Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Franța își antrenează armata pentru un...

Franța își antrenează armata pentru un război de mare intensitate în Europa – exercițiul Orion 26, un semnal strategic în contextul conflictului din Ucraina

Militari francezi desfășurând exerciții în cadrul Orion 26 la Saint-Nazaire.

Peste 10.000 de militari francezi participă la exercițiul Orion 26, destinat pregătirii pentru un scenariu de război de înaltă intensitate în Europa, în contextul tensiunilor persistente cauzate de războiul din Ucraina, informează RFI. Aceste manevre, desfășurate pe parcursul a trei luni în zona Saint-Nazaire și în alte regiuni din Franța, integrează forțele terestre, navale, aeriene, cibernetice și spațiale, în cadrul unui scenariu fictiv dar credibil, inspirat de realitățile geopolitice actuale.

Militari francezi coordonând operațiuni în centrul de comandă.

Exercițiul se bazează pe un conflict simulat între o țară expansionistă fictivă din Est, numită „Mercury”, și vecinul său „Arnland”, care dorește apropierea de Uniunea Europeană. Franța intervine la cererea Arnlandului și preia conducerea unei coaliții multinaționale, „Orion”, formată din 24 de state participante. Scopul principal este apărarea teritoriului și stabilizarea regiunii. Scenariul reflectă tot mai mult realitatea războiului din Ucraina și poziția Franței în susținerea Kievului.

Etapele-cheie ale exercițiului Orion 26:

  • Faza 1 – planificare și coordonare interministerială (ianuarie – februarie);
  • Faza 2 – operațiuni amfibii și aeropurtate în zona Saint-Nazaire (8 februarie – începutul lui martie);
  • Faza 3 – desfășurare sub comanda NATO (aprilie);
  • Componentă continuă – gestionarea unei crize interne simulate în Franța, în paralel cu sprijinirea aliaților în tranzit.

În teren, exercițiul mobilizează 350 de vehicule, 400 de drone și aproximativ 20 de avioane Rafale, alături de două sisteme de apărare antiaeriană. Flota navală este reprezentată de grupul de lovire centrat pe portavionul „Charles de Gaulle”. De asemenea, componenta cibernetică și spațială este activ integrată în scenariu, reflectând noile paradigme de război multidomeniu.

Echipamente militare utilizate în exercițiul Orion 26.

Viceamiralul Xavier de Véricourt, coordonator al exercițiului, a subliniat într-un interviu pentru RFI că „Orion 26 are multiple obiective: menținerea performanței operaționale, validarea reformelor din structura de comandă, consolidarea interoperabilității cu aliații și integrarea inovației tehnologice în luptă”. El a mai precizat că trecerea forțelor de la comandă națională la comandă NATO este una dintre componentele esențiale ale exercițiului.

Țările participante provin de pe patru continente:

  • Europa: Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și alte 10 state;
  • America: inclusiv SUA și Canada;
  • Asia: Japonia și alte două țări;
  • Orientul Mijlociu: două state partenere neprecizate.

Aceasta este a doua ediție majoră a exercițiului Orion, după ce în 2023, Franța a desfășurat cel mai amplu antrenament militar din ultimele decenii, cu 12.000 de militari. Orion 26 vine într-un moment în care Ministerul francez al Forțelor Armate își întărește capacitățile de reacție și apărare terestră și maritimă, în paralel cu creșterea livrărilor de informații și asistență militară pentru Ucraina.

Grafic cu resursele angajate în exercițiul militar.

Francezii consideră că exerciții de acest tip transmit un mesaj clar: capacitatea și determinarea de a reacționa rapid și eficient în fața oricărei agresiuni asupra teritoriului european. În același timp, testarea interoperabilității cu partenerii NATO este esențială pentru scenariile de răspuns real, într-un climat internațional tot mai instabil.

Tag-uri:orion 26frantaexercitiu militarnatosaint-nazairerazboi de mare intensitateucraina
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursărfi.fr
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski și Macron semnează un acord militar important pentru Ucraina.
Apărare09 feb. 2026

Zelenski și Macron semnează un parteneriat militar major – 100 de avioane Rafale pentru Ucraina

Ucraina va achiziționa 100 de avioane de vânătoare Rafale din Franța, în cadrul unui acord major semnat de președintele Volodimir Zelenski și omologul său francez, Emmanuel Macron , menit să întărească apărarea aeriană a țării în fața intensificării atacurilor rusești , informează CBS News . Acordul, încheiat luni pe o bază militară de lângă Paris, prevede livrarea treptată a avioanelor de generație Rafale F4 până în anul 2035. Pe lângă avioanele de luptă, Ucraina va beneficia și de sisteme SAMP/T de apărare antiaeriană, radare de înaltă performanță, rachete aer-aer și bombe ghidate. În plus, părțile vor colabora în dezvoltarea și producția de drone de interceptare și tehnologii critice ce vor fi integrate în sistemele ucrainene. Zelenski a declarat că acest parteneriat reprezintă „ un moment istoric ” pentru relațiile dintre Franța și Ucraina și că „ va construi una dintre cele mai puternice apărări aeriene din lume ”. Pe fondul atacurilor continue cu rachete și drone lansate de Rusia – inclusiv 100 de lovituri aeriene doar în ultimele 24 de ore în regiunile Harkov și Odesa – Ucraina intensifică eforturile de a-și moderniza aviația militară și infrastructura de apărare. Detalii cheie ale acordului: 100 de avioane Rafale F4 livrate până în 2035 Colaborare industrială bilaterală în domeniul apărării Sisteme avansate antiaeriene : SAMP/T, radare, muniții inteligente Producție comună de drone de interceptare și componente tehnologice În paralel cu semnarea acordului, cei doi lideri au vizitat cartierul general al unei viitoare forțe multinaționale pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei. Acest centru de comandă, aflat la Mont Valérian, va coordona operațiunile tactice și strategice în perioada de după război, fiind susținut de o coaliție de 34 de țări, printre care Marea Britanie și Franța. Zelenski urmează să se deplaseze în Spania pentru discuții suplimentare privind sprijinul internațional, în timp ce Kremlinul nu a emis încă o reacție oficială la acordul franco-ucrainean. [...]

Drone de atac moderne în pregătire pentru misiuni militare în Germania.
Apărare10 feb. 2026

Drone de atac pentru Bundeswehr – Germania comandă muniții rătăcitoare de 536 de milioane de euro

Germania va comanda drone de atac în valoare de 536 de milioane de euro, într-un nou pas major al programului de reînarmare declanșat după invazia Rusiei în Ucraina , potrivit Reuters . Guvernul de la Berlin intenționează să achiziționeze „muniții rătăcitoare”, cunoscute drept drone de atac, de la două companii germane de tip start-up, Helsing și Stark Defence , într-un demers care marchează o schimbare clară de strategie în politica de apărare a Germaniei. Contractele, evaluate la 536 de milioane de euro, fac parte dintr-un acord-cadru mult mai amplu, estimat la 4,3 miliarde de euro, destinat modernizării rapide a capabilităților militare. Documentele consultate de Reuters arată că aceste contracte urmează să fie aprobate formal de comisia de buget a Bundestagului, pas considerat mai degrabă o formalitate, după ce informația a fost relatată inițial de revista Spiegel . Acordurile vor avea o durată de șapte ani, iar primele livrări sunt programate pentru începutul anului 2027. Dronele comandate sunt de tip drone, capabile să survoleze o zonă de luptă pentru perioade extinse înainte de a lovi o țintă precis identificată. Acest tip de armament a devenit esențial în conflictele recente, inclusiv în războiul din Ucraina, unde a demonstrat eficiență ridicată atât împotriva vehiculelor blindate, cât și a infrastructurii militare. Germania urmărește astfel să reducă decalajele operaționale față de alte armate NATO care au integrat deja pe scară largă astfel de sisteme. Inițial, dronele vor fi destinate sprijinirii Brigăzii 45 Blindate a Bundeswehrului, dislocată în Lituania, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Prezența permanentă a trupelor germane în regiune este una dintre consecințele directe ale deteriorării mediului de securitate european, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile germane consideră că dotarea unităților avansate cu tehnologie modernă este esențială pentru descurajare și apărare colectivă. Elemente-cheie ale achiziției anunțate: valoarea contractelor: 536 milioane de euro; companii furnizoare: Helsing și Stark Defence (Germania); tip echipament: drone de atac de tip muniție rătăcitoare; durată contracte: 7 ani; primele livrări: începutul anului 2027; unitate beneficiară inițial: Brigada 45 Blindată, Lituania. Decizia reflectă orientarea tot mai accentuată a Germaniei către industria internă de apărare, inclusiv către companii emergente, într-un context în care Berlinul încearcă să accelereze reînarmarea și să își asume un rol mai activ în securitatea europeană. După ani de subfinanțare a armatei, guvernul federal tratează acum investițiile militare drept o prioritate strategică, cu impact direct asupra poziției Germaniei în NATO și asupra echilibrului de securitate din Europa Centrală și de Est. [...]

Trupe militare în exercițiu, pregătindu-se pentru mobilitate rapidă.
Apărare09 feb. 2026

Trupe fără frontiere: un Schengen militar baltic prinde contur printr-un acord regional strategic

Estonia, Letonia și Lituania au semnat un acord pentru crearea unei zone de mobilitate militară comună, considerat primul pas concret către un „Schengen militar” în interiorul Uniunii Europene , informează Monitorul Apărării și Securității . Documentul a fost semnat la Tallinn de miniștrii apărării Hanno Pevkur (Estonia), Andris Sprūds (Letonia) și Robertas Kaunas (Lituania) și vizează facilitarea circulației trupelor și echipamentelor militare între cele trei state în timp de pace. Prin acest acord, țările baltice își propun să elimine barierele birocratice care îngreunează în prezent mobilitatea militară. În mod concret, tancurile lituaniene vor putea ajunge fără întârzieri la Riga, artileria estoniană va putea sprijini Vilnius, iar forțele letone vor putea consolida apărarea Tallinnului – fără necesitatea completării unor documente suplimentare sau solicitări prealabile. Acordul se extinde asupra tuturor dimensiunilor operaționale: terestru, aerian, maritim și cibernetic . Miniștrii semnatari au subliniat faptul că acordul vizează exclusiv perioada de pace, fiind menit să reducă timpul de reacție în caz de criză. În prezent, procedurile de traversare a frontierelor între state NATO pot dura chiar și „luni”, a remarcat ministrul estonian al apărării. În același sens, Comisia Europeană avertiza în 2025 că unele țări solicită un preaviz de până la 45 de zile pentru mișcările de trupe, ceea ce afectează grav capacitatea de reacție a alianței în situații de urgență. Scopul zonei baltice de mobilitate militară: Reducerea birocrației pentru deplasarea trupelor în timp de pace; Creșterea capacității de reacție la crize militare; Integrarea mai eficientă în arhitectura de apărare NATO și UE ; Model de bună practică pentru alte state membre interesate de un Schengen militar la scară extinsă. Acest acord vine pe fondul unei preocupări tot mai mari în Europa de Est privind securitatea regională, în special în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Deși este o inițiativă regională, modelul baltic ar putea reprezenta un precedent important pentru crearea unui cadru european integrat de mobilitate militară , în spiritul interoperabilității și solidarității în cadrul NATO și UE. Categoria: Externe, etichete: Variante de titlu: Statele baltice fac primul pas către Schengenul militar – acord pentru mobilitate fără birocrație Estonia, Letonia și Lituania creează o zonă comună de mobilitate militară – model pentru Europa Acord baltic pentru mișcări rapide ale trupelor – birocrația dispare din apărarea regională „Tancuri fără hârtii”: statele baltice elimină granițele administrative în cooperarea militară [...]

Președintele Zelenski discutând despre producția de drone în Germania.
Apărare08 feb. 2026

Ucraina va deschide 10 centre de export de arme în Europa în 2026 - schimbare de politică pe timp de război

Ucraina va începe, la mijlocul lui februarie, producția de drone în Germania , într-o linie de fabricație „pe deplin operațională”, potrivit The Kyiv Independent , care citează un anunț al președintelui Volodîmîr Zelenski din 8 februarie 2026. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram , că va primi „prima dronă” rezultată din această producție și că tehnologiile folosite sunt ucrainene. El a adăugat că în Regatul Unit funcționează deja linii similare, prezentând extinderea producției în state partenere ca parte a unui efort mai larg de internaționalizare a industriei ucrainene de apărare. Mutarea contează din două motive: pe de o parte, Germania devine o platformă industrială pentru tehnologii ucrainene într-un domeniu care a devenit central pe front, iar pe de altă parte, Kievul încearcă să își scaleze capacitatea de producție dincolo de constrângerile interne. În același mesaj, Zelenski a susținut că securitatea Europei „se construiește pe tehnologie și drone” și că proiectele în derulare se vor baza „în mare măsură” pe tehnologii și specialiști ucraineni. Anunțul despre producția de drone în Germania vine în contextul unei schimbări de politică pe timp de război: Ucraina intenționează să deschidă în 2026 zece centre de export de armament în Europa, inclusiv în țările baltice și în state din nordul continentului. Exportul de tehnologii de apărare și deschiderea de linii de producție în țări partenere sunt prezentate ca instrumente pentru a extinde producția, în condițiile în care capacitatea de producție de drone ar depăși nivelul de finanțare disponibil. În plan intern, Zelenski a indicat anterior că Ministerul Apărării trebuie să lanseze un mecanism de „export controlat” al armelor ucrainene, începând din noiembrie 2025, prin care echipamentele aflate în surplus ar urma să fie vândute, iar profiturile direcționate către achiziții urgente. Președintele a plasat această strategie pe fondul expansiunii accelerate a sectorului de apărare după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, perioadă în care, potrivit publicației, au apărut peste 200 de companii de drone în Ucraina. [...]

Donald Trump semnând un ordin executiv pentru strategia de apărare America First.
Apărare07 feb. 2026

Trump semnează ordin executiv pentru strategia «America First» în transferurile de arme - Prioritizarea țărilor cu cheltuieli militare ridicate și poziții strategice

Donald Trump a semnat un ordin care prioritizează vânzările de arme către state cu bugete mari de apărare , potrivit Anadolu Agency , într-o schimbare de politică ce poate avantaja în special aliați NATO aflați pe flancuri considerate sensibile din punct de vedere strategic. Ordinul executiv instituie „America First Arms Transfer Strategy” , un cadru care modifică regulile exportului de armament american și pune în față două criterii: țările care „au investit în propria apărare” și cele care ocupă regiuni cu importanță strategică. În practică, această prioritizare poate influența atât ritmul aprobărilor, cât și ordinea livrărilor, într-un context în care cererea externă a pus presiune pe capacitățile de producție ale industriei americane. „Ordinul executiv impune prioritizarea țărilor care «au investit în propria apărare și ocupă regiuni importante din punct de vedere strategic».” Din perspectiva „prioritizării țărilor cu cheltuieli mari de apărare”, mesajul este direct: Washingtonul semnalează că accesul mai rapid la echipamente americane va fi corelat mai strâns cu efortul bugetar al partenerilor. Administrația argumentează că politicile anterioare au permis ca cererea externă să influențeze deciziile de producție din SUA, ceea ce a dus la întârzieri și blocaje în livrări. În următoarele 120 de zile, Departamentele Apărării, de Stat și Comerțului trebuie să elaboreze un „catalog al vânzărilor prioritare de platforme” pe care SUA îl va promova către aliați, iar o grupare de lucru dedicată va monitoriza implementarea strategiei, consemnează Breaking Defense . Miza este dublă: accelerarea transferurilor către parteneri și întărirea bazei industriale de apărare americane, inclusiv printr-o mai bună aliniere între comenzi și capacitatea de producție. Deși ordinul nu nominalizează țări, Polonia este indicată ca posibil beneficiar, pe fondul nivelului ridicat al cheltuielilor sale militare și al poziției pe flancul estic al NATO. Conform datelor NATO citate în material, Varșovia ar aloca aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare în 2025 și ar planifica o creștere la 4,8% în 2026, iar ministrul apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a anunțat un buget de 200 miliarde zloți (circa 46,8 miliarde euro) pentru 2026 În paralel, Polonia a rămas un cumpărător major de tehnică americană (inclusiv F-35, tancuri M1 Abrams, HIMARS și Patriot), iar Departamentul de Stat a aprobat în 2025 o vânzare de 400 de rachete AIM-120D în valoare de 1,33 miliarde dolari. Schimbarea vine pe fondul tensiunilor persistente de pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, menționează Kyiv Post , și se leagă de alte inițiative ale administrației Trump de a accelera procesele și de a proteja capacitatea industrială internă. În ianuarie 2026, Trump a semnat un ordin care cere contractorilor din apărare să prioritizeze capacitatea de producție în detrimentul răscumpărărilor de acțiuni. În acest cadru, statele care alocă procente ridicate din PIB pentru apărare și au relevanță strategică ar putea urca în „coada” de aprobare și livrare a echipamentelor americane, cu efecte directe asupra planificării bugetare și a programelor de înzestrare din Europa de Est și nu numai. [...]

Un elicopter pe o platformă în Arctica, cu peisaj montan în fundal.
Apărare04 feb. 2026

Inițiativa NATO pentru securitatea Arcticii poate crește cooperarea între cele șapte țări membre cu teritorii în zonă - răspuns la preocupările strategice din regiune

NATO a început planificarea misiunii „Arctic Sentry” pentru securitatea Arcticii , potrivit Biziday , care citează Reuters . Informația a fost confirmată de colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Cartierului General Suprem al Puterilor Aliate din Europa, care a precizat însă că nu poate oferi detalii suplimentare, întrucât planificările sunt la început. Demersul vine pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile repetate ale președintelui american Donald Trump privind intenția de a achiziționa Groenlanda, precum și al acuzațiilor la adresa aliaților europeni că nu ar fi reușit să mențină securitatea insulei în fața amenințărilor din partea Rusiei și Chinei. În acest context, după întâlnirea cu Trump la Davos, în ianuarie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că discuțiile au vizat modul în care aliații ar putea coopera pentru securitatea Arcticii, nu doar în jurul Groenlandei, ci și pentru cele șapte state membre NATO care au teritorii în regiunea arctică. Deocamdată, nu este clar dacă miniștrii Apărării din NATO vor aborda subiectul la reuniunea programată pe 12 februarie, la Bruxelles. Incertitudinea indică faptul că „Arctic Sentry” se află într-o fază preliminară, în care Alianța își conturează opțiunile înaintea unei eventuale decizii politice mai largi. Un element important pentru ritmul acestor planificări este cadrul procedural intern al NATO: conform regulilor Alianței, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, are autoritatea de a planifica și executa „activități de vigilență sporită” fără a fi necesară aprobarea unanimă a aliaților. Practic, acest mecanism poate permite inițierea rapidă a unor măsuri de prezență și monitorizare în Arctica, chiar dacă discuțiile politice dintre aliați rămân sensibile, în special pe tema Groenlandei. [...]