Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/SUA ar fi „în război” cu petrolierele...

SUA ar fi „în război” cu petrolierele ruse, spune Lavrov - referire la sechestrări ale „flotei din umbră”

Serghei Lavrov discută despre sancțiunile impuse Rusiei de SUA.

Serghei Lavrov acuză SUA că subminează negocierile pentru Ucraina, potrivit The Moscow Times, care relatează despre un interviu acordat de ministrul rus de Externe postului TV BRICS și publicat luni, 9 februarie 2026.

Lavrov a susținut că, în pofida declarațiilor administrației Trump privind necesitatea încheierii războiului, Washingtonul nu a anulat legislația adoptată în mandatul lui Joe Biden pentru sancționarea Rusiei după declanșarea a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”. În același timp, el a afirmat că, „în practică”, sunt introduse noi sancțiuni și că SUA ar duce „un război împotriva petrolierelor pe mările libere”, invocând încălcarea Convenției ONU privind dreptul mării.

În acest context, Lavrov a făcut referire la confiscarea recentă de către forțele americane a unor nave aparținând unei așa-numite „flote din umbră” de petroliere. Articolul notează că, în octombrie, Statele Unite au sancționat cei mai mari producători ruși de petrol, Lukoil și Rosneft, primele sancțiuni majore împotriva Moscovei de la preluarea mandatului de către Donald Trump anul trecut. Ca urmare, Lukoil a fost nevoită să vândă cea mai mare parte a activelor sale din străinătate, menționează publicația, trimițând la un material anterior.

The Moscow Times amintește că Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului din Ucraina „din prima zi” a președinției, însă demersurile pentru un acord de pace s-au blocat aproape imediat după lansare. În paralel, președintele american a spus că speră la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, inclusiv la posibile acorduri de afaceri între cele două țări, potrivit Trump White House Archives.

Sancțiunile împotriva Lukoil și Rosneft au venit după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin din august, în Alaska, unde, potrivit unor oficiali de la Kremlin, cele două părți ar fi ajuns la anumite „înțelegeri” privind pași către încheierea războiului. În interviul pentru TV BRICS, Lavrov a declarat că nu vede „nicio perspectivă pozitivă” nici pe plan economic și a acuzat Washingtonul că ar urmări controlul rutelor globale de aprovizionare cu energie către marile economii de pe mai multe continente, adăugând că Rusia rămâne deschisă cooperării, dar că „americanii înșiși creează obstacole artificiale”.

Pe frontul negocierilor, oficiali ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit în două runde de discuții de pace la Abu Dhabi de la începutul anului, fără a ajunge la un compromis pe tema sensibilă a teritoriilor, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în acest weekend că Statele Unite presează ambele țări să încheie războiul până în iunie.

Tag-uri:rosneftsanctiuni economicelukoilserghei lavrovnegocieri pace abu dhabisuaucraina
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăthemoscowtimes.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski avertizează despre atacurile masive cu drone asupra Ucrainei.
Externe08 feb. 2026

Peste 2.000 de drone lansate de Rusia într-o săptămână – Zelenski cere reacție internațională

Președintele Volodîmîr Zelenski anunță că Rusia a lansat peste 2.000 de drone asupra Ucrainei în decurs de o săptămână , în cadrul unei campanii tot mai intense de atacuri aeriene care vizează infrastructura energetică, logistică și zonele rezidențiale. Potrivit Ukrainska Pravda , în aceeași perioadă, forțele ruse au mai utilizat 1.200 de bombe aeriene ghidate și 116 rachete împotriva teritoriului ucrainean. Zelenski a făcut declarațiile pe platforma X (fostul Twitter), avertizând că lipsa unui răspuns ferm din partea comunității internaționale încurajează o escaladare a violenței . Liderul ucrainean a solicitat sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, subliniind că armata sa are nevoie urgentă de rachete și echipamente pentru a contracara valurile de atacuri rusești. „Atunci când nu există o reacție globală, atacurile devin mai frecvente și mai brutale” , a spus Zelenski, adăugând că doar un sprijin militar concret poate opri agresiunea. Atacurile repetate asupra rețelelor energetice vin în paralel cu demersuri diplomatice pentru pace, aspect pe care președintele ucrainean l-a calificat ca fiind contradictoriu și periculos. Rusia pare să folosească aceste discuții ca acoperire pentru a continua ofensiva , a sugerat el. În aceeași zi, Zelenski a anunțat că a semnat decrete pentru impunerea de sancțiuni împotriva companiilor și indivizilor implicați în producerea de drone și rachete pentru armata rusă , marcând o nouă tentativă de a limita lanțul de aprovizionare militar al Kremlinului. Este important de menționat că această ofensivă masivă cu drone și muniții inteligente are loc într-un moment în care Ucraina se bazează tot mai mult pe ajutoare externe pentru a-și menține capacitatea de apărare aeriană. În lipsa unei intensificări a sprijinului internațional, pericolul asupra civililor și infrastructurii vitale rămâne extrem de ridicat. [...]

Andrii Sybiha discută despre negocierile de pace și suveranitatea Ucrainei.
Externe08 feb. 2026

Planul de pace în 20 de puncte, aproape finalizat - doar „câteva” elemente rămân de clarificat, afirmă Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de externe

Ministrul ucrainean de externe spune că „doar Trump poate opri războiul” , potrivit Reuters , cerând accelerarea negocierilor de pace și avertizând că înțelegeri discutate fără Kiev pot afecta suveranitatea Ucrainei. Andrii Sybiha afirmă că discuțiile mediate de SUA au „momentum” și că este nevoie de o întâlnire directă între liderii Ucrainei și Rusiei pentru a tranșa „cele mai sensibile” puncte rămase. În același timp, el susține că președintele american Donald Trump este singurul lider cu influența necesară pentru a obține un acord. Negocieri accelerate, dar cu mize directe pentru suveranitate Kievul vrea să grăbească eforturile de pace și să capitalizeze pe fereastra politică actuală din SUA, înainte ca atenția Washingtonului să fie absorbită de campania pentru alegerile parlamentare de la mijloc de mandat din noiembrie. Sybiha indică explicit riscul ca acest calendar să reducă energia diplomatică disponibilă pentru dosarul ucrainean. Dintr-un plan de pace în 20 de puncte, „doar câteva” elemente ar mai fi în dispută, însă acestea sunt tocmai cele care ating suveranitatea: teritoriu, control asupra infrastructurii strategice și arhitectura de securitate post-încetare a focului. Ministrul spune că aceste dosare nu mai pot fi rezolvate tehnic, ci doar „la nivelul liderilor”. Teritoriu și infrastructură strategică: linia roșie a Kievului Pe fond, pozițiile rămân îndepărtate. Reuters notează că Rusia își menține cererea ca Ucraina să cedeze restul de aproximativ 20% din regiunea Donețk pe care Moscova nu a reușit să o ocupe, cerere pe care Kievul o respinge. În paralel, Ucraina vrea controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată în teritoriu ocupat de Rusia. Aceste două teme sunt esențiale pentru suveranitate nu doar ca delimitare teritorială, ci și ca funcționare a statului: controlul frontierelor și al unui activ energetic critic. Într-un război care a afectat masiv rețelele de electricitate și încălzire ale Ucrainei, miza infrastructurii devine parte a negocierii despre capacitatea țării de a-și exercita autoritatea pe termen lung. Formatul discuțiilor și riscul „înțelegerilor peste capul” Kievului A doua rundă de negocieri trilaterale din Abu Dhabi nu a adus un progres major, însă a produs un schimb de 314 prizonieri de război, primul din octombrie. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că SUA ar fi propus o nouă rundă la Miami, peste o săptămână, iar Ucraina a acceptat. În același timp, Zelenski a semnalat îngrijorări legate de discuții bilaterale între Rusia și SUA, despre care spune că ar include o propunere a Moscovei privind investiții de 12.000 de miliarde de dolari. Sybiha avertizează că astfel de discuții pot atinge direct suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va susține acorduri făcute fără participarea sa. „Sybiha a spus că unele dintre aceste discuții ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va sprijini astfel de înțelegeri făcute fără el.” Garanții de securitate: condiția pentru un acord care nu erodează statalitatea Ucraina își concentrează eforturile pe obținerea de garanții de securitate occidentale care să descurajeze o nouă agresiune rusă după intrarea în vigoare a unei încetări a focului. Sybiha spune că SUA ar fi confirmat disponibilitatea de a ratifica garanții în Congres și de a oferi un „sprijin de ultimă instanță” (backstop) pentru acord, fără trupe americane pe teren în Ucraina. În logica Kievului, aceste garanții sunt un element de suveranitate: fără o umbrelă credibilă de securitate, un armistițiu riscă să devină o pauză care lasă Ucraina vulnerabilă la presiuni militare și politice ulterioare. Sybiha afirmă că nu vede, „în acest stadiu”, o arhitectură de securitate funcțională fără americani. Recunoașterea Crimeei și Donbasului: „nulă din punct de vedere legal” Ministrul ucrainean de externe mai spune că orice decizie, în cadrul unei eventuale înțelegeri, prin care o țară ar recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau a Donbasului ar fi „nulă din punct de vedere legal”. El subliniază că Ucraina nu va recunoaște asemenea schimbări și le califică drept încălcări ale dreptului internațional. Pentru Kiev, această poziție nu este doar una de principiu, ci o limită a negocierii privind suveranitatea: acceptarea pierderii teritoriale prin recunoaștere externă ar crea un precedent care ar slăbi atât ordinea juridică internațională, cât și capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială în viitor. [...]

Ministrul iranian de externe discutând despre programul nuclear al țării.
Externe08 feb. 2026

Iranul nu cedează în fața presiunilor internaționale – îmbogățirea uraniului va continua „chiar și în caz de război”

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului nici în cazul unui conflict militar , a avertizat ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , într-o declarație fermă făcută duminică, la doar două zile după ultimele negocieri cu Statele Unite privind dosarul nuclear, informează Digi24 . Aflat la un forum la Teheran, diplomatul iranian a declarat că țara sa „a plătit un preț foarte mare” pentru acest program și că „nimeni nu are dreptul să ne dicteze comportamentul”. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor accentuate dintre Teheran și Washington, după ce oficiali americani, printre care și emisarul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, au purtat discuții cu partea iraniană vineri, în Oman. Întâlnirea a avut loc în contextul unei desfășurări militare americane de amploare în regiunea Golfului, inclusiv prezența portavionului USS Abraham Lincoln , văzută ca o demonstrație de forță din partea SUA. Araghchi a respins categoric orice intimidare: „Desfășurarea lor militară în regiune nu ne sperie. Suntem un popor al diplomației, dar și un popor al războiului – deși nu căutăm războiul”, a spus acesta în fața publicului intern. Această poziție intransigentă a Teheranului vine într-un moment în care administrația americană exercită presiuni suplimentare prin sancțiuni economice și avertismente publice, încercând să readucă Iranul la masa negocierilor în condiții mai stricte decât cele prevăzute în Acordul Nuclear din 2015. De asemenea, dosarul nuclear iranian rămâne o sursă majoră de îngrijorare internațională, în special după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat, în trecut, că Iranul a crescut nivelul de îmbogățire a uraniului peste limitele convenite, alimentând suspiciuni privind intenții non-pașnice. În ciuda retoricii dure, Iranul insistă că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile și că îmbogățirea uraniului este un drept suveran, protejat inclusiv de tratatele internaționale. [...]

Mark Rutte discută cu liderii ucraineni despre securitatea NATO.
Externe08 feb. 2026

Trupele NATO din Ucraina nu vor beneficia de protecția articolului 5 – anunț direct al secretarului general Mark Rutte

Un atac asupra trupelor NATO aflate în Ucraina nu va activa articolul 5 privind apărarea colectivă , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , în fața parlamentarilor ucraineni, potrivit EADaily . Rutte a precizat că, în cazul în care Rusia ar ataca soldați NATO desfășurați pe teritoriul Ucrainei, un astfel de act nu va fi considerat un atac asupra statelor membre ale NATO , întrucât acesta s-ar produce în afara granițelor alianței . Prin urmare, nici articolul 4, nici articolul 5 din Tratatul de la Washington nu ar fi declanșate automat. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu parlamentarii ucraineni, unde deputatul Yehor Chernev , vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate Națională din Rada Supremă, a relatat mesajul lui Rutte. Această poziție urmează linia trasată anterior de oficiali americani, printre care secretarul apărării Pete Hegseth, care a subliniat că eventualele forțe de menținere a păcii ar trebui desfășurate ca parte a unei misiuni non-NATO , tocmai pentru a evita aplicarea articolului 5. Rutte a declarat că mai multe state europene, în special din așa-numita „Coaliție a Doritorilor” , formată în jurul Regatului Unit și Franței, intenționează să trimită trupe, avioane și nave în Ucraina doar după încheierea unui acord de pace cu Rusia. Scopul acestor desfășurări ar fi consolidarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina în etapa post-conflict, nu implicarea într-un conflict activ. Totuși, poziția exprimată de Olanda și de alți aliați vine într-un moment delicat, în care Ungaria, prin vocea premierului Viktor Orbán , a respins public orice participare la o eventuală desfășurare militară. Orbán a declarat că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina „ar crește riscul unui conflict direct cu Rusia”, reiterând că Budapesta nu va contribui nici cu personal militar, nici cu finanțare pentru asemenea operațiuni. În același timp, Kremlinul avertizează că orice forță străină desfășurată în Ucraina va fi considerată o „țintă legitimă”, ceea ce ridică riscuri majore pentru stabilitatea regională și pentru orice prezență militară, chiar și în scop de securizare post-conflict. [...]

Wolfgang Ischinger discută despre riscurile armistițiului în Ucraina.
Externe08 feb. 2026

Expertul subliniază efectele neașteptate ale unui armistițiu în Ucraina - necesitatea unei strategii riguroase

Un armistițiu în Ucraina ar putea amplifica riscul la granița estică a NATO , avertizează Digi24 , citând declarațiile lui Wolfgang Ischinger , președintele Conferinței de Securitate de la Munchen. Potrivit acestuia, oprirea luptelor ar putea elibera resursele militare ale Rusiei și ar permite accelerarea reînarmării, cu efecte directe asupra flancului estic al Alianței. Ischinger a explicat, într-un interviu pentru Tagesspiegel , preluat de dpa și Agerpres, că în prezent armata rusă este „blocată” în Ucraina și suportă pierderi semnificative, ceea ce limitează presiunea asupra altor fronturi. În acest context, el a subliniat rolul Ucrainei ca element de protecție pentru restul Europei. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a declarat expertul german. În opinia sa, odată cu un armistițiu, dinamica s-ar schimba: Rusia ar putea continua reînarmarea fără presiunea unui război activ de amploare, iar amenințarea pentru statele NATO de pe flancul estic s-ar intensifica. Ischinger a insistat însă că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate, dar a condiționat reducerea riscurilor de o diminuare substanțială a consolidării militare ruse în districtele militare vestice, scenariu pe care îl consideră improbabil. Declarațiile au fost făcute înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la Munchen, unde este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Digi24 notează că Ucraina luptă de aproape patru ani împotriva invaziei ruse la scară largă, cu sprijin occidental, iar Statele Unite încearcă în prezent să negocieze încetarea luptelor. [...]

Zelenski discută despre negocierile de pace între Ucraina și Rusia.
Externe07 feb. 2026

Zelenski: Americanii impun un calendar al păcii – Ucraina și Rusia trebuie să ajungă la un acord până în iunie

Statele Unite fixează termen pentru pace între Ucraina și Rusia – acordul ar trebui semnat până în iunie , potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a confirmat că Washingtonul presează ambele tabere să ajungă la o înțelegere în următoarele luni. Anunțul vine în contextul în care negocierile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent în Abu Dhabi, nu au reușit să soluționeze divergențele majore dintre părți, însă au dus la un schimb important de prizonieri. Washingtonul presează pentru un calendar clar Într-un briefing de presă ținut vineri seară și publicat sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că administrația Trump își dorește o soluție clară până în vară , indicând că americanii vor „face tot posibilul” pentru ca războiul să se încheie până în iunie. „Americanii vor ca totul să fie gata până în iunie. Vor un calendar clar al tuturor etapelor”, a spus liderul ucrainean. Aceasta este prima dată când este menționat un termen concret, ceea ce denotă o intensificare a presiunii diplomatice exercitate de Washington, în încercarea de a forța o încheiere a conflictului, început în februarie 2022. Negocieri fără progres, dar cu un schimb de prizonieri Discuțiile recente din Abu Dhabi , a doua rundă de acest tip, s-au încheiat joi, după doar trei ore de dialog în a doua zi. Deși nu s-au înregistrat progrese pe subiectele majore, părțile au căzut de acord asupra unui schimb de 314 prizonieri de război — câte 157 de fiecare parte. Acesta este primul schimb din ultimele cinci luni. Steve Witkoff, emisarul special american, a salutat gestul ca fiind un „rezultat tangibil” al eforturilor diplomatice. Printre temele care continuă să blocheze orice acord se numără: cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas; solicitarea Kremlinului ca teritoriile ocupate să fie recunoscute oficial ca parte a Rusiei; respingerea de către Ucraina a acestor condiții ca fiind inacceptabile. Următoarea rundă ar putea avea loc în SUA Washingtonul a propus ca viitoarea rundă de discuții să aibă loc pe teritoriul american, cel mai probabil la Miami. Kievul a acceptat deja invitația, dar Moscova nu a emis încă un răspuns oficial. Se preconizează ca următoarele întâlniri să aibă loc în lunile martie-aprilie, în funcție de disponibilitatea părților. Kremlinul își menține poziția Până în prezent, Rusia nu a comentat oficial termenul limită din iunie , însă poziția sa rămâne neschimbată. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a reiterat opoziția Moscovei față de garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia va continua războiul „până când Ucraina ia deciziile relevante”. Această reticență survine în contextul în care luptele de pe frontul de aproximativ 1.200 km continuă intens, în special în regiunile estice și sudice. Recent, Rusia a lansat un atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei, afectând alimentarea cu energie în orașe precum Kiev, Harkov și Dnipro. Potrivit datelor prezentate de Zelenski, cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei. Ce urmează? Dacă nu se ajunge la un acord până în vară, SUA ar putea intensifica presiunea asupra ambelor state, posibil prin sancțiuni suplimentare sau condiționarea ajutoarelor. Cu toate acestea, diferențele fundamentale de viziune între Kiev și Moscova fac extrem de dificilă atingerea unui compromis în termenul impus. În pofida lipsei unui progres politic clar, faptul că cele două părți au putut conveni asupra unui schimb de prizonieri sugerează că un canal de comunicare rămâne deschis. Urmează o perioadă crucială, în care presiunea externă, costurile umane și realitățile de pe teren vor influența decisiv evoluția războiului. [...]