprijine securizarea strâmtorii. La rândul său, Ministerul britanic al Apărării a declarat miercuri pentru AFP că Londra și Parisul vor organiza în această săptămână o reuniune a statelor care au semnat, săptămâna trecută, o declarație ce cere un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii petroliere și de gaze din Golf și își exprimă disponibilitatea de a contribui la eforturile de securizare a Strâmtorii Ormuz. Comunicatul comun a fost inițiat de Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia, iar ulterior li s-ar fi alăturat aproximativ 30 de state, inclusiv Emiratele Arabe Unite și Bahrein. Pe de altă parte, mai multe publicații britanice, între care The Guardian și Times, au scris că Londra s-a oferit să găzduiască, la o dată ulterioară, o conferință internațională pe tema securității strâmtorii, la Portsmouth sau la Londra, în vederea formării unei coaliții angajate în această misiune. [...]

Donald Trump prelungește cu zece zile suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Iran , potrivit Mediafax , care citează o postare a președintelui SUA pe platforma Truth Social. Anunțul a fost făcut joi seara, 26 martie 2026, iar Trump afirmă că decizia vine „la cererea guvernului iranian”. Măsura vizează atacurile asupra infrastructurii energetice și a centralelor electrice din Iran. Conform informațiilor publicate, suspendarea este valabilă până la 6 aprilie 2026. În postarea sa, Trump indică și ora-limită: 20:00, ora estică, ceea ce corespunde orei 02:00 în România, în noaptea de 6 spre 7 aprilie. „La cererea guvernului iranian, vă rog să permiteți ca această declarație să servească drept avertisment pentru faptul că suspend perioada de distrugere a centralei energetice cu 10 zile, până luni, 6 aprilie 2026, ora 20:00, ora estică”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, președintele SUA susține că discuțiile dintre cele două părți continuă și „decurg foarte bine”, în pofida „declarațiilor eronate” din presă. Mediafax amintește că, la începutul săptămânii, Trump anunțase deja o amânare de cinci zile a atacurilor împotriva infrastructurii energetice iraniene, iar decizia de acum extinde această pauză. [...]

Aleksandr Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un o pușcă automată în timpul primei sale vizite oficiale în Coreea de Nord, potrivit Antena 3 CNN . Președintele belarus a glumit că liderul nord-coreean ar putea avea nevoie de armă „în cazul în care apar dușmani”, iar momentul a fost surprins în fața jurnaliștilor. Antena 3 CNN relatează că, în cadrul întâlnirii de la Phenian, cei doi lideri au făcut schimb de cadouri și au semnat un „tratat de prietenie și cooperare”, prezentat ca un pas de consolidare a relației bilaterale. Belarus și Coreea de Nord, ambele aliate cu Rusia, se confruntă cu sancțiuni occidentale și acuzații privind încălcarea drepturilor omului. Pe lângă pușca automată, Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un produse alimentare belaruse (inclusiv ciocolată „President”, bezele și pâine neagră) și o centură Slutsk, descrisă ca un artefact tradițional belarus. În imaginile menționate de sursă, Kim Jong Un examinează arma, întreabă despre caracteristici și încearcă să o reîncarce, iar Lukașenko afirmă că Belarus produce arme de calibru mic și muniție. În schimb, liderul de la Minsk a primit o sabie, o vază mare decorată în stil tradițional și o monedă comemorativă de aur, bătută cu ocazia primei sale vizite în Coreea de Nord. Antena 3 CNN mai notează că soției lui Kim Jong Un i-a fost oferit un buchet de flori împodobit cu pietre prețioase, iar fiicei sale o cutie de bijuterii. Separat, Antena 3 CNN consemnează că semnarea tratatului a fost relatată și de France Presse, prin Agerpres, în contextul apropierii Minsk–Phenian pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În material se arată că Coreea de Nord ar fi trimis trupe și arme, iar Belarus a fost folosit ca bază de lansare pentru invazia începută în 2022, în timp ce serviciile de informații sud-coreene și occidentale consideră că Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia și muniții, analiștii indicând că Moscova ar furniza la schimb sprijin financiar, tehnologii militare, alimente și resurse energetice. [...]