Știri
Știri din categoria Externe
Serghei Lavrov a acuzat SUA că blochează încheierea războiului din Ucraina, potrivit Institute for the Study of War, care notează că ministrul rus de Externe a reluat public, pe 10 februarie, această linie de mesaj. În evaluarea ISW, Lavrov a pus lipsa de progrese în direcția opririi războiului pe seama Washingtonului, într-un moment în care Moscova încearcă să își consolideze narativul că nu ea ar fi principalul obstacol în calea unei soluții negociate.
În același context, Lavrov a invocat discuțiile de la Istanbul din primăvara lui 2022 pentru a justifica respingerea de către Rusia a ideii ca Ucraina să primească „garanții de securitate semnificative” (adică angajamente ferme, cu greutate practică, privind apărarea și sprijinul pentru Kiev). Mesajul, așa cum îl sintetizează ISW, sugerează că Moscova leagă orice perspectivă de încheiere a conflictului de limitarea sprijinului occidental pentru Ucraina și de excluderea unor aranjamente de securitate care ar descuraja o nouă agresiune.
Acuzarea explicită a SUA contează deoarece mută centrul de greutate al discuției de la condițiile impuse Ucrainei la o confruntare politică directă cu Washingtonul, ceea ce poate îngusta spațiul de negociere și poate prefigura o poziție rigidă a Rusiei față de orice format de pace care ar include garanții credibile pentru Kiev.
În lectura ISW, reactivarea referinței la Istanbul funcționează ca instrument de legitimare a refuzului Rusiei de a accepta un cadru de securitate post-război favorabil Ucrainei, în timp ce responsabilitatea pentru impas este transferată către Statele Unite.
Recomandate
Conducerea militară rusă își bazează planificarea pe rapoarte deformate , iar acest lucru poate afecta direct deciziile operaționale ale Moscovei, potrivit evaluării publicate de Kyiv Post , care preia cele mai recente concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) pentru 16 mai 2026. ISW susține că vârful comenzii militare ruse a prezentat „pentru a cincea lună consecutiv” o imagine „foarte inexactă” a situației de pe front. În centrul criticii se află afirmația atribuită șefului Statului Major rus, Valeri Gherasimov , potrivit căreia forțele ruse ar avansa la vest de Kupiansk – o zonă pe care, conform evaluării, Rusia „nu a cucerit-o, de fapt”. De ce contează: risc de decizii greșite la nivel strategic Analiza indică faptul că aceste „progrese fictive”, coroborate cu plângerile unor bloggeri militari ruși, pot semnala o problemă mai profundă: fie conducerea militară de vârf nu cunoaște realitatea de pe teren, fie evită să o recunoască „chiar și în interiorul propriului sistem”. În ambele scenarii, ISW avertizează că falsurile pot ajunge să influențeze planificarea operațională și strategică a Rusiei. Publicația notează și că afirmațiile privind avansuri la vest de Kupiansk și de-a lungul liniei Kupiansk–Borova–Lîman sunt „deosebit de grave”, inclusiv în comparație cu cele mai expansive revendicări ale ultranaționaliștilor ruși din zonă. Semnale din ecosistemul „milbloggerilor” ruși Potrivit ISW, bloggerii militari ruși continuă să avertizeze că două fenomene pun presiune pe capacitatea de reacție a comenzii ruse: contraatacuri ucrainene; raportări false despre avansuri în alte sectoare ale frontului, care ar crea „situații dificile” la care armata rusă nu poate răspunde adecvat. Alte evoluții menționate de ISW În același buletin, ISW mai consemnează: extinderea de către Kremlin a eforturilor de „pașaportizare” în Transnistria (regiune separatistă pro-rusă a Republicii Moldova), pentru a-și adânci influența; avansuri ale forțelor ucrainene în direcția Hulyaipole; continuarea loviturilor ucrainene la distanță împotriva infrastructurii industriei ruse de apărare din Ținutul Stavropol. Separat, evaluarea menționează că forțele ruse au lansat 294 de drone către Ucraina peste noapte. [...]
China și SUA au convenit reduceri reciproce de tarife și pași pentru deblocarea comerțului agricol , potrivit Global Times , care citează un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului din China (MOFCOM) despre rezultatele preliminare ale consultărilor economice și comerciale bilaterale. Miza imediată este scăderea fricțiunilor comerciale prin aranjamente tarifare „într-un anumit domeniu” și prin accelerarea soluțiilor la bariere netarifare și probleme de acces pe piață. Consultările au avut loc pe 13 mai în Coreea de Sud, ca pregătire pentru discuțiile dintre cei doi șefi de stat, care s-au întâlnit la Beijing pe 14 mai. Conform declarațiilor MOFCOM, liderii au descris rezultatele ca fiind „în general echilibrate și pozitive”, iar echipele tehnice au continuat ulterior negocierile pe conținutul concret al înțelegerilor. Ce include pachetul de rezultate preliminare MOFCOM enumeră cinci direcții principale asupra cărora cele două părți ar fi ajuns la consens: Continuarea implementării rezultatelor consultărilor anterioare și „consens pozitiv” pe aranjamente tarifare relevante. Înființarea unui Consiliu pentru Comerț și a unui Consiliu pentru Investiții , pentru a discuta preocupările fiecărei părți în domeniile comerțului și investițiilor. Prin Consiliul pentru Comerț, părțile vor discuta inclusiv reduceri de tarife și au convenit „în principiu” să reducă tarifele pentru produse „de scară egală” care preocupă fiecare parte. Avansarea soluționării unor bariere netarifare și probleme de acces pe piață pentru anumite produse agricole. SUA ar urma să abordeze preocupări chineze mai vechi, inclusiv măsuri de „reținere automată” care vizează produse lactate și acvatice chineze, exporturile de bonsai cultivați în mediu controlat către SUA și recunoașterea unor zone libere de gripă aviară în provincia Shandong. China ar urma să avanseze soluții la preocupări ale SUA privind înregistrarea facilităților pentru carne de vită și exporturile de carne de pasăre din anumite state americane către China. Extinderea comerțului bilateral , inclusiv la produse agricole, prin aranjamente precum reduceri reciproce de tarife pe produse dintr-un anumit perimetru. Aranjamente privind achizițiile Chinei de aeronave din SUA și asigurarea de către partea americană a furnizării de motoare și componente pentru aeronave către China, cu angajamentul de a continua cooperarea. Ce urmează și care sunt limitele informației MOFCOM precizează că detaliile sunt încă în negociere , iar echipele economice și comerciale ar urma să „finalizeze rapid” rezultatele și să asigure implementarea lor. În acest stadiu, nu sunt indicate în material nivelurile de tarife vizate, lista produselor sau calendarul aplicării, astfel că impactul concret asupra fluxurilor comerciale și asupra companiilor depinde de forma finală a acordurilor. [...]
Relaxarea sancțiunilor pentru Rusia, combinată cu încetinirea livrărilor de interceptoare Patriot către Ucraina, ar amplifica riscul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În același timp, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia ar fi făcut recunoașteri ale „centrelor de decizie” din și din apropierea Kievului pentru posibile lovituri viitoare. Evaluarea notează că o eventuală relaxare a sancțiunilor ar crește „amenințarea deja semnificativă” pe care o reprezintă loviturile cu rachete rusești, mai ales în contextul în care aprovizionarea Ucrainei cu interceptoare Patriot (muniția sistemelor antiaeriene Patriot) încetinește. Semnale de pregătire pentru lovituri și presiune aeriană continuă Pe componenta operațională, raportul consemnează că Rusia a lansat peste noapte șase rachete și 141 de drone către Ucraina. În paralel, Zelenski a indicat riscul unor atacuri viitoare asupra unor ținte sensibile din zona capitalei, pe fondul activităților de recunoaștere atribuite Rusiei. Schimb de prizonieri și evoluții pe front ISW mai arată că Rusia și Ucraina au făcut schimb de câte 250 de prizonieri pe 15 mai, ca parte a unui schimb mai amplu „1.000 pentru 1.000 ”, agreat în cadrul armistițiului de Ziua Victoriei. Pe teren, forțele ucrainene ar fi avansat în direcțiile Harkiv și Kostiantînivka, potrivit aceleiași evaluări. Lovituri ucrainene asupra infrastructurii ruse Raportul menționează și acțiuni ucrainene asupra unor ținte din Rusia: lovirea infrastructurii petroliere din regiunea Reazan, a unor active navale în Republica Daghestan și a unor aeronave în Ținutul Krasnodar. Separat, ISW susține că Vladimir Putin prezintă pozitiv date despre performanța economică a Rusiei, deși acestea ar indica, în realitate, o economie „sub presiune”. Totodată, o instituție de sondare de stat ar fi început recent anchete din ușă în ușă și ar fi înregistrat o ușoară creștere a nivelurilor de aprobare și încredere pentru Putin, după mai multe săptămâni de scădere. [...]
Statele Unite și Israelul se pregătesc să reia atacurile asupra Iranului chiar de săptămâna viitoare , pe fondul unor „pregătiri intense” descrise de oficiali regionali, într-un context în care Teheranul amenință cu accelerarea programului nuclear. Informațiile sunt prezentate de G4Media , care citează un articol din New York Times bazat pe declarațiile a doi oficiali din Orientul Mijlociu. Potrivit New York Times, reluarea ostilităților ar reprezenta cele mai semnificative pregătiri de la armistițiul mediat de Pakistan la începutul lunii aprilie. Cei doi oficiali, care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că SUA și Israelul sunt angajate în „pregătiri intense” pentru o posibilă reluare a atacurilor comune. Semnale de escaladare: Pentagonul și Casa Albă În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , le-a spus marți parlamentarilor că SUA „are un plan de escaladare, dacă este necesar”, conform materialului citat. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri pentru Fox News că Iranul ar fi refuzat să recunoască „multiplele acorduri deja convenite”, sugerând că discuțiile nu au produs rezultate stabile. „De fiecare dată când fac o înțelegere, a doua zi este ca și cum nu am fi avut acea conversație.” Miza uraniului și reacția Teheranului Un element central al negocierilor menționate este cerința ca Iranul să transfere uraniul îmbogățit către SUA. Trump a spus că ar prefera „să-l obțină” decât să rămână „îngropat” în Iran. „De fapt, mă simt mai bine dacă l-aș obține.” Pe de altă parte, potrivit New York Times, purtătorul de cuvânt al Parlamentului iranian pentru securitate națională, Ebrahim Rezaei , a amenințat că Iranul ar putea crește îmbogățirea uraniului la 90% dacă atacurile se reiau. Ce urmează și ce rămâne incert Informația despre un posibil calendar „chiar săptămâna viitoare” se bazează pe surse anonime citate de New York Times și nu este prezentată ca o decizie oficială publică. Totuși, combinația dintre pregătirile descrise, mesajul Pentagonului privind un „plan de escaladare” și avertismentele Teheranului indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de escaladare rapidă. [...]
Rusia a predat Ucrainei 528 de trupuri, un canal rar de cooperare în război , într-un schimb de rămășițe pământești care rămâne printre puținele domenii în care Moscova și Kievul mai colaborează, potrivit Agerpres . Centrul ucrainean responsabil de prizonierii de război a transmis pe rețelele sociale că, „în urma eforturilor de repatriere”, în Ucraina au fost aduse trupurile a 528 de persoane decedate, despre care partea rusă susține că „ar putea fi vorba despre militari ucraineni”. Instituția nu a precizat data la care au fost primite rămășițele. Anchetatori și experți urmează să facă demersurile necesare pentru identificarea persoanelor repatriate, a mai anunțat Centrul. Context: schimburi de prizonieri și un armistițiu anunțat de Trump Știrea vine după ce, vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 205 prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, vinerea trecută, Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în conflictul dintre Kiev și Moscova, de sâmbătă până luni, precum și un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că schimbul de vineri reprezintă „prima fază” a acestui anunț. De la începutul invaziei ruse la scară largă, în urmă cu peste patru ani, schimburile de prizonieri și de rămășițe pământești ale combatanților au rămas printre puținele forme de cooperare între cele două state beligerante. [...]
Uniunea Europeană pregătește plata primei tranșe de peste 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) către Ucraina , din împrumutul total de 90 de miliarde de euro, iar miza economică pentru blocul comunitar este mecanismul de recuperare a banilor dacă Rusia nu va plăti despăgubiri de război, potrivit Libertatea . Bruxelles-ul urmează să aprobe, începând de luni, condițiile împrumutului, conform unor oficiali europeni citați de POLITICO. Transferul primei tranșe „în valoare de peste 9 miliarde de euro” ar putea avea loc la jumătatea lunii iunie, potrivit informațiilor preluate și de portalul sârb Blic.rs. Înainte de virarea efectivă a fondurilor, trebuie semnat un „memorandum de înțelegere” (document care fixează termeni și condiții) pentru asistența financiară macroeconomică. Memorandumul ar urma să fie prezentat marți, după aprobarea formală de către comisarii europeni, iar apoi trebuie ratificat și de parlamentul ucrainean. Cum sunt împărțiți banii din prima tranșă Din prima tranșă, Ucraina ar urma să direcționeze sumele astfel: 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei) pentru achiziția de drone, pentru întărirea apărării; peste 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei) pentru cheltuieli bugetare și administrative, inclusiv salariile soldaților. Un purtător de cuvânt al executivului UE a indicat calendarul urmărit de Comisie: „Comisia își propune să facă prima tranșă cât mai devreme posibil în al doilea trimestru al anului 2026”. De ce contează: riscul de rambursare și opțiunea activelor rusești înghețate Punctul sensibil al împrumutului este rambursarea. Bruxelles-ul și Kievul trebuie să stabilească detaliile privind recuperarea datoriei din despăgubiri de război din partea Moscovei, după încheierea conflictului. Dacă Rusia refuză să plătească, liderii UE „și-au rezervat dreptul” de a utiliza active de stat rusești înghețate în Europa pentru a acoperi împrumutul. Această opțiune ridică o miză de reglementare și de execuție: transformarea unui instrument financiar (împrumutul) într-unul garantat, în ultimă instanță, prin active blocate, într-un context în care negocierile anterioare pe această temă au avut dificultăți. Context bugetar: deficitul Ucrainei și presiunea pe finanțele UE Ucraina are un deficit bugetar estimat la 135 miliarde de euro (aprox. 675 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, iar fără sprijin suplimentar guvernul de la Kiev riscă să rămână fără fonduri „în următoarele luni”, potrivit articolului. Estimările bugetare actuale pornesc de la premisa că războiul s-ar încheia până la finalul acestui an, scenariu considerat „tot mai puțin probabil”. În același timp, mai multe state membre UE se confruntă cu dificultăți financiare și încearcă să reducă cheltuielile, pe fondul crizelor recente, inclusiv al creșterii prețurilor la energie asociate tensiunilor din Orientul Mijlociu. În toamna anului trecut, Ungaria, Slovacia și Cehia au refuzat să se alăture planului UE de participare la împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, ceea ce complică perspectiva mobilizării rapide a unor fonduri suplimentare dacă va fi nevoie. Ce urmează Împrumutul face parte dintr-un pachet convenit în decembrie 2025, prin care liderii UE au acceptat emiterea de datorii comune pentru sprijinirea Ucrainei. Jumătate din suma totală ar urma să fie plătită în acest an, iar restul în 2027; împrumutul a fost aprobat în Parlamentul European în februarie. În paralel, Comisia Europeană va încerca să obțină sprijin financiar suplimentar de la alte economii mari (Canada, Japonia, SUA și Marea Britanie), la o reuniune a miniștrilor de finanțe din G7, la Paris, săptămâna viitoare, conform surselor citate de POLITICO. Tot POLITICO citează un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit căruia UE, statele membre și instituțiile financiare europene au oferit până acum 200,6 miliarde de euro (aprox. 1.003 miliarde lei) Ucrainei. [...]
