Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Contraatacuri ucrainene după blocarea...

Contraatacuri ucrainene după blocarea Starlink pentru ruși – asalturile Moscovei scad cu până la 30%

Soldați ucraineni în acțiune, folosind artilerie în lupta împotriva forțelor ruse.

Armata ucraineană a lansat contraatacuri locale după ce forțele ruse au rămas fără acces la Starlink, iar atacurile Moscovei s-au redus cu până la 30%, relatează Kyiv Post, citând Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Operațiunile sunt descrise drept tactice, nu o ofensivă majoră, și vizează exploatarea problemelor de comandă și comunicații din tabăra rusă.

Potrivit analizei ISW, trupele ucrainene acționează în zona de frontieră dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijjea, unde încearcă să conecteze poziții defensive separate și să profite de slăbirea coordonării ruse. Scăderea ritmului asalturilor rusești a venit după ce, pe 4 februarie, SpaceX a dezactivat terminalele Starlink provenite de pe piața gri și neagră, utilizate de unități ruse în Rusia și în teritoriile ocupate din Ucraina.

Pentru armata rusă, pierderea a sute de terminale a afectat comunicațiile și operarea dronelor. În paralel, autoritățile ruse au limitat accesul la aplicația Telegram pe 9 februarie, platformă esențială pentru coordonarea de pe linia frontului. Deși restricțiile nu au oprit complet atacurile, ele au generat haos și nemulțumiri în rândul militarilor ruși.

Datele Statului Major ucrainean arată că numărul confruntărilor zilnice a scăzut de la 180–200 la aproximativ 130–160 în ultima săptămână, cu 142 de ciocniri raportate în ultimele 24 de ore. Cele mai intense lupte s-au înregistrat la Pokrovsk și în sudul zonei Huliai Pole. Atacurile cu drone și rachete rămân însă la un nivel ridicat.

Inițial, bloggeri ruși au descris acțiunile ucrainene drept o contraofensivă amplă, însă ulterior inclusiv surse ruse au admis că este vorba despre operațiuni limitate. Forțele de Apărare din sudul Ucrainei au confirmat că nu există o ofensivă strategică, ci lupte locale și manevre tactice.

Tag-uri:rusiacontraatacfrontul din zaporijjeaiswtelegramucrainastarlink
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăunderstandingwar.org
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Soldat rus folosind un dispozitiv de comunicație în condiții dificile.
Externe12 feb. 2026

Trupele ruse, afectate de blocarea Telegram și Starlink – haos pe front și incidente de foc prietenesc

Trupele ruse se confruntă cu un blocaj major al comunicațiilor după restricționarea Telegram și dezactivarea Starlink , relatează Kyiv Post , situație care ar fi provocat haos pe linia frontului și chiar incidente de foc prietenesc. Potrivit publicației, autoritatea rusă de reglementare Roskomnadzor ar fi încetinit la nivel național aplicația Telegram, în timp ce terminalele Starlink utilizate de forțele ruse în Ucraina ar fi fost dezactivate în urma unei decizii a companiei SpaceX. Platforma Downdetector a înregistrat peste 11.000 de reclamații privind funcționarea Telegram într-un interval de 24 de ore. Reacțiile din spațiul pro-Kremlin indică nemulțumiri puternice. Un propagandist rus a scris că „frontul este în șoc”, întrebând retoric dacă armata va ajunge să folosească „porumbei voiajori”. Voluntari implicați în sprijinul trupelor au susținut că Telegram este utilizat nu doar pentru comunicare, ci și pentru coordonare logistică, livrarea ajutoarelor și chiar reglarea tirului artileriei. Kremlinul a minimalizat impactul. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că este „greu de imaginat” ca comunicațiile de pe front să se bazeze pe aplicații de mesagerie. În replică, mai mulți bloggeri militari au afirmat că blocarea Telegram echivalează cu „a-ți trage un glonț în picior”. Situația este agravată de pierderea accesului la Starlink pe un segment estimat la aproximativ 1.000 de kilometri de front. Surse citate de Kyiv Post afirmă că unități ruse din estul și sudul Ucrainei ar fi rămas fără posibilitatea de a transmite date securizate, ceea ce ar fi dus la dezorganizare și, într-un caz raportat în regiunea Zaporijjea, la moartea a 12 militari în urma unui incident de foc prietenesc. În paralel, autoritățile ruse au justificat restricțiile invocând motive de securitate și utilizarea aplicațiilor pentru recrutare în acțiuni de sabotaj. Blocajele tehnologice scot însă în evidență dependența armatei ruse de infrastructură civilă pentru coordonarea operațiunilor militare. [...]

Negocieri de pace între Rusia și Ucraina la Geneva, cu oficiali la masă.
Externe13 feb. 2026

Rusia și Ucraina revin la masa negocierilor la Geneva – noi discuții mediate de SUA pe 17–18 februarie

Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Geneva pe 17–18 februarie, într-un nou format trilateral mediat de Statele Unite, în timp ce războiul se apropie de patru ani fără un compromis teritorial clar , relatează Al Jazeera . Anunțul a fost confirmat de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, și de administrația de la Kiev. Noua rundă de discuții vine după două întâlniri anterioare organizate la Abu Dhabi, conduse de emisari americani, și are loc pe fondul intensificării luptelor de-a lungul liniei frontului de aproximativ 1.250 de kilometri. Principalele puncte de dispută rămân Donbasul și garanțiile de securitate pentru Ucraina. Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din partea regiunii Donețk aflată încă sub controlul Kievului, în timp ce Ucraina respinge o retragere unilaterală și solicită garanții occidentale ferme pentru a preveni reluarea ostilităților după un eventual armistițiu. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că Washingtonul ar fi stabilit un termen-limită în luna iunie pentru ajungerea la un acord. Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin , care a participat și la negocierile eșuate din 2022. Din partea Ucrainei, echipa va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, alături de alți oficiali de rang înalt. Între timp, atacurile continuă. În estul Ucrainei, trei frați cu vârste între 8 și 19 ani au murit într-un bombardament rusesc, iar la Odesa o persoană a fost ucisă și alte șase rănite în urma unui atac asupra infrastructurii portuare și energetice. De cealaltă parte, autoritățile din regiunea Volgograd au anunțat trei răniți, inclusiv un copil, după un atac ucrainean cu drone. La Conferința de Securitate de la München , cancelarul german Friedrich Merz a declarat că este dispus la dialog cu Moscova, dar a subliniat că Rusia trebuie să demonstreze că este pregătită pentru discuții „serioase” privind un armistițiu. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Rusia nu câștigă războiul, susținând că avansul său este lent și costisitor. În paralel, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha s-a întâlnit la München cu omologul chinez Wang Yi, discutând despre rolul Beijingului în eforturile de pace, într-un context în care China își declară neutralitatea, dar este acuzată de sprijin indirect pentru Moscova. [...]

Serghei Lavrov exprimând îngrijorări legate de negocierile de pace în Donbas.
Externe11 feb. 2026

Rusia consideră „nerealist” noul cadru de pace – condițiile din Donbas, miezul conflictului

Rusia respinge cadrul de pace SUA–Ucraina propus pentru negocieri, afirmând că acesta contrazice propunerea inițială primită de la Washington – a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , pe 11 februarie, în contextul în care discuțiile diplomatice trilaterale ar putea fi reluate în această săptămână. Aflăm detaliile prin intermediul TVR Info . Lavrov susține că Moscova a primit anterior, înainte de summitul planificat pentru august în Alaska, un document neoficial din partea SUA prin intermediul emisarului special Steve Witkoff, care conținea puncte considerate „realiste” și adaptate la „realitățile de pe teren”. Acest plan, spune el, oferea o posibilă bază de negociere. În schimb, versiunea actuală – un document în 20 de puncte elaborat de oficiali americani și ucraineni la finalul anului 2025 – ar fi fost ignorată de Rusia, deoarece „nu a fost transmis nici oficial, nici neoficial” . Planul actual vine după un proiect inițial, mai amplu, în 28 de puncte, considerat de Kiev drept inacceptabil, deoarece părea să impună o capitulare tacită. Între timp, noul cadru revizuit urma să fie discutat de cele trei părți – SUA, Ucraina și Rusia – și a fost transmis indirect la Kremlin prin intermediul lui Kirill Dmitriev , omul de legătură al Moscovei, și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump . Ce spune Lavrov despre procesul de pace: Criticile sale fac parte dintr-o serie de declarații dure lansate în ultimele trei zile Acuză administrația Trump că nu ar fi respectat înțelegerile din 2025, care ar fi prevăzut retragerea Ucrainei din Donbas fără conflict Neagă orice entuziasm nejustificat și avertizează că „negocierile sunt departe de a fi finalizate” Poziția SUA și a Ucrainei: În timp ce Lavrov atacă direcția negocierilor, președintele Donald Trump a transmis un mesaj mult mai optimist, afirmând că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de o înțelegere . De asemenea, președintele ucrainean a indicat că Washingtonul încearcă să încheie conflictul până în vara acestui an. Obstacole majore: Chestiunea teritorială rămâne principalul punct de blocaj. Rusia cere retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas. Ucraina refuză categoric această variantă, dar sugerează posibilitatea unor soluții alternative, precum o zonă demilitarizată. În concluzie, deși contactele diplomatice s-au intensificat, lipsa unei perspective comune asupra pașilor următori și a unei baze clare de negociere arată că acordul de pace este încă departe. Marginalizarea lui Lavrov din procesul direct și implicarea lui Dmitriev sugerează o mutare a centrului de greutate în cadrul delegației ruse, posibil spre o abordare mai pragmatică, dar încă neasumată public de Kremlin. [...]

Vladimir Putin în timpul unei ceremonii oficiale, cu soldați în fundal.
Externe13 feb. 2026

Putin preia controlul Rosgvardiei prin decret - reacție la amenințarea percepută după rebeliunea din 2023

Vladimir Putin a trecut Rosgvardia sub controlul armatei ruse , o mișcare care sugerează temeri privind stabilitatea regimului, potrivit Biziday , care citează o analiză Sky News și evaluări ale Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Conform Sky News, în ultimele 24 de ore, la Moscova au apărut semnale că liderul de la Kremlin „ar fi putut percepe o amenințare emergentă la adresa regimului său”. Putin a semnat un decret care pune efectiv Garda Națională (Rosgvardia) sub controlul șefului armatei ruse, Valeri Gherasimov, considerat un loialist al președintelui rus. Rosgvardia a atras atenția încă din timpul puciului eșuat al grupării Wagner, din iunie 2023, când ar fi evitat să se confrunte cu mercenarii. Ulterior, după desființarea Wagner și moartea lui Evgheni Prigojin, o parte semnificativă a mercenarilor ar fi fost transferată în Rosgvardia, potrivit informațiilor prezentate în analiza citată de Biziday. ISW evaluează, de asemenea, că în interiorul Consiliului de Securitate al Rusiei ar putea exista planuri pentru desființarea Ministerului pentru Situații de Urgență, care ar urma să fuzioneze cu Rosgvardia. În context, Biziday amintește că Rosgvardia a fost creată în urmă cu zece ani chiar de Putin, ca o structură separată atât de FSB (serviciul de securitate), cât și de armată, cu rol de protecție personală și de susținere a regimului. „Putin ar fi putut percepe Rosgvardia ca fiind o amenințare emergentă la adresa regimului său, în special după răspunsul insuficient al Rosgvardia la rebeliunea din 2023 și după ce conducerea lui Rosgvardia a încercat să exploateze situația de atunci, dar și eșecurile armatei de pe frontul din Ucraina pentru a-și extinde autoritatea”, a mai arătat ISW. În paralel, Kremlinul ar fi făcut pași pentru întărirea controlului asupra populației și asupra propriilor structuri de forță, prin blocarea Telegram, WhatsApp și YouTube pe teritoriul Rusiei și prin forțarea comunicării printr-o aplicație de mesagerie controlată de FSB, notează Biziday. În interpretarea prezentată, măsurile ar indica o preocupare crescută pentru loialitatea din interiorul aparatului de stat, într-un sistem în care instituțiile ajung să se supravegheze reciproc. [...]

Explozii în Kiev, clădiri afectate de atacuri cu rachete.
Externe12 feb. 2026

Kievul, vizat de un atac „masiv” cu rachete rusești - Explozii raportate în mai multe zone ale orașului

Kievul a fost ținta unui atac „masiv” cu rachete rusești în noaptea de miercuri spre joi , iar explozii au fost auzite în mai multe zone ale orașului, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a transmis pe Telegram că atacul era „încă în desfășurare” în timpul nopții. Conform relatărilor oficialilor ucraineni, au fost lovite clădiri rezidențiale și nerezidențiale de pe ambele maluri ale râului Nipru, care traversează capitala. Într-un cartier, fragmente au căzut în apropierea a două clădiri rezidențiale, însă nu a izbucnit incendiu și nu au fost raportate victime; în zonă au fost trimise echipe medicale de urgență. Timur Tkacenko, șeful administrației militare a capitalei, a declarat că a fost înregistrat cel puțin un impact într-o suburbie din est. Martori ai Reuters au auzit explozii în oraș, pe fondul alertelor aeriene care au rămas în vigoare mult după miezul nopții. Atacul nu a vizat doar Kievul. Orașul Dnipro, din sud-estul Ucrainei, a fost de asemenea atacat, iar guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a spus pe Telegram că unele case și mașini au fost avariate, fără indicii privind victime. Alertele de raid aerian au continuat atât în Kiev, cât și în Dnipro. Elementele-cheie raportate de autoritățile ucrainene și consemnate de Reuters includ: atac „masiv” cu rachete asupra Kievului, în desfășurare în timpul nopții; lovirea unor clădiri rezidențiale și nerezidențiale pe ambele maluri ale Niprului; căderea de fragmente lângă două clădiri rezidențiale, fără incendii și fără victime raportate; cel puțin un impact într-o suburbie estică a capitalei; atac și asupra orașului Dnipro, cu pagube materiale și fără indicii de victime; menținerea alertelor aeriene mult după miezul nopții. Atacul are loc în contextul discuțiilor despre o posibilă relansare a negocierilor de pace, menționate în aceeași relatare. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat miercuri că Statele Unite ar trebui să crească presiunea asupra Rusiei dacă obiectivul este încheierea războiului până în vară și a spus că nu este clar dacă Moscova va participa la discuțiile mediate de SUA de săptămâna viitoare. Kremlinul a transmis marți că nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă, dar că discuțiile ar putea avea loc „în curând”, potrivit Reuters. [...]

Viktor Orban critică planul UE pentru Ucraina și acuză Bruxellesul.
Externe11 feb. 2026

Viktor Orban denunță planul UE pentru Ucraina – acuză Bruxellesul că vrea schimbarea guvernului maghiar

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a calificat planul Uniunii Europene privind aderarea accelerată a Ucrainei drept „o declarație deschisă de război împotriva Ungariei”, acuzând Bruxellesul că ignoră voința poporului maghiar și încearcă să înlăture actualul guvern de la Budapesta , transmite Digi24 . Reacția vine după ce publicația Politico a prezentat un plan în cinci pași discutat de lideri europeni, care ar permite Ucrainei să obțină un statut de membru parțial al UE începând din 2027 , ca etapă intermediară în procesul de aderare deplină. Scopul declarat al planului este apropierea rapidă a Kievului de structurile comunitare și îndepărtarea de influența Rusiei. Într-un mesaj postat pe rețeaua X , Orban acuză că Bruxellesul și Kievul „vor să înlăture guvernul maghiar prin orice mijloace” , sprijinind opoziția politică internă și încercând să elimine posibilitatea veto-ului ungar în chestiuni sensibile, precum sprijinul pentru Ucraina sau extinderea UE. „Acest plan este o declarație de război împotriva Ungariei. Ei vor ca Partidul Tisza să ajungă la putere, pentru ca apoi să nu mai existe veto, nici rezistență, nici șansa de a rămâne în afara conflictului lor”, a scris Orban, avertizând că alegerile din aprilie sunt momentul în care maghiarii „trebuie să îi oprească”. Premierul ungar a criticat și Politico, pe care a numit-o „publicația oficială a elitei de la Bruxelles”, afirmând că articolul care a dezvăluit planul este o „noutate de război” în sens politic. Aceasta nu este prima ieșire dură a lui Orban legată de Ucraina. În decembrie 2025, el declara că aderarea Ucrainei la UE ar duce inevitabil la un război cu Rusia , susținând că Bruxellesul se pregătește pentru un conflict regional până în 2030. Context și implicații Declarațiile lui Orban vin într-un moment în care Ungaria este tot mai izolată în cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului repetat de a susține deciziile colective legate de Ucraina, sancțiunile contra Rusiei și extinderea sprijinului financiar european. Bruxellesul ia în calcul mecanisme pentru a reduce influența statelor membre care blochează politicile comune, iar planul privind aderarea treptată a Ucrainei ar putea ocoli veto-ul maghiar. [...]