Știri
Știri din categoria Externe
Serghei Lavrov acuză SUA că subminează negocierile pentru Ucraina, potrivit The Moscow Times, care relatează despre un interviu acordat de ministrul rus de Externe postului TV BRICS și publicat luni, 9 februarie 2026.
Lavrov a susținut că, în pofida declarațiilor administrației Trump privind necesitatea încheierii războiului, Washingtonul nu a anulat legislația adoptată în mandatul lui Joe Biden pentru sancționarea Rusiei după declanșarea a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”. În același timp, el a afirmat că, „în practică”, sunt introduse noi sancțiuni și că SUA ar duce „un război împotriva petrolierelor pe mările libere”, invocând încălcarea Convenției ONU privind dreptul mării.
În acest context, Lavrov a făcut referire la confiscarea recentă de către forțele americane a unor nave aparținând unei așa-numite „flote din umbră” de petroliere. Articolul notează că, în octombrie, Statele Unite au sancționat cei mai mari producători ruși de petrol, Lukoil și Rosneft, primele sancțiuni majore împotriva Moscovei de la preluarea mandatului de către Donald Trump anul trecut. Ca urmare, Lukoil a fost nevoită să vândă cea mai mare parte a activelor sale din străinătate, menționează publicația, trimițând la un material anterior.
The Moscow Times amintește că Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului din Ucraina „din prima zi” a președinției, însă demersurile pentru un acord de pace s-au blocat aproape imediat după lansare. În paralel, președintele american a spus că speră la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, inclusiv la posibile acorduri de afaceri între cele două țări, potrivit Trump White House Archives.
Sancțiunile împotriva Lukoil și Rosneft au venit după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin din august, în Alaska, unde, potrivit unor oficiali de la Kremlin, cele două părți ar fi ajuns la anumite „înțelegeri” privind pași către încheierea războiului. În interviul pentru TV BRICS, Lavrov a declarat că nu vede „nicio perspectivă pozitivă” nici pe plan economic și a acuzat Washingtonul că ar urmări controlul rutelor globale de aprovizionare cu energie către marile economii de pe mai multe continente, adăugând că Rusia rămâne deschisă cooperării, dar că „americanii înșiși creează obstacole artificiale”.
Pe frontul negocierilor, oficiali ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit în două runde de discuții de pace la Abu Dhabi de la începutul anului, fără a ajunge la un compromis pe tema sensibilă a teritoriilor, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în acest weekend că Statele Unite presează ambele țări să încheie războiul până în iunie.
Recomandate
Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei riscă să declanșeze o escaladare care ar lovi direct economia Ucrainei , prin intensificarea atacurilor rusești asupra logisticii și exporturilor, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Times. Ucraina a împins campania de atacuri mai departe ca oricând, inclusiv la Ekaterinburg, la peste 1.900 km de graniță, unde a fost lovit un centru logistic al platformei Wildberries . În paralel, au fost vizate rafinării și nave din Marea Azov, cu efecte economice și operaționale vizibile în Rusia, dar fără garanția că presiunea se va traduce într-o „înghețare” a conflictului. Ținte economice în Rusia: efecte mari, dar limitate ca rezultat strategic Analiza descrie o campanie cu rezultate tehnice notabile: în ultima săptămână au fost lovite două rafinării importante (Bashneft-Novoil și Slavneft-Yanos), iar la apogeu loviturile „în adâncime” ar fi scos din funcțiune peste o treime din capacitatea totală de rafinare a petrolului din Rusia. În Marea Azov, atacurile asupra navelor ar fi restricționat puternic traficul comercial: în iulie au fost vizate 236 de nave, iar traficul ar fi scăzut cu aproximativ trei sferturi. Un capitol separat îl reprezintă atacurile asupra Wildberries, platformă descrisă drept „Amazonul Rusiei”, care ar reprezenta până la 10% din cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul al țării. Peste o duzină de depozite și centre logistice au fost vizate, iar circa 20% din capacitatea totală de depozitare ar fi fost avariată sau distrusă. Conform unei estimări citate, costul total de până acum ar depăși 280 de miliarde de ruble (2,5 miliarde lire sterline). Totuși, materialul notează că speranțele ca astfel de lovituri să „paralizeze” economia rusă par nefondate: veniturile din petrol și gaze ar fi fost susținute de criza din Golf, iar după o scădere de aproximativ o cincime a veniturilor de bază de la începutul campaniei, cifrele „se stabilizează”. În plus, Ucraina ar avea stocuri limitate de drone și rachete și a fost nevoită să mute resurse de la atacarea rafinăriilor către Wildberries, ceea ce ar fi permis rușilor să repare instalațiile; cozile la benzină raportate luna trecută ar fi început să se reducă sau să dispară. Riscul de bumerang: justificarea unei escaladări și costuri directe pentru Kiev Miza campaniei este prezentată ca fiind și politică: aducerea războiului „în conștiința rușilor”. Potrivit institutului Levada, proporția rușilor care consideră că războiul decurge bine a scăzut la 50% (minim istoric), cu 19 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar popularitatea lui Vladimir Putin ar fi coborât la 74%, cel mai scăzut nivel de la invazia din februarie 2022. În același timp, analiza avertizează că nemulțumirea publică se poate orienta împotriva Ucrainei, alimentând susținătorii unei linii dure la Moscova, mai ales pe fondul creșterii victimelor civile pe teritoriul rus. Rusia ar fi început să publice mai des cifre privind victimele interne, într-o încercare de a-și consolida narativul de „victimă”, ceea ce ar putea oferi Kremlinului spațiu politic pentru măsuri nepopulare, inclusiv mobilizare. Pe teren, reacția Rusiei este descrisă ca fiind deja vizibilă: lovituri asupra centrelor logistice ucrainene și asupra benzinăriilor de pe drumurile principale, plus atacuri repetate asupra complexului portuar din zona Odesa, care ar fi dus la suspendarea majorității transporturilor maritime. Cum exporturile ucrainene de cereale, oțel și minereu de fier depind de rutele din Marea Neagră, acest blocaj ar costa Kievul peste 50 de milioane de lire sterline pe zi. Un alt risc major indicat este reluarea, odată cu venirea iernii, a campaniei ruse împotriva infrastructurii energetice, în condițiile în care Ucraina și-ar fi epuizat stocurile de rachete Patriot , iar capacitatea de producție energetică ar fi scăzut deja la mai puțin de o treime din nivelul de dinainte de război. Ce ar putea urma: presiune internă în Rusia și „război hibrid” în Europa În plan politic, analiza notează că loviturile în adâncime afectează credibilitatea lui Putin și pot împinge tehnocrații ruși spre apeluri la reținere. Este citată o poziționare a primarului Moscovei, Serghei Sobianin, care ar fi avertizat indirect că o mobilizare totală ar „distruge economia civilă”. Dar concluzia centrală este că tabăra dură ar putea folosi atacurile ca pretext pentru o etapă mai violentă a războiului, inclusiv prin mobilizarea mai multor trupe pentru o campanie de toamnă. În plus, este menționată o evaluare divulgată a serviciilor de informații americane, potrivit căreia Rusia ar putea intensifica „războiul hibrid” pentru a descuraja Europa să sprijine Kievul, pe fondul unor incidente recente invocate în material (inclusiv intrarea unei rachete ruse rătăcite în spațiul aerian polonez și descoperirea unei drone cu explozibili la aeroportul Leipzig/Halle din Germania). În această logică, pariul Ucrainei de a lovi ținte economice cu vizibilitate mare ar putea avea un efect invers: să întărească argumentele interne pentru escaladare și să crească presiunea asupra economiei ucrainene exact prin punctele sale sensibile — logistică, porturi și energie. [...]
Atacul cu drone asupra unei rafinării din Tatarstan ridică presiunea pe infrastructura petrolieră a Rusiei , după ce Ucraina a lovit orașul Nijnekamsk, la circa o mie de kilometri de graniță, într-o operațiune soldată cu 12 morți și 39 de răniți, potrivit Biziday . Ținta principală a fost o rafinărie din Nijnekamsk (regiunea Tatarstan), pe care Ucraina a mai atacat-o și în iunie. Agențiile de știri descriu lovitura drept unul dintre cele mai mortale atacuri ale Kievului de la începutul războiului. În discursul său de seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a legat explicit atacurile repetate asupra rafinăriilor de strategia de „presiune sporită” asupra Moscovei: „Singurul motiv pentru care acest lucru continuă este lipsa de disponibilitate a Rusiei de a pune capăt acestui război.” Rusia a transmis că a doborât 456 de drone ucrainene, fără să precizeze câte au reușit să își atingă țintele. Context: avertismentul lui Zelenski privind trupe nord-coreene în Rusia Separat de atacul asupra rafinăriei, Zelenski a declarat că până la 50 de mii de soldați nord-coreeni ar urma să fie desfășurați în Rusia și a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea aeriană a Ucrainei. Estimarea de 50 de mii ar reprezenta o creștere față de nivelul de 30 de mii avansat în iulie. „Este absolut clar că Coreea de Nord va continua să-și consolideze experiența în războiul modern, va primi licențe de la Rusia și va primi tot felul de instrumente militare de la ei.” Informațiile sunt atribuite de Biziday publicației The Guardian . [...]
Un depozit umanitar al OMS din Dnipro, cu stocuri medicale pentru linia frontului, a fost distrus într-un atac, amplificând presiunea operațională asupra lanțului de aprovizionare cu materiale sanitare în Ucraina , potrivit Kyiv Post . Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , Tedros Adhanom Ghebreyesus , a transmis că nu au fost raportate victime. Atacul a avut loc vineri, 7 august, iar depozitul era folosit pentru stocarea de „provizii medicale umanitare” destinate în principal unităților sanitare din prima linie, în special kituri de urgență ale OMS. Tedros a precizat că un angajat OMS și șoferi fuseseră la fața locului mai devreme în aceeași zi și că echipa a reușit să evacueze 130 din aproximativ 300 de paleți înainte de lovitură. „Vinerea trecută, depozitul umanitar al OMS din Dnipro, Ucraina, a fost lovit și distrus. În acest moment, nu au fost raportate victime.” Impact operațional: pierderi de stoc și risc de întreruperi în aprovizionarea medicală Distrugerea depozitului înseamnă pierderea unei părți din capacitatea de stocare și distribuție a materialelor medicale de urgență într-un oraș-cheie pentru logistică. Chiar dacă o parte din stoc a fost evacuată, rămâne neclar ce cantitate a fost pierdută odată cu depozitul și cum va fi reconfigurat fluxul de livrări către facilitățile medicale din zonele de front. Context: mii de atacuri asupra sistemului medical, fără atribuirea vinovăției de către OMS OMS monitorizează atacurile asupra sistemelor de sănătate la nivel global, dar, conform propriilor reguli, nu atribuie responsabilitatea pentru aceste incidente. În Ucraina, organizația a înregistrat 3.148 de atacuri asupra sectorului medical de la invazia rusă începută la 24 februarie 2022, majoritatea implicând arme grele. Din totalul raportat de OMS: 2.567 de atacuri au afectat facilități medicale; 71 au afectat depozite; 645 au afectat provizii. Bilanțul cumulat indicat de OMS este de 240 de decese și 1.055 de răniți. „Nu pot spune suficient de tare: atacurile asupra serviciilor medicale TREBUIE SĂ ÎNCETEZE. Altfel, oamenii sunt privați de îngrijiri medicale care le salvează viața.” În paralel, Doctors Without Borders (MSF) a condamnat recent ceea ce numește o „strategie deliberată” a Rusiei de a distruge sistemul de sănătate din Ucraina, descriind un tipar constant de atacuri asupra facilităților și personalului medical. [...]
Rusia ar putea intensifica loviturile asupra infrastructurii energetice a Kievului înainte de 24 august , într-un moment în care Ucraina se confruntă cu un deficit sever de interceptori antirachetă, potrivit unei evaluări citate de Mediafax . Miza imediată este una operațională: reducerea capacității Ucrainei de a-și repara și fortifica sistemul energetic înainte de iarna 2026-2027, ceea ce ar putea amplifica efectele atacurilor din lunile următoare. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că Moscova ar pregăti o campanie de atacuri „de amploare” asupra infrastructurii energetice a capitalei ucrainene în următoarele săptămâni, cu obiectivul de a produce pagube maxime înainte de Ziua Independenței Ucrainei (24 august). În acest context, Rusia ar putea apela inclusiv la rachete balistice din rezerva strategică. De ce contează: fereastra de reparații înainte de iarnă se poate închide ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care ar fi relatat — pe baza unor informații ale serviciilor americane — că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice din Kiev. Un atac în august ar urmări, pe lângă efectul imediat, să blocheze lucrările ucrainene de reparație și protecție a instalațiilor energetice înainte de sezonul rece. Ucraina încearcă să repare avariile produse în campania rusă din iarna 2025-2026 și să își consolideze infrastructura înaintea unor noi atacuri anticipate. ISW avertizează că loviturile lansate încă din august ar putea diminua capacitatea de pregătire pentru iarna 2026-2027, ceea ce ar face atacurile ulterioare „și mai distructive”. Vulnerabilitatea apărării aeriene: deficit de interceptori Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean: în toamna lui 2025, atacurile intensive au început în septembrie, însă pentru sezonul 2026-2027 ar putea începe încă din august. Motivul invocat este vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. În aceste condiții, chiar și atacuri cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice ar fi produs deja pagube importante, iar loviturile asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”, potrivit evaluării. Context: pagube mari și un nou atac masiv la început de august Dimensiunea distrugerilor este deja ridicată. Conform datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64–70 de miliarde de dolari (aprox. 288–315 miliarde lei). Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv: în noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone (Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya). Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri în mai multe regiuni, iar Zelenski a spus că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev. [...]
SUA acuză China că folosește pretexte de mediu pentru a restricționa pescuitul filipinez în jurul recifului Scarborough, într-o dispută care riscă să amplifice tensiunile într-un coridor maritim prin care trec anual bunuri de peste 3.000 de miliarde de dolari, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a transmis sâmbătă că Beijingul ar încerca să le refuze pescarilor filipinezi accesul la zona din jurul recifului Scarborough, în apropiere de insula Luzon. Washingtonul respinge, totodată, afirmația Chinei că aria ar constitui o „rezervație naturală”, pe care o descrie drept o încercare de a-și avansa ambițiile teritoriale. În declarația citată, SUA susțin că „rezervația naturală națională” invocată de China ar fi un instrument „destabilizator” folosit pentru a bloca accesul la „terenul tradițional de pescuit” al filipinezilor și pentru a împinge revendicări maritime „extinse”, prin „pretexte de mediu și legale îndoielnice”, sprijinite de coerciție. De ce contează: presiune pe accesul la resurse și pe un culoar comercial major Disputa are o componentă economică directă prin accesul la resursele de pescuit, dar și una sistemică: Marea Chinei de Sud este o rută comercială globală, iar în zonă tranzitează anual bunuri în valoare de peste 3.000 de miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, orice escaladare poate crește riscurile operaționale pentru transportul maritim și poate alimenta volatilitatea regională. Context: incidente recente și arbitrajul de la Haga În ultimele săptămâni, tensiunile au crescut după ce nave chineze au folosit tunuri cu apă împotriva unor ambarcațiuni filipineze în apropiere de Scarborough Shoal, potrivit relatării. Zona este revendicată de China și Filipine într-un litigiu vechi de decenii. Filipine a dus cazul la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga , care a respins în mare parte revendicările ample ale Chinei ca fiind neconforme cu dreptul maritim internațional, însă Beijingul a refuzat să participe la procedură și își susține poziția prin așa-numita „ linie cu nouă liniuțe ”, care acoperă o mare parte din Marea Chinei de Sud. Ce urmează: sprijin american pentru Manila și risc de escaladare Declarația SUA se încheie cu reafirmarea sprijinului pentru Filipine și pentru un „Indo-Pacific liber și deschis”. În paralel, Washingtonul continuă să se implice în regiune alături de aliați, inclusiv prin operațiuni militare comune, pe fondul unei Chine descrise ca tot mai asertive, inclusiv prin construirea de insule artificiale și interceptarea pescarilor filipinezi în apele disputate. [...]
Rusia ar pregăti o nouă campanie de lovituri asupra infrastructurii energetice din Kiev , cu un posibil debut încă din august, pe fondul deficitului Ucrainei de interceptoare pentru rachete balistice, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Miza este una operațională: atacurile ar putea întrerupe lucrările de reparare și întărire a rețelelor energetice avariate în iarna 2025–2026. ISW notează că Rusia a început campania de lovituri din toamna 2025 și iarna 2025–2026 la începutul lui septembrie 2025, iar acum ar putea încerca să pornească mai devreme ciclul 2026–2027, pentru a profita de lipsa curentă de interceptoare balistice de partea Ucrainei. În această logică, loviturile asupra infrastructurii energetice din Kiev „în săptămânile următoare” ar urmări să reducă capacitatea Ucrainei de a repara și consolida obiectivele deja afectate. Ce știe și ce nu știe ISW despre țintele energetice Evaluarea subliniază o limitare importantă: nu este clar câte facilități energetice a reușit Ucraina să repare după iarna trecută și, implicit, câte ținte „disponibile” ar avea Rusia pentru o nouă rundă de atacuri în 2026. Această incertitudine complică estimarea impactului potențial și a duratei întreruperilor. Context operațional: atacuri aeriene și evoluții pe teren În același buletin, ISW consemnează că Rusia a lansat peste noapte șase rachete și 151 de drone împotriva Ucrainei. Separat, sunt menționate mai multe incidente și evoluții recente: drone nespecificate ar fi efectuat mai multe survoluri deasupra unei baze din Germania unde se repară sisteme de apărare antiaeriană Patriot (7 august); o dronă-capcană ucraineană de tip „Maya” ar fi explodat în Bulgaria (dimineața de 8 august); forțele ucrainene ar fi avansat recent la nord-est de orașul Harkiv. Pentru cititorii din România, elementul cu relevanță directă rămâne riscul unei noi campanii concentrate pe energie în capitala ucraineană, care poate amplifica presiunea asupra sistemului energetic înainte de sezonul rece și poate influența prioritățile de apărare antiaeriană ale Ucrainei în perioada următoare. [...]
