Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Zelenski condiționează organizarea...

Zelenski condiționează organizarea alegerilor în Ucraina de încetarea focului și garanții de securitate - decizia vine în contextul războiului cu Rusia

Zelenski discută despre condițiile pentru alegeri în Ucraina în contextul războiului.

Ucraina va organiza alegeri doar după încetarea focului și garanții de securitate, a declarat președintele Volodimir Zelenski, potrivit HotNews.ro. Mesajul vine pe fondul speculațiilor că autoritățile de la Kiev ar pregăti un calendar electoral sub presiunea diplomatică a Statelor Unite.

Zelenski a indicat două condiții pentru reluarea procesului electoral: o încetare a focului în războiul cu Rusia și punerea în aplicare a „tuturor garanțiilor de securitate necesare”. În prezent, organizarea alegerilor este suspendată din cauza legii marțiale, instituită după invazia rusă.

În declarațiile transmise jurnaliștilor, liderul ucrainean a respins ideea că ar urma să convoace alegeri ca răspuns la presiuni externe. El a susținut că pașii sunt „foarte simplu de făcut”, formulând explicit succesiunea: întâi încetarea focului, apoi alegeri, condiționate de un cadru de securitate care să permită desfășurarea campaniei și a votului.

Zelenski a mai spus că, dacă și Rusia ar accepta, ostilitățile ar putea fi încheiate „până în vară”. Declarația nu echivalează cu un calendar electoral, dar fixează o legătură directă între evoluția militară și posibilitatea organizării scrutinului.

În paralel, surse diplomatice au declarat pentru Financial Times că Zelenski ar urma să anunțe pe 24 februarie, la împlinirea a patru ani de la izbucnirea războiului, un plan pentru alegeri prezidențiale și un referendum național. Publicația a legat această posibilă decizie de „presiuni diplomatice intense” și de negocieri cu administrația de la Washington, context pe care Zelenski îl contestă prin poziționarea sa publică.

Miza este amplificată de faptul că mandatul lui Zelenski, ales în 2019 pentru cinci ani, ar fi trebuit să se încheie în 2024, iar Rusia i-a contestat în repetate rânduri legitimitatea. AFP a remarcat și obstacolele practice pentru un scrutin în condiții de război: riscurile de securitate în timpul campaniei și al votului, situația refugiaților din afara țării, precum și a milioanelor de persoane strămutate intern, a celor aflate sub ocupație rusă sau mobilizate pe front.

Recomandate

Articole pe același subiect

Antonio José Seguro sărbătorește victoria în alegerile prezidențiale din Portugalia.
Politică08 feb. 2026

Portugalia alege stabilitatea: socialistul Antonio José Seguro câștigă alegerile prezidențiale în Portugalia – înfrângere clară pentru extrema dreaptă

Antonio José Seguro , candidatul Partidului Socialist din Portugalia, a câștigat categoric alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând între 67% și 73% din voturi , potrivit proiecțiilor realizate pe baza sondajelor la ieșirea de la urne, relatează AGERPRES . Adversarul său, liderul de extremă dreapta André Ventura, a obținut un scor între 27% și 33%, semnificativ sub cel al contracandidatului său moderat. În vârstă de 63 de ani, Seguro îl va succeda pe actualul președinte conservator Marcelo Rebelo de Sousa, care a ocupat funcția timp de zece ani. Noul președinte urmează să preia mandatul la începutul lunii martie 2026. Victoria sa este interpretată drept o respingere clară a discursului populist și radical reprezentat de Ventura, într-un context european în care extrema dreaptă a câștigat teren în mai multe state. Antonio José Seguro este o figură cunoscută a stângii portugheze, cu experiență îndelungată în viața politică. Fost lider al Partidului Socialist și fost ministru, el a mizat în această campanie pe o agendă de unitate, stabilitate democratică și apărarea valorilor europene. În contrast, campania lui Ventura a fost marcată de teme anti-imigrație, naționalism economic și critici dure la adresa sistemului politic tradițional. Participarea ridicată la vot, în special în zonele urbane, a fost favorabilă candidatului de centru-stânga. Analistii politici notează că alegerea lui Seguro menține Portugalia pe un curs politic echilibrat în raport cu Uniunea Europeană, într-un moment în care alte democrații din regiune se confruntă cu presiuni populiste. [...]

Oameni sărbătorind cu un tort în formă de hartă a SUA.
Politică13 feb. 2026

Nicușor Dan afirmă că vizita lui George Simion în SUA a fost un eșec - liderul AUR nu a fost primit de oficiali americani

Președintele Nicușor Dan a spus că vizita lui George Simion în SUA „a fost un eșec” , afirmând că liderul AUR „n-a fost primit de nimeni”, potrivit HotNews.ro . Declarația a fost făcută joi seară, într-o conferință de presă susținută după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia. Șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile omului de afaceri Dragoș Sprînceană, stabilit în SUA, care a susținut că George Simion ar fi făcut lobby pentru ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver (mecanismul care permite călătorii fără viză în SUA, în anumite condiții). Nicușor Dan a spus că nu are informații suplimentare față de cele apărute public, dar a indicat drept „relevant” faptul că același politician ar fi mulțumit, în urmă cu „8-9 luni”, Statelor Unite pentru scoaterea României din program și că, ulterior, ar fi mers în SUA cu o delegație numeroasă fără să fie primit oficial. „Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional”, a mai declarat Nicușor Dan. În același context, articolul amintește că Dragoș Sprînceană a fost anul trecut unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, pentru activități de lobby pe lângă administrația președintelui american Donald Trump, iar surse politice au declarat anterior pentru HotNews că Sprînceană ar fi fost un sponsor important în campania prezidențială a lui Trump pentru al doilea mandat. În replică la afirmațiile lui Sprînceană, AUR a respins acuzațiile și a vorbit despre „opinii personale și interpretări”. Separat, Nicușor Dan a comentat și posibilitatea ca România să participe, din 19 februarie, la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, afirmând că, din cauza unor „nepotriviri” între carta noii organizații și angajamentele internaționale existente, România nu ar putea avea alt statut decât cel de observator, iar decizia finală depinde de clarificările pe care organizatorii urmează să le ofere. [...]

Ilie Bolojan în timpul unei ședințe, cu o expresie serioasă pe față.
Politică12 feb. 2026

Sondaj ARA: 76% dintre români nu au încredere în Ilie Bolojan - AUR conduce în intenția de vot

76% dintre români declară că nu au încredere în premierul Ilie Bolojan , iar 78% se declară nemulțumiți de activitatea sa după opt luni de mandat, potrivit unui sondaj realizat de ARA Public Opinion la comanda Antena 3 CNN . La întrebarea privind încrederea în prim-ministru, trei sferturi dintre respondenți au indicat „puțină” sau „foarte puțină” încredere, în timp ce 20% spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere, iar 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Nemulțumirea este reflectată și în evaluarea activității Guvernului: 78% dintre cei chestionați afirmă că sunt „puțin” sau „foarte puțin” mulțumiți de activitatea premierului, iar doar 19% se declară satisfăcuți. În privința măsurilor economice adoptate de Executiv, 66% le consideră „rele” sau „foarte rele” pentru România, 23% le apreciază drept „bune” sau „foarte bune”, iar 11% nu au o opinie. De asemenea, 68% spun că au puțină sau foarte puțină încredere că aceste măsuri pot contribui la redresarea economiei, în timp ce 21% cred contrariul. Sondajul a testat și opțiunile de vot pentru alegeri parlamentare, dacă acestea ar avea loc duminica viitoare. Conform datelor prezentate, clasamentul ar arăta astfel: AUR – 37% PSD – 25% PNL – 17% USR – 11% UDMR – 5% Alte partide – 5% Datele indică o erodare puternică a încrederii în actualul premier și un avans consistent al AUR în intenția de vot, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile economice și direcția guvernării. [...]

Netanyahu și Rubio semnează un document important la Washington.
Politică11 feb. 2026

Netanyahu semnează la Washington intrarea în Board of Peace - întâlnire tensionată cu Trump pe tema Iranului

Benjamin Netanyahu a semnat aderarea Israelului la „Board of Peace” pentru Gaza , organism multinațional inițiat de SUA pentru administrarea și reconstrucția teritoriului după război. Documentul a fost semnat miercuri , la Washington, în prezența secretarului de stat Marco Rubio, înaintea unei întâlniri de aproape trei ore la Casa Albă cu președintele Donald Trump. Decizia marchează o schimbare de poziție a premierului israelian, care în ianuarie respinsese structura noii entități, criticând rolurile acordate Turciei și Qatarului în viitoarea guvernanță a Fâșiei Gaza. „Board of Peace” a fost lansat la Forumul Economic Mondial de la Davos din 2026 și are ca obiective aplicarea armistițiului, reconstrucția și stabilirea unui mecanism administrativ post-conflict. Conform statutului, Donald Trump deține funcția de președinte al consiliului, cu ultimul cuvânt în decizii. Statele participante primesc mandate de trei ani, iar o contribuție de un miliard de dolari în primul an asigură un loc permanent. Prima reuniune este programată pentru 19 februarie la Washington, unde administrația americană speră să atragă miliarde de dolari pentru proiectele de reconstrucție; Emiratele Arabe Unite au anunțat deja finanțarea unui amplu proiect de locuințe în Rafah. Întâlnirea Trump–Netanyahu a fost dominată de dosarul iranian. Potrivit Jewish Telegraphic Agency , liderul american a insistat ca negocierile cu Teheranul să continue, în timp ce premierul israelian a cerut extinderea discuțiilor la programul de rachete balistice și la sprijinul acordat de Iran grupărilor Hamas și Hezbollah. Situația din Gaza rămâne însă incertă. Hamas controlează în continuare partea estică a teritoriului, în timp ce armata israeliană menține poziții în vest, iar incidentele armate persistă în pofida armistițiului din octombrie 2025. Washingtonul caută o formulă pentru dezarmarea Hamas, însă lideri ai grupării, între care Khaled Mashaal, au respins public renunțarea la arme. În acest context, semnătura lui Netanyahu deschide drumul implicării oficiale a Israelului în reconstrucția Gaza, dar nu clarifică cine și cum va guverna efectiv teritoriul pe termen lung. [...]

Donald Trump discutând despre tarifele vamale pentru Elveția într-un context diplomatic complicat.
Politică11 feb. 2026

Gafa diplomatică a lui Trump despre Elveția - context sensibil pentru negocierile privind tarifele

Donald Trump a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru Elveția la 39% , invocând nemulțumirea față de felul în care i s-ar fi adresat un „lider elvețian”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Fox Business și au fost însoțite de o confuzie privind structura de conducere a Elveției. Trump a spus că a decis o creștere suplimentară de 9% a tarifelor aplicate Elveției după un apel în care interlocutoarea, Karin Keller-Sutter, membru al Consiliului Federal Elvețian, ar fi avut un ton „repetitiv” și „agresiv”, deși „politicos”. Președintele SUA a numit-o în mod eronat „prim-ministru”, funcție care nu există în sistemul politic elvețian. În relatarea sa, Trump a afirmat că stabilise inițial tarife de 30% și că, în loc să reducă procentul, l-a majorat la 39% din cauza modului în care i s-a vorbit. El a susținut că Keller-Sutter ar fi insistat că Elveția este „o țară mică”, lucru care, potrivit lui, l-a enervat și mai mult. Trump făcuse comentarii similare și cu câteva săptămâni înainte, la Forumul Economic Mondial de la Davos, când a spus că nu știe dacă Elveția are prim-ministru sau președinte și a descris aceeași conversație în termeni asemănători. Elveția nu are prim-ministru sau președinte executiv, fiind condusă de un Consiliu Federal format din șapte membri. În același timp, potrivit informațiilor citate, negociatorii americani și elvețieni ajunseseră în noiembrie la un acord preliminar pentru reducerea tarifului la 15%, iar industria elvețiană s-a angajat să investească 200 de miliarde de dolari în Statele Unite până la finalul lui 2028. [...]

Buncăr de protecție civilă, interior întunecat și neîngrijit.
Politică11 feb. 2026

Finanțarea reparațiilor buncărelor din subsoluri va fi posibilă prin bugetele primăriilor - o soluție legislativă pentru problemele structurale din blocuri

Primăriile vor putea finanța reparațiile buncărelor din subsolurile blocurilor , după ce Senatul a adoptat un proiect de lege, relatează Digi24 . Măsura vizează adăposturile de protecție civilă amenajate în subsolurile unor imobile, spații cunoscute popular drept „buncăre”, destinate protecției populației în situații de urgență. Inițiativa legislativă modifică și completează Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă și introduce un mecanism prin care administrațiile locale pot interveni financiar, la cererea asociațiilor de proprietari. Până acum, întreținerea acestor adăposturi a fost, potrivit proiectului, în sarcina proprietarilor, ceea ce a dus în multe cazuri la degradarea lor. Conform textului adoptat, „la solicitarea asociațiilor de proprietari, autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot aproba, prin hotărâre, finanțarea din bugetele locale a cheltuielilor necesare pentru reparații și întreținere” ori, după caz, pot decide „realizarea lucrărilor de reparații și întreținere” pentru fondul privat de adăpostire din condominii de tip bloc. Practic, proiectul creează baza legală pentru ca primăriile să aloce bani din bugetele locale pentru lucrări care, în prezent, nu aveau o rută clară de finanțare publică. Senatorul PSD Ionuț Ciprian Ciuperceanu a argumentat că multe adăposturi sunt degradate tocmai din cauza costurilor suportate exclusiv de proprietari și a susținut că noul cadru ar permite accesarea de fonduri publice și, eventual, europene pentru a le face funcționale. Un alt senator, Gheorghe Vela (POT), a invocat contextul de securitate regională și a pledat pentru adoptarea inițiativei, însă proiectul rămâne, în esență, o schimbare de politică publică prin care o cheltuială de interes comunitar poate fi preluată parțial de autoritățile locale. Senatul este primul for sesizat în acest caz, iar Camera Deputaților este for decizional. Dacă proiectul va trece și de votul deputaților, primăriile vor avea posibilitatea legală să includă astfel de intervenții în bugetele locale, prin hotărâri ale consiliilor locale, în funcție de solicitările asociațiilor de proprietari și de prioritățile stabilite la nivel local. [...]