Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/UE pregătește integrarea accelerată a...

UE pregătește integrarea accelerată a Ucrainei – un plan în 5 pași pentru aderare parțială până în 2027

Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski discută despre integrarea Ucrainei în UE.

Uniunea Europeană ia în calcul un plan fără precedent de integrare parțială a Ucrainei în blocul comunitar începând cu 2027, chiar înainte ca țara să finalizeze reformele necesare aderării depline, informează Politico. Ideea, susținută de mai mulți oficiali și diplomați europeni, vizează acordarea unui statut de „pre-aderare” extins, care ar oferi Kievului acces treptat la structurile decizionale ale UE, menținând în același timp presiunea pentru reforme democratice, judiciare și administrative.

Planul, numit informal „extindere inversă”, reinterpretează procesul de aderare, în sensul că o țară poate primi un loc la masa UE la începutul reformelor, și nu la final, cum se întâmplă în mod tradițional. Modelul a fost inspirat de conceptul lui Emmanuel Macron de „Uniune cu viteze diferite” și este susținut de Franța, Italia și Polonia. Germania, însă, rămâne reticentă față de ideea unor „categorii” de membri.

Ce prevede planul UE în 5 pași:

  1. Accelerarea pregătirii Ucrainei – Bruxelles oferă deja consultanță pentru negocieri în cadrul a trei dintre cele șase „clustere” legislative. Se dorește avansarea acestor etape până la începutul primăverii.
  2. Crearea unui statut de membru parțial (membership-lite) – Ucraina ar primi treptat drepturi și obligații, fără a beneficia imediat de toate avantajele aderării. Ideea este considerată un „mesaj politic puternic”, dar are și opozanți în rândul statelor membre.
  3. Depășirea opoziției Ungariei – Viktor Orbán, care se opune ferm aderării Ucrainei, ar putea fi înlăturat din ecuație dacă va pierde alegerile din aprilie. Contracandidatul său, Péter Magyar, a sugerat sprijin pentru un referendum național privind acest subiect.
  4. Intervenția Statelor Unite, sub Donald Trump – liderii europeni speră că Trump ar putea să îl convingă pe Orbán să nu blocheze procesul, în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia care să includă perspectiva aderării Ucrainei.
  5. Activarea Articolului 7, dacă toate celelalte eșuează – în caz de reînnoire a obstrucției maghiare, UE ia în calcul suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Consiliu, o sancțiune extremă, dar posibilă juridic.

Președintele Zelenski a subliniat că aderarea la UE reprezintă un „garant de securitate” pentru Ucraina, în contextul în care un acord de pace cu Rusia ar putea include calendarul de aderare. În ciuda opoziției față de statutul de „membru de rang doi”, Kievul pare deschis unei formule tranzitorii care să-i consolideze poziția europeană.

Modelul propus ar putea fi extins ulterior și pentru alte state candidate, precum Moldova sau Albania, aflate în așteptare din cauza blocajelor politice sau a conflictelor regionale. Totuși, există riscul ca o astfel de abordare să creeze standarde inegale și tensiuni în interiorul UE.

Recomandate

Articole pe același subiect

Vicepreședintele JD Vance salută în timpul unei vizite oficiale.
Externe11 feb. 2026

Vicepreședintele SUA, JD Vance: „Dacă protejăm Groenlanda, ar trebui să obținem și un beneficiu” – negocieri sensibile în desfășurare

Statele Unite ar trebui să obțină „un anumit beneficiu” din partea Groenlandei dacă vor continua să investească masiv în securitatea arctică și apărarea teritoriului, a declarat vicepreședintele american JD Vance , citat de Fox News . Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, pe aeroportul internațional Zvartnots din Armenia, unde Vance se afla într-o escală în drum spre Azerbaidjan. Oficialul american a subliniat că discuțiile despre Groenlanda sunt încă într-o fază incipientă , dar că SUA au lucrat „intens” la acest dosar în ultimele săptămâni. „Groenlanda este extrem de importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite. Dacă vom investi resurse și vom fi responsabili cu protejarea acestui teritoriu imens, este rezonabil ca SUA să obțină ceva în schimb”, a spus JD Vance . Declarațiile vin în contextul intenției exprimate public de președintele Donald Trump de a obține un acord asupra Groenlandei , fie printr-o achiziție, fie printr-un parteneriat strategic consolidat. Trump susține că Groenlanda este vitală pentru apărarea regiunii arctice și pentru proiectul american „Golden Dome”, afirmând că „dacă noi nu acționăm, Rusia sau China o vor face – și asta nu trebuie să se întâmple”. Administrația Trump a anunțat deja, la finalul lunii ianuarie, că a conturat împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , un cadru preliminar pentru un acord privind Groenlanda și regiunea arctică . Cu toate acestea, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a transmis ferm că „suveranitatea nu este negociabilă” și că orice discuție cu NATO sau SUA trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului danez. „Putem negocia pe teme precum securitate, investiții sau economie. Dar suveranitatea nu este pe masă”, a spus Frederiksen într-un comunicat. Pe teren, Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitate daneză, și-a exprimat deschiderea către dialog. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a declarat că se caută „o soluție diplomatică” și că speră să se ajungă la „un teren comun care să respecte liniile roșii ale Groenlandei”. Pe fondul tensiunilor tot mai mari în regiunea arctică, unde Rusia și China își extind amprenta militară și economică, poziția strategică a Groenlandei devine tot mai relevantă. Armata daneză a intensificat exercițiile în zonă, iar proteste față de intenția SUA de a „cumpăra” Groenlanda au avut loc recent la Nuuk. [...]

Donald Trump discutând despre extinderea arsenalului nuclear al SUA.
Externe11 feb. 2026

SUA ar putea relua testele nucleare după 30 de ani – Trump ia în calcul extinderea arsenalului atomic, pe fondul prăbușirii ultimului tratat cu Rusia

La doar câteva zile după expirarea tratatului New START, administrația Trump semnalează intenția de a crește numărul armelor nucleare operaționale și de a relua testele subterane , informează The New York Times . Aceste mișcări ar marca o ruptură majoră față de ultimele patru decenii de control strict al armelor nucleare de către SUA și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării între cele trei mari puteri: Statele Unite, Rusia și China. Președintele Donald Trump a refuzat o propunere informală venită din partea lui Vladimir Putin pentru prelungirea tratatului New START , care limita numărul de focoase nucleare desfășurate la 1.550 per țară. În lipsa unui acord succesor, Washingtonul nu mai este constrâns de nicio obligație juridică privind plafonarea arsenalului nuclear. Totodată, Trump a transmis că dorește testarea unor arme nucleare din stocul existent și evaluarea posibilității unor noi teste subterane, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1992. Până acum, detaliile rămân neclare: nu s-a specificat ce tip de teste ar urma să fie efectuate și nici câte arme ar putea fi reintroduse în serviciu activ. Cu toate acestea, surse oficiale din administrație au declarat că se evaluează „scenarii variate” pentru modernizarea și extinderea capacităților nucleare. Unii analiști suspectează că Washingtonul ar putea utiliza această amenințare pentru a forța o renegociere trilaterală a unui nou tratat cu Rusia și China, însă riscurile sunt ridicate. Jill Hruby , fostă șefă a Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară ( NNSA ), a declarat că este „confuz ce încearcă să facă administrația Trump”, exprimând îngrijorare privind lipsa de transparență și coerență în anunțuri. Între timp, secretarul de stat adjunct pentru controlul armamentului, Thomas DiNanno, a afirmat la Geneva că tratatele anterioare „au impus constrângeri unilaterale inacceptabile asupra SUA”. Trump a mai retras SUA, în primul său mandat, din alte două tratate majore cu Rusia: INF (privind rachetele cu rază medie) și Open Skies (privind supravegherea aeriană reciprocă). Posibila reluare a testelor nucleare este văzută de critici drept o escaladare inutilă care ar putea submina și mai mult stabilitatea strategică globală. [...]

Serghei Lavrov discutând despre negocierile pentru Ucraina la ONU.
Externe11 feb. 2026

Lavrov acuză din nou SUA pentru lipsa progreselor privind Ucraina - Moscova invocă negocierile din Istanbul 2022

Serghei Lavrov a acuzat SUA că blochează încheierea războiului din Ucraina , potrivit Institute for the Study of War , care notează că ministrul rus de Externe a reluat public, pe 10 februarie, această linie de mesaj. În evaluarea ISW, Lavrov a pus lipsa de progrese în direcția opririi războiului pe seama Washingtonului, într-un moment în care Moscova încearcă să își consolideze narativul că nu ea ar fi principalul obstacol în calea unei soluții negociate. În același context, Lavrov a invocat discuțiile de la Istanbul din primăvara lui 2022 pentru a justifica respingerea de către Rusia a ideii ca Ucraina să primească „garanții de securitate semnificative” (adică angajamente ferme, cu greutate practică, privind apărarea și sprijinul pentru Kiev). Mesajul, așa cum îl sintetizează ISW, sugerează că Moscova leagă orice perspectivă de încheiere a conflictului de limitarea sprijinului occidental pentru Ucraina și de excluderea unor aranjamente de securitate care ar descuraja o nouă agresiune. Acuzarea explicită a SUA contează deoarece mută centrul de greutate al discuției de la condițiile impuse Ucrainei la o confruntare politică directă cu Washingtonul, ceea ce poate îngusta spațiul de negociere și poate prefigura o poziție rigidă a Rusiei față de orice format de pace care ar include garanții credibile pentru Kiev. În lectura ISW, reactivarea referinței la Istanbul funcționează ca instrument de legitimare a refuzului Rusiei de a accepta un cadru de securitate post-război favorabil Ucrainei, în timp ce responsabilitatea pentru impas este transferată către Statele Unite. [...]

Portavion în largul mării, simbol al puterii navale americane.
Externe10 feb. 2026

Trump vrea un acord cu Iranul – dar pregătește trimiterea unui al doilea portavion

Întâlnirea indirectă dintre SUA și Iran, prima de la conflictul din 2025, s-a desfășurat pe 6 februarie în Muscat, Oman, și ar putea marca un reînceput al dialogului nuclear, în ciuda divergențelor majore privind îmbogățirea uraniului. Potrivit Al Jazeera , ambele părți au caracterizat întâlnirea drept „un început bun”, însă s-au declarat conștiente că încrederea lipsește și că eforturile diplomatice abia încep. Președintele Donald Trump a apreciat discuțiile ca fiind „foarte bune” și a confirmat că vor urma noi runde. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a atras atenția că Iranul nu va discuta niciodată despre programul său de rachete balistice, catalogând tema ca fiind „nenegociabilă”. Contextul acestor negocieri este profund tensionat. Pe 22 iunie 2025, Statele Unite au lansat Operațiunea Midnight Hammer , un atac aerian major asupra instalațiilor nucleare iraniene din Fordow, Natanz și Isfahan, în timpul unui conflict de 12 zile între Iran și Israel. Atacul a inclus utilizarea pentru prima dată în luptă a bombei de 13.600 kg GBU-57, supranumită „spargătorul de buncăre”. De atunci, dialogul diplomatic a fost înghețat, iar acum se încearcă reluarea acestuia prin intermediul Omanului, țară care acționează ca mediator. Divergențele principale rămân neschimbate: SUA cere eliminarea completă a capacităților nucleare ale Iranului („zero nuclear capability”); Iranul insistă că îmbogățirea uraniului este un „drept inalienabil”; Mohammad Eslami, șeful programului nuclear iranian, a sugerat că Iranul ar putea dilua uraniul îmbogățit la 60%, dar doar dacă toate sancțiunile sunt ridicate; Rachetele balistice nu sunt un subiect de negociere, potrivit Teheranului. Riscurile escaladării rămân ridicate. Într-un interviu acordat Axios , Trump a avertizat că ar putea trimite un al doilea grup naval cu portavion în Orientul Mijlociu dacă negocierile eșuează. „Vom ajunge la un acord sau vom fi nevoiți să luăm măsuri decisive, cum am mai făcut”, a declarat fostul președinte american. Declarația a fost însoțită de o avertizare suplimentară pe rețeaua Truth Social, unde Trump a amenințat cu o ofensivă „mult mai gravă” decât cea din 2025. Tensiunile sunt amplificate și de alte inițiative diplomatice și militare: Premierul israelian Benjamin Netanyahu se va întâlni pe 11 februarie cu Trump la Washington pentru a discuta despre includerea rachetelor iraniene în viitorul acord; Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, s-a aflat în Oman pe 10 februarie pentru a transmite prin intermediari posibile concesii iraniene; Iranul a reiterat că, în cazul unui atac, va lovi bazele militare americane din regiune. Aceste manevre indică faptul că, deși dialogul a fost reluat, confruntarea directă rămâne o posibilitate reală. Următoarea rundă de negocieri este așteptată în zilele următoare, însă nu s-a stabilit încă nici locul, nici data exactă. [...]

Donald Trump discutând despre politica externă a SUA în Orientul Mijlociu.
Externe10 feb. 2026

Casa Albă reafirmă opoziția lui Trump față de anexarea Cisiordaniei - înaintea vizitei lui Netanyahu la Washington

Casa Albă spune că Donald Trump se opune anexării Cisiordaniei de către Israel , potrivit Euronews România , care citează relatări ale agențiilor Reuters și Xinhua. Mesajul a fost reiterat luni de un oficial american, înaintea vizitei planificate la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu. Un oficial de la Casa Albă a argumentat că „o Cisiordanie stabilă menține Israelul în siguranță” și că această poziție este „în conformitate cu obiectivul acestei administrații de a realiza pacea în regiune” . În acest cadru, opoziția față de anexarea oficială a teritoriului palestinian este prezentată ca un element de stabilitate regională și de continuitate a demersului diplomatic american. Donald Trump a declarat în repetate rânduri că nu va permite Israelului să anexeze Cisiordania, poziție descrisă în material drept o „linie roșie” pentru liderii arabi și un punct sensibil în arhitectura acordului de pace elaborat de SUA, care ar fi pus capăt anul trecut conflictului israeliano-palestinian din Fâșia Gaza. În septembrie, Trump a spus explicit: „Nu voi permite Israelului să anexeze Cisiordania. Nu voi permite. Nu se va întâmpla”, conform relatării preluate în articol. În același timp, informațiile citate nu indică faptul că Washingtonul ar intenționa să blocheze extinderea coloniilor evreiești din Cisiordania, ci doar anexarea formală. Trump urmează să discute miercuri la Casa Albă cu Netanyahu , iar biroul premierului israelian a anunțat că pe agendă se află Iranul; cei doi s-au întâlnit ultima dată în decembrie anul trecut. Contextul întâlnirii este tensionat de decizia cabinetului de securitate israelian, aprobată duminică, de a intensifica controlul asupra Cisiordaniei și de a extinde coloniile, măsură care a generat condamnări la nivel internațional, potrivit aceleiași surse. [...]

Emmanuel Macron discutând despre tensiunile comerciale cu SUA la un eveniment internațional.
Externe10 feb. 2026

Tensiuni transatlantice în creștere – Trump ar putea sancționa UE pentru legislația digitală

Emmanuel Macron atrage atenția că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru noi taxe vamale impuse de administrația Trump în cazul în care fostul președinte american revine la Casa Albă. Avertismentul a fost transmis într-un interviu acordat mai multor publicații internaționale și reflectă îngrijorările tot mai mari privind tensiunile dintre Washington și Bruxelles. Conform Gândul , liderul francez a subliniat că SUA vor „ataca” UE în lunile următoare pe tema reglementărilor digitale, vizând în special legislația europeană care afectează marile companii de tehnologie americane. Printre reglementările invocate se numără Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) , un set de norme care impune platformelor digitale cerințe clare în ceea ce privește moderarea conținutului și protejarea utilizatorilor. Aplicarea acestor reguli a avut deja efecte: în decembrie 2025, platforma X (fosta Twitter) a fost amendată cu 120 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru încălcarea prevederilor privind conținutul online. Ca reacție, administrația Trump – în actuala campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2026 – a acuzat instituțiile europene de cenzură și de încălcarea libertății de exprimare a cetățenilor americani. Macron se arată convins că următorul pas va fi introducerea de tarife vamale punitive împotriva UE, o strategie deja cunoscută din timpul primului mandat al lui Donald Trump. Într-un interviu acordat mai multor jurnaliști, inclusiv celor de la Reuters și Financial Times , Macron a subliniat: „Când există un act clar de agresiune, cred că ceea ce ar trebui să facem nu este să ne plecăm capul. Cred că am încercat această strategie luni de zile. Nu funcționează” . El sugerează că Uniunea Europeană trebuie să renunțe la abordarea conciliantă și să se pregătească pentru un nou tip de confruntare economică. Pe fondul acestor declarații, se conturează o perspectivă tensionată pentru relațiile transatlantice în 2026. Posibilitatea revenirii lui Trump în funcție este tratată cu îngrijorare în mai multe capitale europene, în special în contextul în care fostul președinte american a criticat deschis UE, NATO și reglementările care afectează interesele economice ale Statelor Unite. Macron susține că miza actuală depășește conflictul punctual privind platformele digitale , fiind vorba despre autonomia Europei în fața unui partener devenit, în unele privințe, adversar. El nu exclude nici un conflict comercial de proporții dacă UE continuă să aplice DSA în mod riguros, în special asupra companiilor americane din Big Tech . În concluzie, liderul de la Elysee transmite un semnal clar: Europa nu mai poate conta pe o relație predictibilă cu SUA în domeniul digital sau comercial , iar următoarele luni ar putea aduce o escaladare rapidă a tensiunilor, odată cu apropierea alegerilor prezidențiale americane. [...]