Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Lavrov acuză din nou SUA pentru lipsa...

Lavrov acuză din nou SUA pentru lipsa progreselor privind Ucraina - Moscova invocă negocierile din Istanbul 2022

Serghei Lavrov discutând despre negocierile pentru Ucraina la ONU.

Serghei Lavrov a acuzat SUA că blochează încheierea războiului din Ucraina, potrivit Institute for the Study of War, care notează că ministrul rus de Externe a reluat public, pe 10 februarie, această linie de mesaj. În evaluarea ISW, Lavrov a pus lipsa de progrese în direcția opririi războiului pe seama Washingtonului, într-un moment în care Moscova încearcă să își consolideze narativul că nu ea ar fi principalul obstacol în calea unei soluții negociate.

În același context, Lavrov a invocat discuțiile de la Istanbul din primăvara lui 2022 pentru a justifica respingerea de către Rusia a ideii ca Ucraina să primească „garanții de securitate semnificative” (adică angajamente ferme, cu greutate practică, privind apărarea și sprijinul pentru Kiev). Mesajul, așa cum îl sintetizează ISW, sugerează că Moscova leagă orice perspectivă de încheiere a conflictului de limitarea sprijinului occidental pentru Ucraina și de excluderea unor aranjamente de securitate care ar descuraja o nouă agresiune.

Acuzarea explicită a SUA contează deoarece mută centrul de greutate al discuției de la condițiile impuse Ucrainei la o confruntare politică directă cu Washingtonul, ceea ce poate îngusta spațiul de negociere și poate prefigura o poziție rigidă a Rusiei față de orice format de pace care ar include garanții credibile pentru Kiev.

În lectura ISW, reactivarea referinței la Istanbul funcționează ca instrument de legitimare a refuzului Rusiei de a accepta un cadru de securitate post-război favorabil Ucrainei, în timp ce responsabilitatea pentru impas este transferată către Statele Unite.

Recomandate

Articole pe același subiect

Serghei Lavrov discută despre sancțiunile impuse Rusiei de SUA.
Externe09 feb. 2026

SUA ar fi „în război” cu petrolierele ruse, spune Lavrov - referire la sechestrări ale „flotei din umbră”

Serghei Lavrov acuză SUA că subminează negocierile pentru Ucraina , potrivit The Moscow Times , care relatează despre un interviu acordat de ministrul rus de Externe postului TV BRICS și publicat luni, 9 februarie 2026. Lavrov a susținut că, în pofida declarațiilor administrației Trump privind necesitatea încheierii războiului, Washingtonul nu a anulat legislația adoptată în mandatul lui Joe Biden pentru sancționarea Rusiei după declanșarea a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”. În același timp, el a afirmat că, „în practică”, sunt introduse noi sancțiuni și că SUA ar duce „un război împotriva petrolierelor pe mările libere”, invocând încălcarea Convenției ONU privind dreptul mării. În acest context, Lavrov a făcut referire la confiscarea recentă de către forțele americane a unor nave aparținând unei așa-numite „flote din umbră” de petroliere. Articolul notează că, în octombrie, Statele Unite au sancționat cei mai mari producători ruși de petrol, Lukoil și Rosneft, primele sancțiuni majore împotriva Moscovei de la preluarea mandatului de către Donald Trump anul trecut. Ca urmare, Lukoil a fost nevoită să vândă cea mai mare parte a activelor sale din străinătate, menționează publicația, trimițând la un material anterior. The Moscow Times amintește că Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului din Ucraina „din prima zi” a președinției, însă demersurile pentru un acord de pace s-au blocat aproape imediat după lansare. În paralel, președintele american a spus că speră la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, inclusiv la posibile acorduri de afaceri între cele două țări, potrivit Trump White House Archives . Sancțiunile împotriva Lukoil și Rosneft au venit după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin din august, în Alaska, unde, potrivit unor oficiali de la Kremlin, cele două părți ar fi ajuns la anumite „înțelegeri” privind pași către încheierea războiului. În interviul pentru TV BRICS, Lavrov a declarat că nu vede „nicio perspectivă pozitivă” nici pe plan economic și a acuzat Washingtonul că ar urmări controlul rutelor globale de aprovizionare cu energie către marile economii de pe mai multe continente, adăugând că Rusia rămâne deschisă cooperării, dar că „americanii înșiși creează obstacole artificiale”. Pe frontul negocierilor, oficiali ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit în două runde de discuții de pace la Abu Dhabi de la începutul anului, fără a ajunge la un compromis pe tema sensibilă a teritoriilor, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în acest weekend că Statele Unite presează ambele țări să încheie războiul până în iunie. [...]

Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski discută despre integrarea Ucrainei în UE.
Externe11 feb. 2026

UE pregătește integrarea accelerată a Ucrainei – un plan în 5 pași pentru aderare parțială până în 2027

Uniunea Europeană ia în calcul un plan fără precedent de integrare parțială a Ucrainei în blocul comunitar începând cu 2027, chiar înainte ca țara să finalizeze reformele necesare aderării depline , informează Politico . Ideea, susținută de mai mulți oficiali și diplomați europeni, vizează acordarea unui statut de „pre-aderare” extins, care ar oferi Kievului acces treptat la structurile decizionale ale UE, menținând în același timp presiunea pentru reforme democratice, judiciare și administrative. Planul, numit informal „extindere inversă”, reinterpretează procesul de aderare, în sensul că o țară poate primi un loc la masa UE la începutul reformelor, și nu la final, cum se întâmplă în mod tradițional. Modelul a fost inspirat de conceptul lui Emmanuel Macron de „Uniune cu viteze diferite” și este susținut de Franța, Italia și Polonia. Germania, însă, rămâne reticentă față de ideea unor „categorii” de membri. Ce prevede planul UE în 5 pași: Accelerarea pregătirii Ucrainei – Bruxelles oferă deja consultanță pentru negocieri în cadrul a trei dintre cele șase „clustere” legislative. Se dorește avansarea acestor etape până la începutul primăverii. Crearea unui statut de membru parțial (membership-lite) – Ucraina ar primi treptat drepturi și obligații, fără a beneficia imediat de toate avantajele aderării. Ideea este considerată un „mesaj politic puternic”, dar are și opozanți în rândul statelor membre. Depășirea opoziției Ungariei – Viktor Orbán, care se opune ferm aderării Ucrainei, ar putea fi înlăturat din ecuație dacă va pierde alegerile din aprilie. Contracandidatul său, Péter Magyar, a sugerat sprijin pentru un referendum național privind acest subiect. Intervenția Statelor Unite, sub Donald Trump – liderii europeni speră că Trump ar putea să îl convingă pe Orbán să nu blocheze procesul, în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia care să includă perspectiva aderării Ucrainei. Activarea Articolului 7, dacă toate celelalte eșuează – în caz de reînnoire a obstrucției maghiare, UE ia în calcul suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Consiliu, o sancțiune extremă, dar posibilă juridic. Președintele Zelenski a subliniat că aderarea la UE reprezintă un „garant de securitate” pentru Ucraina, în contextul în care un acord de pace cu Rusia ar putea include calendarul de aderare. În ciuda opoziției față de statutul de „membru de rang doi”, Kievul pare deschis unei formule tranzitorii care să-i consolideze poziția europeană. Modelul propus ar putea fi extins ulterior și pentru alte state candidate, precum Moldova sau Albania, aflate în așteptare din cauza blocajelor politice sau a conflictelor regionale. Totuși, există riscul ca o astfel de abordare să creeze standarde inegale și tensiuni în interiorul UE. [...]

Portavion în largul mării, simbol al puterii navale americane.
Externe10 feb. 2026

Trump vrea un acord cu Iranul – dar pregătește trimiterea unui al doilea portavion

Întâlnirea indirectă dintre SUA și Iran, prima de la conflictul din 2025, s-a desfășurat pe 6 februarie în Muscat, Oman, și ar putea marca un reînceput al dialogului nuclear, în ciuda divergențelor majore privind îmbogățirea uraniului. Potrivit Al Jazeera , ambele părți au caracterizat întâlnirea drept „un început bun”, însă s-au declarat conștiente că încrederea lipsește și că eforturile diplomatice abia încep. Președintele Donald Trump a apreciat discuțiile ca fiind „foarte bune” și a confirmat că vor urma noi runde. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a atras atenția că Iranul nu va discuta niciodată despre programul său de rachete balistice, catalogând tema ca fiind „nenegociabilă”. Contextul acestor negocieri este profund tensionat. Pe 22 iunie 2025, Statele Unite au lansat Operațiunea Midnight Hammer , un atac aerian major asupra instalațiilor nucleare iraniene din Fordow, Natanz și Isfahan, în timpul unui conflict de 12 zile între Iran și Israel. Atacul a inclus utilizarea pentru prima dată în luptă a bombei de 13.600 kg GBU-57, supranumită „spargătorul de buncăre”. De atunci, dialogul diplomatic a fost înghețat, iar acum se încearcă reluarea acestuia prin intermediul Omanului, țară care acționează ca mediator. Divergențele principale rămân neschimbate: SUA cere eliminarea completă a capacităților nucleare ale Iranului („zero nuclear capability”); Iranul insistă că îmbogățirea uraniului este un „drept inalienabil”; Mohammad Eslami, șeful programului nuclear iranian, a sugerat că Iranul ar putea dilua uraniul îmbogățit la 60%, dar doar dacă toate sancțiunile sunt ridicate; Rachetele balistice nu sunt un subiect de negociere, potrivit Teheranului. Riscurile escaladării rămân ridicate. Într-un interviu acordat Axios , Trump a avertizat că ar putea trimite un al doilea grup naval cu portavion în Orientul Mijlociu dacă negocierile eșuează. „Vom ajunge la un acord sau vom fi nevoiți să luăm măsuri decisive, cum am mai făcut”, a declarat fostul președinte american. Declarația a fost însoțită de o avertizare suplimentară pe rețeaua Truth Social, unde Trump a amenințat cu o ofensivă „mult mai gravă” decât cea din 2025. Tensiunile sunt amplificate și de alte inițiative diplomatice și militare: Premierul israelian Benjamin Netanyahu se va întâlni pe 11 februarie cu Trump la Washington pentru a discuta despre includerea rachetelor iraniene în viitorul acord; Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, s-a aflat în Oman pe 10 februarie pentru a transmite prin intermediari posibile concesii iraniene; Iranul a reiterat că, în cazul unui atac, va lovi bazele militare americane din regiune. Aceste manevre indică faptul că, deși dialogul a fost reluat, confruntarea directă rămâne o posibilitate reală. Următoarea rundă de negocieri este așteptată în zilele următoare, însă nu s-a stabilit încă nici locul, nici data exactă. [...]

Serghei Lavrov discută despre tensiunile dintre Rusia și Europa.
Externe10 feb. 2026

Rusia afirmă că nu va ataca Europa - avertizează însă cu război total dacă este lovită prima

Rusia avertizează că ar răspunde cu „un război total” dacă state europene ar lovi primele, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , în timp ce, conform aceleiași relatări, atacuri cu drone rusești au ucis cel puțin cinci oameni și au rănit alți 14. Într-un interviu pentru presa rusă, Lavrov a încercat să respingă ideea unui atac inițiat de Moscova asupra Europei, dar a introdus explicit scenariul unei escaladări majore în cazul unei lovituri „primite” dinspre europeni. > „Rusia nu are absolut niciun motiv să atace Europa. Dar dacă Europa începe să atace Rusia, nu vom riposta doar cu o operaţiune militară specială, ci cu un răspuns militar pe scară largă”, a afirmat Serghei Lavrov. Euronews explică faptul că Rusia folosește termenul „operațiune militară specială” pentru a desemna invazia din Ucraina, iar formularea „răspuns militar pe scară largă” sugerează o ripostă semnificativ mai agresivă decât cadrul actual al conflictului. În plan politic, avertismentul are rolul de a muta accentul de la intențiile Moscovei la o logică de descurajare, în care Rusia își justifică o eventuală escaladare printr-un atac inițial al Europei. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o intensificare a cooperării cu Europa pe zona de producție și export de armament, inclusiv prin deschiderea unor centre de export. El a spus că, în 2026, ar urma să existe zece astfel de centre în Europa, inclusiv în statele baltice și în Europa de Nord, și a indicat că producția de drone ucrainene ar urma să înceapă în Germania de la jumătatea lunii februarie, menționând și linii de producție în Marea Britanie. Pe fondul acestor evoluții, șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiha, a cerut Uniunii Europene să impună cetățenilor ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei o interdicție totală de intrare în bloc. Totodată, în teren, Rusia a bombardat mai multe localități ucrainene, iar, potrivit informațiilor prezentate, au fost lansate 11 rachete balistice Iskander și 149 de drone de diferite tipuri asupra unor ținte civile din Harkov, Odesa și regiunea Donețk. [...]

Zelenski avertizează despre atacurile masive cu drone asupra Ucrainei.
Externe08 feb. 2026

Peste 2.000 de drone lansate de Rusia într-o săptămână – Zelenski cere reacție internațională

Președintele Volodîmîr Zelenski anunță că Rusia a lansat peste 2.000 de drone asupra Ucrainei în decurs de o săptămână , în cadrul unei campanii tot mai intense de atacuri aeriene care vizează infrastructura energetică, logistică și zonele rezidențiale. Potrivit Ukrainska Pravda , în aceeași perioadă, forțele ruse au mai utilizat 1.200 de bombe aeriene ghidate și 116 rachete împotriva teritoriului ucrainean. Zelenski a făcut declarațiile pe platforma X (fostul Twitter), avertizând că lipsa unui răspuns ferm din partea comunității internaționale încurajează o escaladare a violenței . Liderul ucrainean a solicitat sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, subliniind că armata sa are nevoie urgentă de rachete și echipamente pentru a contracara valurile de atacuri rusești. „Atunci când nu există o reacție globală, atacurile devin mai frecvente și mai brutale” , a spus Zelenski, adăugând că doar un sprijin militar concret poate opri agresiunea. Atacurile repetate asupra rețelelor energetice vin în paralel cu demersuri diplomatice pentru pace, aspect pe care președintele ucrainean l-a calificat ca fiind contradictoriu și periculos. Rusia pare să folosească aceste discuții ca acoperire pentru a continua ofensiva , a sugerat el. În aceeași zi, Zelenski a anunțat că a semnat decrete pentru impunerea de sancțiuni împotriva companiilor și indivizilor implicați în producerea de drone și rachete pentru armata rusă , marcând o nouă tentativă de a limita lanțul de aprovizionare militar al Kremlinului. Este important de menționat că această ofensivă masivă cu drone și muniții inteligente are loc într-un moment în care Ucraina se bazează tot mai mult pe ajutoare externe pentru a-și menține capacitatea de apărare aeriană. În lipsa unei intensificări a sprijinului internațional, pericolul asupra civililor și infrastructurii vitale rămâne extrem de ridicat. [...]

Vicepreședintele JD Vance salută în timpul unei vizite oficiale.
Externe11 feb. 2026

Vicepreședintele SUA, JD Vance: „Dacă protejăm Groenlanda, ar trebui să obținem și un beneficiu” – negocieri sensibile în desfășurare

Statele Unite ar trebui să obțină „un anumit beneficiu” din partea Groenlandei dacă vor continua să investească masiv în securitatea arctică și apărarea teritoriului, a declarat vicepreședintele american JD Vance , citat de Fox News . Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, pe aeroportul internațional Zvartnots din Armenia, unde Vance se afla într-o escală în drum spre Azerbaidjan. Oficialul american a subliniat că discuțiile despre Groenlanda sunt încă într-o fază incipientă , dar că SUA au lucrat „intens” la acest dosar în ultimele săptămâni. „Groenlanda este extrem de importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite. Dacă vom investi resurse și vom fi responsabili cu protejarea acestui teritoriu imens, este rezonabil ca SUA să obțină ceva în schimb”, a spus JD Vance . Declarațiile vin în contextul intenției exprimate public de președintele Donald Trump de a obține un acord asupra Groenlandei , fie printr-o achiziție, fie printr-un parteneriat strategic consolidat. Trump susține că Groenlanda este vitală pentru apărarea regiunii arctice și pentru proiectul american „Golden Dome”, afirmând că „dacă noi nu acționăm, Rusia sau China o vor face – și asta nu trebuie să se întâmple”. Administrația Trump a anunțat deja, la finalul lunii ianuarie, că a conturat împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , un cadru preliminar pentru un acord privind Groenlanda și regiunea arctică . Cu toate acestea, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a transmis ferm că „suveranitatea nu este negociabilă” și că orice discuție cu NATO sau SUA trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului danez. „Putem negocia pe teme precum securitate, investiții sau economie. Dar suveranitatea nu este pe masă”, a spus Frederiksen într-un comunicat. Pe teren, Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitate daneză, și-a exprimat deschiderea către dialog. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a declarat că se caută „o soluție diplomatică” și că speră să se ajungă la „un teren comun care să respecte liniile roșii ale Groenlandei”. Pe fondul tensiunilor tot mai mari în regiunea arctică, unde Rusia și China își extind amprenta militară și economică, poziția strategică a Groenlandei devine tot mai relevantă. Armata daneză a intensificat exercițiile în zonă, iar proteste față de intenția SUA de a „cumpăra” Groenlanda au avut loc recent la Nuuk. [...]