Știri
Știri din categoria Externe
Rusia respinge cadrul de pace SUA–Ucraina propus pentru negocieri, afirmând că acesta contrazice propunerea inițială primită de la Washington – a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pe 11 februarie, în contextul în care discuțiile diplomatice trilaterale ar putea fi reluate în această săptămână. Aflăm detaliile prin intermediul TVR Info.
Lavrov susține că Moscova a primit anterior, înainte de summitul planificat pentru august în Alaska, un document neoficial din partea SUA prin intermediul emisarului special Steve Witkoff, care conținea puncte considerate „realiste” și adaptate la „realitățile de pe teren”. Acest plan, spune el, oferea o posibilă bază de negociere. În schimb, versiunea actuală – un document în 20 de puncte elaborat de oficiali americani și ucraineni la finalul anului 2025 – ar fi fost ignorată de Rusia, deoarece „nu a fost transmis nici oficial, nici neoficial”.
Planul actual vine după un proiect inițial, mai amplu, în 28 de puncte, considerat de Kiev drept inacceptabil, deoarece părea să impună o capitulare tacită. Între timp, noul cadru revizuit urma să fie discutat de cele trei părți – SUA, Ucraina și Rusia – și a fost transmis indirect la Kremlin prin intermediul lui Kirill Dmitriev, omul de legătură al Moscovei, și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.
În timp ce Lavrov atacă direcția negocierilor, președintele Donald Trump a transmis un mesaj mult mai optimist, afirmând că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de o înțelegere. De asemenea, președintele ucrainean a indicat că Washingtonul încearcă să încheie conflictul până în vara acestui an.
În concluzie, deși contactele diplomatice s-au intensificat, lipsa unei perspective comune asupra pașilor următori și a unei baze clare de negociere arată că acordul de pace este încă departe. Marginalizarea lui Lavrov din procesul direct și implicarea lui Dmitriev sugerează o mutare a centrului de greutate în cadrul delegației ruse, posibil spre o abordare mai pragmatică, dar încă neasumată public de Kremlin.
Recomandate
Trump spune că i-a propus lui Putin un armistițiu , într-o convorbire telefonică ce a atins atât războiul din Ucraina, cât și criza cu Iranul, potrivit Euronews . Miza practică a discuției, din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, este potențialul – încă incert – de reducere a riscului geopolitic care alimentează volatilitatea la energie și în lanțurile de aprovizionare. Convorbirea a durat „mai bine de o oră și jumătate”, conform lui Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, citat de agenția rusă TASS . Ușakov a spus că Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu de Ziua Victoriei, iar Donald Trump ar fi susținut inițiativa, în contextul semnificației istorice a sărbătorii. Ce a spus Trump despre Ucraina și Iran Donald Trump a afirmat că discuția a vizat în principal Ucraina, dar și Iranul, și că i-a sugerat lui Putin să încheie războiul. În același timp, Trump a indicat că Putin ar fi arătat interes să se implice pe tema uraniului îmbogățit, însă președintele american a spus că ar prefera ca acesta să se concentreze pe oprirea războiului din Ucraina. În declarațiile citate de Euronews, Trump a reiterat poziția SUA privind Iranul, spunând că nu va permite Teheranului să obțină arma nucleară și că nici Putin „nu vrea” acest lucru. Totodată, Trump a susținut că i-a propus liderului rus „un fel de armistițiu” și că „ar putea face asta”. „I-am sugerat un fel de armistițiu și cred că ar putea face asta.” Fricțiuni cu NATO , în contextul dosarelor Ucraina și Iran Trump s-a declarat din nou dezamăgit de NATO, afirmând că alianța nu a ajutat SUA în Orientul Mijlociu. El a spus că, deși NATO este „foarte implicată” în Ucraina, nu a reușit să facă lucrurile „așa cum ne-am fi dorit”, iar în privința Iranului „nu ne-au fost alături”. Separat, Euronews notează că Trump a transmis miercuri, pe Truth Social , un mesaj dur la adresa Iranului, pe fondul blocajului de câteva zile al discuțiilor dintre Washington și Teheran, trimițând la un articol anterior: Euronews . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, nu rezultă existența unui acord concret sau a unui calendar pentru un armistițiu; sunt prezentate declarații și intenții, inclusiv prin intermediul consilierului prezidențial rus. În lipsa unor pași operaționali confirmați, impactul imediat rămâne mai degrabă la nivel de semnal politic, cu potențial de influență asupra percepției de risc în regiune. [...]
Sancțiunile UE „dor” economia Rusiei, iar Kremlinul răspunde prin restricții tot mai dure asupra internetului , a susținut președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, potrivit Agerpres . Mesajul ei leagă direct presiunea economică a sancțiunilor de o înăsprire a controlului informațional în Rusia, cu efecte inclusiv asupra serviciilor digitale folosite de populație. În intervenția din plen, von der Leyen a afirmat că sancțiunile europene au „un efect usturător” asupra economiei ruse, invocând creșterea inflației și a dobânzilor. În acest context, ea a spus că „consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor”. Restricții de internet și mesagerie, pe fondul presiunii economice Șefa Comisiei Europene a acuzat Kremlinul că reacționează „în modul obișnuit”, prin limitarea accesului la internet și a libertății de comunicare, ceea ce ar crea senzația unei „cortine de fier digitale”. Agerpres notează că, de luni de zile, serviciile de internet mobil sunt dezactivate în mai multe regiuni rusești, măsuri pe care autoritățile le justifică prin „motive de securitate”, în contextul ofensivei din Ucraina. În paralel, sunt menționate și restricții care afectează utilizarea aplicațiilor de mesagerie WhatsApp și Telegram, descrise ca fiind greu de folosit în ultimele luni fără VPN (rețea privată virtuală, instrument care poate ocoli blocaje). La jumătatea lunii aprilie, Moscova ar fi restrâns utilizarea VPN-urilor, iar mai multe site-uri – inclusiv bancare, de streaming video și motoare de căutare – ar bloca accesul dacă detectează folosirea unui VPN. Totodată, autoritățile ruse promovează aplicația Max, despre care materialul precizează că nu criptează integral datele, ceea ce alimentează îngrijorări privind protecția vieții private. Context: sprijin financiar și militar al UE pentru Ucraina În același discurs, von der Leyen a spus că UE și-a respectat angajamentul privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care 45 de miliarde ar urma să fie plătite în acest trimestru. Potrivit declarațiilor ei, o treime din sumă este destinată nevoilor bugetare, iar două treimi apărării, primul pachet de apărare urmând să includă drone „din Ucraina pentru Ucraina”, în valoare de circa 6 miliarde de euro. [...]
China extinde regimul de tarife zero pentru toate statele africane cu relații diplomatice, o decizie care poate accelera exporturile africane către piața chineză și poate schimba structura schimburilor comerciale potrivit Global Times , care citează anunțul Comisiei pentru Tarife Vamale a Consiliului de Stat și explicații ale autorităților chineze. Măsura prevede acordarea tratamentului cu tarif zero, sub forma unor rate tarifare preferențiale, pentru încă 20 de țări africane care au relații diplomatice cu China și nu sunt încadrate la categoria „cel mai puțin dezvoltate”. Perioada de aplicare este 1 mai 2026 – 30 aprilie 2028. Decizia vine după ce, din 1 decembrie 2024, China acordase tarife zero pentru 100% din liniile tarifare pentru 33 de țări africane „cel mai puțin dezvoltate” cu care are relații diplomatice. În consecință, regimul de tarife zero se extinde, de la 1 mai 2026, la toate țările africane care au relații diplomatice cu Beijingul. Ce se schimbă pentru companii: reguli de origine și proceduri vamale Un element operațional important este că autoritatea vamală chineză a publicat o interpretare detaliată a regulilor de origine pentru importurile eligibile, pentru a transpune măsura în practică. Documentul acoperă, între altele, criteriile de stabilire a originii, certificatele de origine, condițiile de expediere directă și procedurile de declarare vamală. În paralel, Ministerul chinez al Comerțului a indicat că negocierile cu statele africane vor continua, iar noua politică răspunde dificultății practice ca unele țări să finalizeze rapid negocieri într-un interval scurt. „Benzi verzi” pentru produse agroalimentare și acorduri economice Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, China intenționează să continue semnarea acordurilor de parteneriat economic pentru „dezvoltare comună” cu țările africane și să modernizeze „benzi verzi” (canale rapide) pentru importul de produse agricole și alimentare din Africa, cu scopul de a îmbunătăți facilitarea comerțului. Context comercial: creștere accelerată a schimburilor China este cel mai mare partener comercial al Africii de 17 ani consecutivi, iar în trimestrul I 2026 comerțul China–Africa a ajuns la 646,56 miliarde yuani (94,56 miliarde dolari, aprox. 425,5 miliarde lei), în creștere cu 23,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor oficiale citate. Pe termen mai lung, datele vamale menționate în articol arată că schimburile comerciale China–Africa au crescut de 27,5 ori în ultimele două decenii, de la 87,38 miliarde yuani în 2000 la 2,49 trilioane yuani în 2025. Reacții și implicații: de la materii prime la produse procesate Articolul descrie discuții la Nairobi între oficiali și grupuri de afaceri din China și Kenya despre folosirea regimului de tarife zero pentru acces mai larg al companiilor kenyene pe piața chineză, în timp ce comercianți africani din China caută deja produse suplimentare pentru export. În plan economic, reprezentanți ai mediului de afaceri citați susțin că eliminarea tarifelor poate reduce dezavantajul produselor procesate față de materiile prime, ceea ce ar putea încuraja procesarea locală în Africa. Sunt menționate și exemple de bunuri de consum africane care intră mai rapid pe piața din sudul Chinei. Separat, Kenya National Chamber of Commerce and Industry a transmis, într-o declarație publicată pe site-ul său, că politica de tarife zero oferă perspective de creștere a exporturilor, iar oficiali kenyeni citați de Xinhua au descris cadrul drept unul relevant pentru stimularea comerțului și investițiilor. Ce urmează Dincolo de intrarea în vigoare la 1 mai 2026, eficiența măsurii va depinde de aplicarea regulilor de origine și de capacitatea exportatorilor africani de a se conforma cerințelor administrative și logistice, precum și de evoluția negocierilor pentru acorduri de parteneriat economic și de funcționarea „benzilor verzi” pentru agroalimentare, așa cum sunt prezentate în articol. [...]
Un acord de peste 1.000.000 de euro (aprox. 5.000.000 lei) arată cât de scump poate deveni pentru companii un concediu contestat , după ce un fost avocat al asigurătorului spaniol Mapfre a obținut despăgubiri de acest nivel, potrivit Libertatea . Bărbatul lucrase în grup de peste 30 de ani și, cu o lună înainte de concediere, depusese o sesizare internă privind un presupus caz de nepotism. Conform relatării, sesizarea a fost făcută în ianuarie, iar concedierea a venit în februarie. Cazul a ajuns în instanță, însă nu s-a mai judecat pe fond. Potrivit publicației spaniole La Razon , compania a acceptat un acord cu doar câteva minute înainte de începerea ședinței, iar înțelegerea a inclus plata unei despăgubiri de peste un milion de euro pentru concediere nejustificată. De ce contează pentru companii: costul riscului juridic Dincolo de suma în sine, cazul indică presiunea financiară pe care o pot genera concedierile contestate atunci când angajatorul ajunge la concluzia că un acord este mai puțin riscant decât continuarea litigiului. În material nu sunt oferite detalii despre criteriile de calcul ale despăgubirii sau despre clauze contractuale specifice, astfel că nu se poate evalua cât din sumă ține de vechime, poziție sau alte elemente. Context: un alt exemplu de despăgubiri ridicate în Spania Libertatea amintește și un alt caz, în care o angajată concediată disciplinar a obținut în instanță peste 118.000 de euro (aprox. 590.000 lei), după ce firma susținuse că aceasta muncea mai puțin de 90 de minute pe zi . Instanța a considerat măsura abuzivă și a obligat angajatorul la plata despăgubirilor, potrivit articolului. [...]
Un nou șoc energetic din Orientul Mijlociu ar putea ține sus prețurile la energie în Europa luni sau chiar ani , iar UE trebuie să-și reducă rapid dependența de combustibili fosili importați, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Digi24 . Von der Leyen a vorbit în Parlamentul European, la Strasbourg, în contextul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, subliniind că efectele economice ale conflictului s-ar putea prelungi și ar putea continua să apese asupra economiilor europene și a consumatorilor, în special prin prețuri ridicate la energie. „Există o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict ar putea avea ecouri luni sau chiar ani de zile de acum înainte.” A doua criză energetică în patru ani: vulnerabilitatea importurilor Șefa Comisiei Europene a încadrat situația drept a doua criză energetică majoră pentru Europa în mai puțin de patru ani, după turbulențele generate de războiul din Ucraina , și a legat direct vulnerabilitatea de „dependența excesivă” de combustibili fosili importați. „Aceasta este a doua criză energetică în decurs de patru ani, iar lecția ar trebui să fie foarte clară. Dependența noastră excesivă de combustibilii fosili importați ne face vulnerabili.” Ce direcții indică Bruxelles-ul: energie curată produsă local, inclusiv nuclear În acest context, von der Leyen a cerut accelerarea tranziției către surse de energie curate produse local și intensificarea investițiilor în alternative, de la regenerabile la energie nucleară, cu respectarea „neutralității tehnologice” (principiul potrivit căruia politicile publice nu favorizează o singură tehnologie, ci urmăresc obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor – prin mai multe opțiuni). Pe plan diplomatic, ea a spus că UE susține menținerea armistițiilor din Iran și Liban și consideră esențială revenirea la dialog pentru stabilizarea regiunii. Materialul Digi24 citează o relatare Bloomberg pe această temă. [...]
Germania și SUA împing spre o soluție negociată rapid în războiul din Iran , după o discuție telefonică între ministrul german de externe Johann Wadephul și secretarul de stat american Marco Rubio , potrivit Agerpres . Conform informațiilor transmise de dpa și preluate de Agerpres, convorbirea a avut loc miercuri, în timp ce Wadephul se află într-o vizită oficială în Maroc. Surse apropiate ministrului german au indicat că cele două părți au convenit asupra „necesității unei soluții negociate rapid” pentru a calma tensiunile. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul discuției sau pașii concreți avuți în vedere nu sunt publice în materialul accesibil. [...]
