Știri din categoria Externe

Viktor Orban denunță planul UE pentru Ucraina – acuză Bruxellesul că vrea schimbarea guvernului maghiar

11 februarie 2026, 21:13

Viktor Orban critică planul UE pentru Ucraina și acuză Bruxellesul.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a calificat planul Uniunii Europene privind aderarea accelerată a Ucrainei drept „o declarație deschisă de război împotriva Ungariei”, acuzând Bruxellesul că ignoră voința poporului maghiar și încearcă să înlăture actualul guvern de la Budapesta, transmite Digi24.

Reacția vine după ce publicația Politico a prezentat un plan în cinci pași discutat de lideri europeni, care ar permite Ucrainei să obțină un statut de membru parțial al UE începând din 2027, ca etapă intermediară în procesul de aderare deplină. Scopul declarat al planului este apropierea rapidă a Kievului de structurile comunitare și îndepărtarea de influența Rusiei.

Într-un mesaj postat pe rețeaua X, Orban acuză că Bruxellesul și Kievul „vor să înlăture guvernul maghiar prin orice mijloace”, sprijinind opoziția politică internă și încercând să elimine posibilitatea veto-ului ungar în chestiuni sensibile, precum sprijinul pentru Ucraina sau extinderea UE.

„Acest plan este o declarație de război împotriva Ungariei. Ei vor ca Partidul Tisza să ajungă la putere, pentru ca apoi să nu mai existe veto, nici rezistență, nici șansa de a rămâne în afara conflictului lor”, a scris Orban, avertizând că alegerile din aprilie sunt momentul în care maghiarii „trebuie să îi oprească”.

Premierul ungar a criticat și Politico, pe care a numit-o „publicația oficială a elitei de la Bruxelles”, afirmând că articolul care a dezvăluit planul este o „noutate de război” în sens politic.

Aceasta nu este prima ieșire dură a lui Orban legată de Ucraina. În decembrie 2025, el declara că aderarea Ucrainei la UE ar duce inevitabil la un război cu Rusia, susținând că Bruxellesul se pregătește pentru un conflict regional până în 2030.

Context și implicații

Declarațiile lui Orban vin într-un moment în care Ungaria este tot mai izolată în cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului repetat de a susține deciziile colective legate de Ucraina, sancțiunile contra Rusiei și extinderea sprijinului financiar european. Bruxellesul ia în calcul mecanisme pentru a reduce influența statelor membre care blochează politicile comune, iar planul privind aderarea treptată a Ucrainei ar putea ocoli veto-ul maghiar.

Tag-uri:aderare ucraina uniunea europeana viktor orban fidesz ucraina partidul tisza ungaria

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursădigi24.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski discută despre integrarea Ucrainei în UE.

Externe11 feb. 2026

UE pregătește integrarea accelerată a Ucrainei – un plan în 5 pași pentru aderare parțială până în 2027

Uniunea Europeană ia în calcul un plan fără precedent de integrare parțială a Ucrainei în blocul comunitar începând cu 2027, chiar înainte ca țara să finalizeze reformele necesare aderării depline , informează Politico . Ideea, susținută de mai mulți oficiali și diplomați europeni, vizează acordarea unui statut de „pre-aderare” extins, care ar oferi Kievului acces treptat la structurile decizionale ale UE, menținând în același timp presiunea pentru reforme democratice, judiciare și administrative. Planul, numit informal „extindere inversă”, reinterpretează procesul de aderare, în sensul că o țară poate primi un loc la masa UE la începutul reformelor, și nu la final, cum se întâmplă în mod tradițional. Modelul a fost inspirat de conceptul lui Emmanuel Macron de „Uniune cu viteze diferite” și este susținut de Franța, Italia și Polonia. Germania, însă, rămâne reticentă față de ideea unor „categorii” de membri. Ce prevede planul UE în 5 pași: Accelerarea pregătirii Ucrainei – Bruxelles oferă deja consultanță pentru negocieri în cadrul a trei dintre cele șase „clustere” legislative. Se dorește avansarea acestor etape până la începutul primăverii. Crearea unui statut de membru parțial (membership-lite) – Ucraina ar primi treptat drepturi și obligații, fără a beneficia imediat de toate avantajele aderării. Ideea este considerată un „mesaj politic puternic”, dar are și opozanți în rândul statelor membre. Depășirea opoziției Ungariei – Viktor Orbán, care se opune ferm aderării Ucrainei, ar putea fi înlăturat din ecuație dacă va pierde alegerile din aprilie. Contracandidatul său, Péter Magyar, a sugerat sprijin pentru un referendum național privind acest subiect. Intervenția Statelor Unite, sub Donald Trump – liderii europeni speră că Trump ar putea să îl convingă pe Orbán să nu blocheze procesul, în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia care să includă perspectiva aderării Ucrainei. Activarea Articolului 7, dacă toate celelalte eșuează – în caz de reînnoire a obstrucției maghiare, UE ia în calcul suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Consiliu, o sancțiune extremă, dar posibilă juridic. Președintele Zelenski a subliniat că aderarea la UE reprezintă un „garant de securitate” pentru Ucraina, în contextul în care un acord de pace cu Rusia ar putea include calendarul de aderare. În ciuda opoziției față de statutul de „membru de rang doi”, Kievul pare deschis unei formule tranzitorii care să-i consolideze poziția europeană. Modelul propus ar putea fi extins ulterior și pentru alte state candidate, precum Moldova sau Albania, aflate în așteptare din cauza blocajelor politice sau a conflictelor regionale. Totuși, există riscul ca o astfel de abordare să creeze standarde inegale și tensiuni în interiorul UE. [...]

Autoritățile ungare discută despre poluarea industrială la fabrica Samsung din Göd.

Externe10 feb. 2026

Dezvăluiri despre poluarea industrială de la Samsung Göd: autoritățile ungare știau de pericolul toxic, dar nu au intervenit

Potrivit unei anchete publicate de Telex , autoritățile ungare ar fi fost la curent cu nivelul periculos de poluare din fabrica Samsung SDI din Göd, însă au decis să nu suspende activitatea acesteia , în ciuda rapoartelor interne și a investigațiilor serviciilor secrete. În centrul scandalului se află utilizarea unor substanțe chimice toxice în procesul de producție a bateriilor pentru vehicule electrice. În documentele ajunse în presă se arată că au fost depistate depășiri de până la 510 de ori ale limitelor legale în concentrația unor substanțe cancerigene – cum ar fi pulberile de nichel-cobalt-mangan – în aerul din fabrică. Situația a dus la contaminarea mediului de lucru și a expus lucrătorii la riscuri grave pentru sănătate. Mai mult, investigațiile arată că unele măsurători au fost ascunse sau necomunicate integral autorităților de control , iar compania nu ar fi gestionat corespunzător problemele de mediu. Un caz concret a vizat un angajat ucrainean la care s-au înregistrat cele mai mari depășiri. Scandalul a ajuns până la nivel guvernamental. Conform surselor Telex , Ministerul Cabinetului Primului Ministru, condus de Antal Rogán , a solicitat suspendarea activității fabricii , calificând situația drept un risc politic major pentru guvernul condus de Viktor Orbán . Totuși, această poziție nu a fost susținută de alți membri ai executivului. Printre susținătorii continuării activității fabricii s-au aflat ministrul de externe Péter Szijjártó , cunoscut pentru relațiile apropiate cu Samsung, și Tuzson Bence , parlamentar din circumscripția Göd, care între timp a devenit ministru. În urma dezbaterilor interne, s-a decis să se acorde un termen pentru remedierea problemelor , nu suspendarea activității. În paralel, Samsung a demarat intern un plan de urgență , trimițând specialiști sud-coreeni la Göd și achiziționând filtre industriale de aer pentru a reduce contaminarea. În ciuda acestor măsuri, în 2024 au fost înregistrate noi depășiri ale valorilor limită. Cu toate acestea, în toamna lui 2025, guvernul maghiar a decis să acorde un sprijin nerambursabil de 133 de miliarde de forinți (peste 330 milioane de euro) companiei Samsung, în ciuda faptului că uzina se confrunta cu pierderi financiare și concedia din personal. Condiția inițială – crearea a 1.900 de locuri de muncă – a fost ulterior eliminată din acord. [...]

Serghei Lavrov exprimând îngrijorări legate de negocierile de pace în Donbas.

Externe11 feb. 2026

Rusia consideră „nerealist” noul cadru de pace – condițiile din Donbas, miezul conflictului

Rusia respinge cadrul de pace SUA–Ucraina propus pentru negocieri, afirmând că acesta contrazice propunerea inițială primită de la Washington – a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , pe 11 februarie, în contextul în care discuțiile diplomatice trilaterale ar putea fi reluate în această săptămână. Aflăm detaliile prin intermediul TVR Info . Lavrov susține că Moscova a primit anterior, înainte de summitul planificat pentru august în Alaska, un document neoficial din partea SUA prin intermediul emisarului special Steve Witkoff, care conținea puncte considerate „realiste” și adaptate la „realitățile de pe teren”. Acest plan, spune el, oferea o posibilă bază de negociere. În schimb, versiunea actuală – un document în 20 de puncte elaborat de oficiali americani și ucraineni la finalul anului 2025 – ar fi fost ignorată de Rusia, deoarece „nu a fost transmis nici oficial, nici neoficial” . Planul actual vine după un proiect inițial, mai amplu, în 28 de puncte, considerat de Kiev drept inacceptabil, deoarece părea să impună o capitulare tacită. Între timp, noul cadru revizuit urma să fie discutat de cele trei părți – SUA, Ucraina și Rusia – și a fost transmis indirect la Kremlin prin intermediul lui Kirill Dmitriev , omul de legătură al Moscovei, și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump . Ce spune Lavrov despre procesul de pace: Criticile sale fac parte dintr-o serie de declarații dure lansate în ultimele trei zile Acuză administrația Trump că nu ar fi respectat înțelegerile din 2025, care ar fi prevăzut retragerea Ucrainei din Donbas fără conflict Neagă orice entuziasm nejustificat și avertizează că „negocierile sunt departe de a fi finalizate” Poziția SUA și a Ucrainei: În timp ce Lavrov atacă direcția negocierilor, președintele Donald Trump a transmis un mesaj mult mai optimist, afirmând că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de o înțelegere . De asemenea, președintele ucrainean a indicat că Washingtonul încearcă să încheie conflictul până în vara acestui an. Obstacole majore: Chestiunea teritorială rămâne principalul punct de blocaj. Rusia cere retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas. Ucraina refuză categoric această variantă, dar sugerează posibilitatea unor soluții alternative, precum o zonă demilitarizată. În concluzie, deși contactele diplomatice s-au intensificat, lipsa unei perspective comune asupra pașilor următori și a unei baze clare de negociere arată că acordul de pace este încă departe. Marginalizarea lui Lavrov din procesul direct și implicarea lui Dmitriev sugerează o mutare a centrului de greutate în cadrul delegației ruse, posibil spre o abordare mai pragmatică, dar încă neasumată public de Kremlin. [...]

Serghei Lavrov discutând despre negocierile pentru Ucraina la ONU.

Externe11 feb. 2026

Lavrov acuză din nou SUA pentru lipsa progreselor privind Ucraina - Moscova invocă negocierile din Istanbul 2022

Serghei Lavrov a acuzat SUA că blochează încheierea războiului din Ucraina , potrivit Institute for the Study of War , care notează că ministrul rus de Externe a reluat public, pe 10 februarie, această linie de mesaj. În evaluarea ISW, Lavrov a pus lipsa de progrese în direcția opririi războiului pe seama Washingtonului, într-un moment în care Moscova încearcă să își consolideze narativul că nu ea ar fi principalul obstacol în calea unei soluții negociate. În același context, Lavrov a invocat discuțiile de la Istanbul din primăvara lui 2022 pentru a justifica respingerea de către Rusia a ideii ca Ucraina să primească „garanții de securitate semnificative” (adică angajamente ferme, cu greutate practică, privind apărarea și sprijinul pentru Kiev). Mesajul, așa cum îl sintetizează ISW, sugerează că Moscova leagă orice perspectivă de încheiere a conflictului de limitarea sprijinului occidental pentru Ucraina și de excluderea unor aranjamente de securitate care ar descuraja o nouă agresiune. Acuzarea explicită a SUA contează deoarece mută centrul de greutate al discuției de la condițiile impuse Ucrainei la o confruntare politică directă cu Washingtonul, ceea ce poate îngusta spațiul de negociere și poate prefigura o poziție rigidă a Rusiei față de orice format de pace care ar include garanții credibile pentru Kiev. În lectura ISW, reactivarea referinței la Istanbul funcționează ca instrument de legitimare a refuzului Rusiei de a accepta un cadru de securitate post-război favorabil Ucrainei, în timp ce responsabilitatea pentru impas este transferată către Statele Unite. [...]

Fabrica Samsung SDI din Göd, Ungaria, cu vegetație și bănci în față.

Externe10 feb. 2026

Samsung Göd, sub protecția guvernului ungar – investigație Telex: Substanțe toxice, mușamalizări și presiuni politice la cel mai mare producător de baterii din Ungaria

Potrivit unei anchete publicate de Telex.hu , autoritățile ungare au avut cunoștință de mai bine de doi ani de poluarea gravă și riscurile toxice din fabrica Samsung SDI de la Göd, dar nu au închis unitatea și au continuat să o susțină politic și financiar , deși investigațiile interne ale serviciilor de informații arătau clar că angajații erau expuși constant la substanțe cancerigene peste limita legală. Un raport clasificat al Alkotmányvédelmi Hivatal (serviciul de protecție constituțională) și al Centrului Național de Informații , ajuns în primăvara lui 2023 pe masa guvernului, a dezvăluit că Samsung a ascuns rezultatele reale ale măsurătorilor interne privind nivelurile de contaminare din aer , iar în unele cazuri expunerea la pulberi de nichel, cobalt și mangan a depășit de peste 500 de ori limitele admise . În ciuda acestor date alarmante, guvernul nu a oprit activitatea fabricii . Ministrul Rogán Antal , responsabil cu coordonarea serviciilor secrete și comunicarea guvernamentală, a avertizat colegii din executiv că expunerea publică a cazurilor de contaminare ar reprezenta „un risc politic inacceptabil” pentru Fidesz , mai ales în apropierea alegerilor locale. El a susținut suspendarea activității fabricii, dar s-a confruntat cu opoziția ministrului de externe Péter Szijjártó , aliat apropiat al conducerii Samsung, și a parlamentarului local Tuzson Bence , care au pledat pentru menținerea producției. Raportul serviciilor de informații a confirmat că Samsung nu doar că nu a luat măsuri , dar a și manipulat comunicarea cu autoritățile și a subestimat gravitatea contaminării. În unele cazuri, în loc să remedieze problemele, managementul a mutat muncitorii cu valori crescute ale metalelor grele în alte secții, înlocuindu-i cu angajați noi care nu acumulaseră încă substanțe toxice. În 2023, după ce presa independentă din Ungaria (în special Átlátszó) a început să publice documente oficiale și mărturii din interior, conducerea Samsung s-a temut de sancțiuni. Potrivit surselor Telex, panica a fost atât de mare încât au fost aduși ingineri din Coreea de Sud și au fost instalate filtre industriale de aer, aduse pe calea aerului , pentru a reduce nivelul de poluare în regim de urgență. Cu toate acestea, guvernul a decis să acorde companiei în toamna anului 2025 un ajutor de stat de 133 de miliarde de forinți (peste 330 de milioane de euro) , fără a mai include condiția inițială de creare a 1900 de noi locuri de muncă. Fabrica, aflată între timp pe pierdere și cu personal redus, a fost menținută în funcțiune, iar autorizațiile de mediu i-au fost reînnoite sau tolerate în ciuda suspendării temporare de către instanțe. În paralel, campaniile de comunicare ale guvernului au încetat să mai folosească termenul „industrie de baterii”, preferând expresii precum „industrie verde” sau „industrie auto electrică”, în încercarea de a reduce impactul negativ asupra opiniei publice, în condițiile în care sondajele arătau o opoziție largă față de aceste fabrici. Cazul Samsung Göd devine astfel emblematic pentru modul în care interesele economice, loialitatea politică și lipsa de transparență pot eclipsa siguranța publică și protecția muncitorilor , într-o țară unde autoritățile se feresc să se confrunte cu marii investitori străini, chiar și în fața riscurilor pentru sănătate publică. [...]

Serghei Lavrov discută despre sancțiunile impuse Rusiei de SUA.

Externe09 feb. 2026

SUA ar fi „în război” cu petrolierele ruse, spune Lavrov - referire la sechestrări ale „flotei din umbră”

Serghei Lavrov acuză SUA că subminează negocierile pentru Ucraina , potrivit The Moscow Times , care relatează despre un interviu acordat de ministrul rus de Externe postului TV BRICS și publicat luni, 9 februarie 2026. Lavrov a susținut că, în pofida declarațiilor administrației Trump privind necesitatea încheierii războiului, Washingtonul nu a anulat legislația adoptată în mandatul lui Joe Biden pentru sancționarea Rusiei după declanșarea a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”. În același timp, el a afirmat că, „în practică”, sunt introduse noi sancțiuni și că SUA ar duce „un război împotriva petrolierelor pe mările libere”, invocând încălcarea Convenției ONU privind dreptul mării. În acest context, Lavrov a făcut referire la confiscarea recentă de către forțele americane a unor nave aparținând unei așa-numite „flote din umbră” de petroliere. Articolul notează că, în octombrie, Statele Unite au sancționat cei mai mari producători ruși de petrol, Lukoil și Rosneft, primele sancțiuni majore împotriva Moscovei de la preluarea mandatului de către Donald Trump anul trecut. Ca urmare, Lukoil a fost nevoită să vândă cea mai mare parte a activelor sale din străinătate, menționează publicația, trimițând la un material anterior. The Moscow Times amintește că Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului din Ucraina „din prima zi” a președinției, însă demersurile pentru un acord de pace s-au blocat aproape imediat după lansare. În paralel, președintele american a spus că speră la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, inclusiv la posibile acorduri de afaceri între cele două țări, potrivit Trump White House Archives . Sancțiunile împotriva Lukoil și Rosneft au venit după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin din august, în Alaska, unde, potrivit unor oficiali de la Kremlin, cele două părți ar fi ajuns la anumite „înțelegeri” privind pași către încheierea războiului. În interviul pentru TV BRICS, Lavrov a declarat că nu vede „nicio perspectivă pozitivă” nici pe plan economic și a acuzat Washingtonul că ar urmări controlul rutelor globale de aprovizionare cu energie către marile economii de pe mai multe continente, adăugând că Rusia rămâne deschisă cooperării, dar că „americanii înșiși creează obstacole artificiale”. Pe frontul negocierilor, oficiali ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit în două runde de discuții de pace la Abu Dhabi de la începutul anului, fără a ajunge la un compromis pe tema sensibilă a teritoriilor, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în acest weekend că Statele Unite presează ambele țări să încheie războiul până în iunie. [...]