Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Rusia consideră „nerealist” noul cadru de...

Rusia consideră „nerealist” noul cadru de pace – condițiile din Donbas, miezul conflictului

Serghei Lavrov exprimând îngrijorări legate de negocierile de pace în Donbas.

Rusia respinge cadrul de pace SUA–Ucraina propus pentru negocieri, afirmând că acesta contrazice propunerea inițială primită de la Washington – a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pe 11 februarie, în contextul în care discuțiile diplomatice trilaterale ar putea fi reluate în această săptămână. Aflăm detaliile prin intermediul TVR Info.

Lavrov susține că Moscova a primit anterior, înainte de summitul planificat pentru august în Alaska, un document neoficial din partea SUA prin intermediul emisarului special Steve Witkoff, care conținea puncte considerate „realiste” și adaptate la „realitățile de pe teren”. Acest plan, spune el, oferea o posibilă bază de negociere. În schimb, versiunea actuală – un document în 20 de puncte elaborat de oficiali americani și ucraineni la finalul anului 2025 – ar fi fost ignorată de Rusia, deoarece „nu a fost transmis nici oficial, nici neoficial”.

Planul actual vine după un proiect inițial, mai amplu, în 28 de puncte, considerat de Kiev drept inacceptabil, deoarece părea să impună o capitulare tacită. Între timp, noul cadru revizuit urma să fie discutat de cele trei părți – SUA, Ucraina și Rusia – și a fost transmis indirect la Kremlin prin intermediul lui Kirill Dmitriev, omul de legătură al Moscovei, și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.

Ce spune Lavrov despre procesul de pace:

  • Criticile sale fac parte dintr-o serie de declarații dure lansate în ultimele trei zile
  • Acuză administrația Trump că nu ar fi respectat înțelegerile din 2025, care ar fi prevăzut retragerea Ucrainei din Donbas fără conflict
  • Neagă orice entuziasm nejustificat și avertizează că „negocierile sunt departe de a fi finalizate”

Poziția SUA și a Ucrainei:

În timp ce Lavrov atacă direcția negocierilor, președintele Donald Trump a transmis un mesaj mult mai optimist, afirmând că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de o înțelegere. De asemenea, președintele ucrainean a indicat că Washingtonul încearcă să încheie conflictul până în vara acestui an.

Obstacole majore:

  • Chestiunea teritorială rămâne principalul punct de blocaj.
  • Rusia cere retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas.
  • Ucraina refuză categoric această variantă, dar sugerează posibilitatea unor soluții alternative, precum o zonă demilitarizată.

În concluzie, deși contactele diplomatice s-au intensificat, lipsa unei perspective comune asupra pașilor următori și a unei baze clare de negociere arată că acordul de pace este încă departe. Marginalizarea lui Lavrov din procesul direct și implicarea lui Dmitriev sugerează o mutare a centrului de greutate în cadrul delegației ruse, posibil spre o abordare mai pragmatică, dar încă neasumată public de Kremlin.

Recomandate

Articole pe același subiect

Serghei Lavrov discută despre sancțiunile impuse Rusiei de SUA.
Externe09 feb. 2026

SUA ar fi „în război” cu petrolierele ruse, spune Lavrov - referire la sechestrări ale „flotei din umbră”

Serghei Lavrov acuză SUA că subminează negocierile pentru Ucraina , potrivit The Moscow Times , care relatează despre un interviu acordat de ministrul rus de Externe postului TV BRICS și publicat luni, 9 februarie 2026. Lavrov a susținut că, în pofida declarațiilor administrației Trump privind necesitatea încheierii războiului, Washingtonul nu a anulat legislația adoptată în mandatul lui Joe Biden pentru sancționarea Rusiei după declanșarea a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”. În același timp, el a afirmat că, „în practică”, sunt introduse noi sancțiuni și că SUA ar duce „un război împotriva petrolierelor pe mările libere”, invocând încălcarea Convenției ONU privind dreptul mării. În acest context, Lavrov a făcut referire la confiscarea recentă de către forțele americane a unor nave aparținând unei așa-numite „flote din umbră” de petroliere. Articolul notează că, în octombrie, Statele Unite au sancționat cei mai mari producători ruși de petrol, Lukoil și Rosneft, primele sancțiuni majore împotriva Moscovei de la preluarea mandatului de către Donald Trump anul trecut. Ca urmare, Lukoil a fost nevoită să vândă cea mai mare parte a activelor sale din străinătate, menționează publicația, trimițând la un material anterior. The Moscow Times amintește că Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului din Ucraina „din prima zi” a președinției, însă demersurile pentru un acord de pace s-au blocat aproape imediat după lansare. În paralel, președintele american a spus că speră la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, inclusiv la posibile acorduri de afaceri între cele două țări, potrivit Trump White House Archives . Sancțiunile împotriva Lukoil și Rosneft au venit după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin din august, în Alaska, unde, potrivit unor oficiali de la Kremlin, cele două părți ar fi ajuns la anumite „înțelegeri” privind pași către încheierea războiului. În interviul pentru TV BRICS, Lavrov a declarat că nu vede „nicio perspectivă pozitivă” nici pe plan economic și a acuzat Washingtonul că ar urmări controlul rutelor globale de aprovizionare cu energie către marile economii de pe mai multe continente, adăugând că Rusia rămâne deschisă cooperării, dar că „americanii înșiși creează obstacole artificiale”. Pe frontul negocierilor, oficiali ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit în două runde de discuții de pace la Abu Dhabi de la începutul anului, fără a ajunge la un compromis pe tema sensibilă a teritoriilor, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în acest weekend că Statele Unite presează ambele țări să încheie războiul până în iunie. [...]

Serghei Lavrov discutând despre reacțiile Rusiei la militarizarea Groenlandei.
Externe11 feb. 2026

Rusia avertizează asupra reacției dacă Groenlanda dezvoltă capacități militare - primul comentariu oficial al Moscovei pe această temă

Rusia avertizează că va lua „contramăsuri” dacă Groenlanda se militarizează , potrivit Digi24 , care citează EFE, via Agerpres. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat în Duma de Stat că Moscova ar reacționa dacă „se creează acolo capacități militare îndreptate împotriva Rusiei”, inclusiv prin măsuri „tehnico-militare” (un termen folosit, de regulă, pentru răspunsuri ce combină decizii militare și mijloace tehnice, precum desfășurări sau consolidări de capabilități). În același timp, Lavrov a susținut că problema Groenlandei „nu privește direct” Rusia și că Statele Unite, Danemarca și Groenlanda ar trebui să o soluționeze între ele, „ținând cont” de opinia locuitorilor insulei. El a adăugat că, în viziunea Moscovei, „Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii și cooperării”. Materialul notează că oficiali ruși au evitat până acum să critice deschis o posibilă anexare a Groenlandei de către SUA și chiar au pus sub semnul întrebării apartenența insulei la Danemarca, în contextul în care Moscova ar spera ca Washingtonul să recunoască câștigurile teritoriale ruse în Ucraina. Pe acest subiect, președintele Vladimir Putin a afirmat că planurile administrației americane de „a anexa” Groenlanda nu ar fi „o idee nebunească” a președintelui Donald Trump , ci ar avea „rădăcini istorice”. În paralel, Rusia s-a opus „categoric” militarizării insulei arctice, conform informațiilor citate. [...]

Donald Trump discutând despre extinderea arsenalului nuclear al SUA.
Externe11 feb. 2026

SUA ar putea relua testele nucleare după 30 de ani – Trump ia în calcul extinderea arsenalului atomic, pe fondul prăbușirii ultimului tratat cu Rusia

La doar câteva zile după expirarea tratatului New START, administrația Trump semnalează intenția de a crește numărul armelor nucleare operaționale și de a relua testele subterane , informează The New York Times . Aceste mișcări ar marca o ruptură majoră față de ultimele patru decenii de control strict al armelor nucleare de către SUA și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării între cele trei mari puteri: Statele Unite, Rusia și China. Președintele Donald Trump a refuzat o propunere informală venită din partea lui Vladimir Putin pentru prelungirea tratatului New START , care limita numărul de focoase nucleare desfășurate la 1.550 per țară. În lipsa unui acord succesor, Washingtonul nu mai este constrâns de nicio obligație juridică privind plafonarea arsenalului nuclear. Totodată, Trump a transmis că dorește testarea unor arme nucleare din stocul existent și evaluarea posibilității unor noi teste subterane, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1992. Până acum, detaliile rămân neclare: nu s-a specificat ce tip de teste ar urma să fie efectuate și nici câte arme ar putea fi reintroduse în serviciu activ. Cu toate acestea, surse oficiale din administrație au declarat că se evaluează „scenarii variate” pentru modernizarea și extinderea capacităților nucleare. Unii analiști suspectează că Washingtonul ar putea utiliza această amenințare pentru a forța o renegociere trilaterală a unui nou tratat cu Rusia și China, însă riscurile sunt ridicate. Jill Hruby , fostă șefă a Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară ( NNSA ), a declarat că este „confuz ce încearcă să facă administrația Trump”, exprimând îngrijorare privind lipsa de transparență și coerență în anunțuri. Între timp, secretarul de stat adjunct pentru controlul armamentului, Thomas DiNanno, a afirmat la Geneva că tratatele anterioare „au impus constrângeri unilaterale inacceptabile asupra SUA”. Trump a mai retras SUA, în primul său mandat, din alte două tratate majore cu Rusia: INF (privind rachetele cu rază medie) și Open Skies (privind supravegherea aeriană reciprocă). Posibila reluare a testelor nucleare este văzută de critici drept o escaladare inutilă care ar putea submina și mai mult stabilitatea strategică globală. [...]

Serghei Lavrov discutând despre negocierile pentru Ucraina la ONU.
Externe11 feb. 2026

Lavrov acuză din nou SUA pentru lipsa progreselor privind Ucraina - Moscova invocă negocierile din Istanbul 2022

Serghei Lavrov a acuzat SUA că blochează încheierea războiului din Ucraina , potrivit Institute for the Study of War , care notează că ministrul rus de Externe a reluat public, pe 10 februarie, această linie de mesaj. În evaluarea ISW, Lavrov a pus lipsa de progrese în direcția opririi războiului pe seama Washingtonului, într-un moment în care Moscova încearcă să își consolideze narativul că nu ea ar fi principalul obstacol în calea unei soluții negociate. În același context, Lavrov a invocat discuțiile de la Istanbul din primăvara lui 2022 pentru a justifica respingerea de către Rusia a ideii ca Ucraina să primească „garanții de securitate semnificative” (adică angajamente ferme, cu greutate practică, privind apărarea și sprijinul pentru Kiev). Mesajul, așa cum îl sintetizează ISW, sugerează că Moscova leagă orice perspectivă de încheiere a conflictului de limitarea sprijinului occidental pentru Ucraina și de excluderea unor aranjamente de securitate care ar descuraja o nouă agresiune. Acuzarea explicită a SUA contează deoarece mută centrul de greutate al discuției de la condițiile impuse Ucrainei la o confruntare politică directă cu Washingtonul, ceea ce poate îngusta spațiul de negociere și poate prefigura o poziție rigidă a Rusiei față de orice format de pace care ar include garanții credibile pentru Kiev. În lectura ISW, reactivarea referinței la Istanbul funcționează ca instrument de legitimare a refuzului Rusiei de a accepta un cadru de securitate post-război favorabil Ucrainei, în timp ce responsabilitatea pentru impas este transferată către Statele Unite. [...]

Serghei Lavrov discută despre tensiunile dintre Rusia și Europa.
Externe10 feb. 2026

Rusia afirmă că nu va ataca Europa - avertizează însă cu război total dacă este lovită prima

Rusia avertizează că ar răspunde cu „un război total” dacă state europene ar lovi primele, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , în timp ce, conform aceleiași relatări, atacuri cu drone rusești au ucis cel puțin cinci oameni și au rănit alți 14. Într-un interviu pentru presa rusă, Lavrov a încercat să respingă ideea unui atac inițiat de Moscova asupra Europei, dar a introdus explicit scenariul unei escaladări majore în cazul unei lovituri „primite” dinspre europeni. > „Rusia nu are absolut niciun motiv să atace Europa. Dar dacă Europa începe să atace Rusia, nu vom riposta doar cu o operaţiune militară specială, ci cu un răspuns militar pe scară largă”, a afirmat Serghei Lavrov. Euronews explică faptul că Rusia folosește termenul „operațiune militară specială” pentru a desemna invazia din Ucraina, iar formularea „răspuns militar pe scară largă” sugerează o ripostă semnificativ mai agresivă decât cadrul actual al conflictului. În plan politic, avertismentul are rolul de a muta accentul de la intențiile Moscovei la o logică de descurajare, în care Rusia își justifică o eventuală escaladare printr-un atac inițial al Europei. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o intensificare a cooperării cu Europa pe zona de producție și export de armament, inclusiv prin deschiderea unor centre de export. El a spus că, în 2026, ar urma să existe zece astfel de centre în Europa, inclusiv în statele baltice și în Europa de Nord, și a indicat că producția de drone ucrainene ar urma să înceapă în Germania de la jumătatea lunii februarie, menționând și linii de producție în Marea Britanie. Pe fondul acestor evoluții, șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiha, a cerut Uniunii Europene să impună cetățenilor ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei o interdicție totală de intrare în bloc. Totodată, în teren, Rusia a bombardat mai multe localități ucrainene, iar, potrivit informațiilor prezentate, au fost lansate 11 rachete balistice Iskander și 149 de drone de diferite tipuri asupra unor ținte civile din Harkov, Odesa și regiunea Donețk. [...]

Dmitri Peskov discutând despre propunerea lui Putin pentru Consiliul pentru Pace.
Externe09 feb. 2026

Putin oferă 1 miliard de dolari pentru un loc în Consiliul pentru Pace al lui Trump; Kremlinul acuză SUA de lipsă de reacție oficială

Kremlinul susține că Washingtonul nu a răspuns încă la propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a contribui cu 1 miliard de dolari la Consiliul pentru Pace , inițiativă promovată de fostul președinte american Donald Trump în contextul conflictului din Fâșia Gaza . Oferta ar fi urmat să fie acoperită din activele înghețate ale Federației Ruse aflate în Statele Unite. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a confirmat existența propunerii și a adăugat că discuțiile pe tema posibilei participări a Rusiei la acest „Consiliu pentru Pace” sunt în desfășurare în cadrul Ministerului rus de Externe. Potrivit acestuia, ideea unei contribuții financiare rămâne pe masă, chiar dacă statutul și funcționarea concretă a consiliului nu au fost încă stabilite. Intenția Moscovei ar fi fost ca, în schimbul contribuției, să obțină un statut de membru permanent în acest organism, iar restul fondurilor să fie folosite pentru „reconstrucția postbelică”, potrivit agenției ruse TASS . Contextul general este unul de tensiuni diplomatice constante între SUA și Rusia, în care ofertele de cooperare lansate de Kremlin sunt privite cu rezerve în Occident, în special în condițiile continuării războiului din Ucraina. Nu este clar, deocamdată, dacă propunerea rusă a fost luată în considerare oficial de partea americană. Până în prezent, nu a fost oferit un răspuns public de la Washington, iar inițiativa a stârnit controverse, mai ales din cauza legăturii cu fostul președinte Donald Trump și a contextului geopolitic sensibil. [...]