Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

Ucraina avertizează că ajutorul dat Rusiei pentru Starlink poate fi pedepsit cu închisoare pe viață, potrivit Adevărul, care citează declarații ale unor oficiali ucraineni despre o schemă de înregistrare ilegală a terminalelor de internet prin satelit.
Autoritățile de la Kiev susțin că forțele ruse încearcă să recruteze cetățeni ucraineni pentru a înregistra ilegal terminale Starlink prin centrele de servicii guvernamentale, în schimbul unor sume de până la 10.000 de grivne (aproximativ 240 de dolari). Informația îi este atribuită lui Serhi Beskrestnov, consilier pe probleme de tehnologie al ministrului ucrainean al apărării.
Miza este una direct militară: accesul la internet prin satelit a devenit esențial pentru operațiunile ruse, inclusiv pentru transmiterea în timp real a imaginilor de la drone și pentru comunicarea dintre unitățile de asalt și centrele de comandă, notează euromaidanpress.com, citat de Adevărul. În acest context, Kievul pune accent pe descurajare, prin pedepse severe pentru orice formă de colaborare care ar putea susține capacitatea de luptă a Rusiei.
Beskrestnov a avertizat că statul ucrainean poate verifica datele terminalelor capturate de la inamic și le poate corela cu informațiile din centrele administrative. El a spus că „cei care sunt tentați de bani ușori vor primi 15 ani sau închisoare pe viață dacă, prin acțiunile lor, terminalele Starlink contribuie la pierderi de vieți omenești”, indicând că sancțiunile pot ajunge la maximul prevăzut atunci când consecințele sunt letale.
Contextul imediat al acestor avertismente este blocarea unei părți dintre terminalele folosite de trupele ruse, după ce SpaceX ar fi coordonat măsura cu oficiali ucraineni la începutul lunii februarie. Ministrul ucrainean al transformării digitale, Mykhailo Fedorov, a confirmat că doar terminalele incluse pe o „listă albă” mai funcționează, în timp ce cele aflate în posesia Rusiei au fost dezactivate.
Efectele operaționale sunt recunoscute și în spațiul pro-rus, unde bloggeri militari au relatat dificultăți majore de comunicare pe mai multe sectoare ale frontului și au cerut donații de echipamente radio și satelit. Unii au descris situația drept „extrem de nefericită”, subliniind că Rusia nu are un sistem echivalent care să înlocui complet Starlink, iar multe unități ar fi ajuns să se bazeze pe comunicații terestre.
În paralel, Rusia ar încerca să refacă de urgență infrastructura de comunicații, inclusiv prin livrarea de terminale de internet prin satelit pe linia frontului, pe fondul estimării că „aproape 90% dintre unitățile ruse ar fi rămas fără conectivitate” după restricții, conform lui Beskrestnov. El a mai afirmat că Moscova se bazează acum pe alternative precum sistemele bazate pe sateliții Yamal și Express, ale căror antene sunt mari și mai ușor de identificat pe câmpul de luptă, în timp ce analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că, fără soluții alternative, Rusia va avea dificultăți în menținerea operațiunilor la nivelurile anterioare.
Recomandate

Marco Rubio spune că Rusia își concentrează eforturile pe războiul din Ucraina , nu pe sprijinirea Iranului, potrivit Antena 3 CNN , care citează Reuters via Agerpres. Declarația vine în contextul operațiunii militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului, menționată de publicație ca fiind declanșată „în urmă cu aproape o lună”. Rubio a fost întrebat despre sprijinul Moscovei pentru Teheran în timp ce pleca de la Washington spre Franța, unde urma să se întâlnească cu omologii săi din țările G7. Discuțiile sunt așteptate să includă atât războiul din Ucraina, cât și conflictul din Iran, pe fondul tensiunilor privind rolul Rusiei în Orientul Mijlociu. Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că furnizează Iranului informații folosite împotriva americanilor în regiune și a cerut Washingtonului să crească presiunea asupra Moscovei. „Constatăm că Rusia ajută Iranul cu informații pentru a ținti americani, pentru a ucide americani, iar Rusia furnizează acum și drone Iranului, astfel încât să poată ataca țările vecine, precum și bazele militare americane”, a susținut estona Kaja Kallas în fața presei. În același timp, Rusia a condamnat atacurile aeriene ale SUA și Israel asupra Iranului, aliatul său, însă, potrivit textului, a evitat să îl critice prea dur pe președintele american Donald Trump, pe fondul interesului de a menține deschise canalele de negociere cu Washingtonul privind războiul din Ucraina. Articolul amintește și poziția exprimată anterior de Vladimir Putin, care a acuzat SUA și alte state occidentale ce sprijină Ucraina că furnizează informații despre armata rusă obținute prin sateliți și avioane de recunoaștere. Totodată, Putin a susținut că localizarea și direcționarea rachetelor în atacurile ucrainene asupra țintelor ruse nu ar putea fi realizate fără implicarea țărilor care au livrat respectivele rachete. [...]

Le Monde a reușit să localizeze și să urmărească 18.000 de militari francezi folosind aplicația sportivă Strava, ridicând probleme de securitate. Ziarul francez a desfășurat această investigație pe parcursul a doi ani, dezvăluind mișcările militarilor în zone sensibile și punând în pericol operațiunile și securitatea personalului implicat. Aplicația Strava, folosită pentru urmărirea activităților sportive, a permis jurnaliștilor să observe mișcările militarilor în locuri precum baza navală de pe insula Longue, unde operează submarinele nucleare franceze. Aceste activități au oferit indicii despre ritmul patrulelor și au făcut posibilă localizarea unor unități militare importante, cum ar fi grupul aeronaval al portavionului Charles-de-Gaulle . „Le Monde a reușit să identifice și să monitorizeze activitățile a peste 18.000 de militari, dezvăluind astfel aspecte critice ale operațiunilor militare franceze”, se arată în raportul publicației. Această investigație a început în februarie 2024, când jurnaliștii au început să colecteze date despre profilurile utilizatorilor activi pe Strava din bazele militare franceze. Din cauza accesului restricționat la aceste locații, profilurile aparțin în mod evident militarilor sau contractanților Ministerului Apărării. Implicațiile securității naționale Problema majoră ridicată de această investigație este vulnerabilitatea securității naționale. Datele colectate prin Strava au permis nu doar urmărirea mișcărilor individuale, ci și detectarea unor modele de activitate care ar putea fi exploatate de entități ostile. În plus, activitățile publice ale militarilor pe Strava au dezvăluit locații și mișcări care ar fi trebuit să rămână confidențiale. Această expunere a determinat autoritățile franceze să reevalueze politicile de securitate cibernetică și utilizarea aplicațiilor de fitness de către personalul militar. Reacții și măsuri În urma dezvăluirilor, Ministerul Apărării din Franța a fost nevoit să ia măsuri pentru a limita expunerea informațiilor sensibile. Una dintre soluțiile propuse este restricționarea utilizării aplicațiilor de fitness care colectează și partajează date de localizare în timp real. Lista de măsuri include: Revizuirea politicilor de securitate cibernetică pentru personalul militar. Implementarea de restricții asupra utilizării aplicațiilor de fitness în zone sensibile. Creșterea conștientizării în rândul personalului militar cu privire la riscurile asociate cu partajarea datelor personale. Această situație subliniază necesitatea unei abordări mai stricte în ceea ce privește securitatea informațiilor în era digitală, mai ales în contextul în care tehnologia devine tot mai integrată în viața de zi cu zi a personalului militar. [...]

Google testează în Gboard o opțiune pentru dictare prin microfon Bluetooth , potrivit PhoneArena , o schimbare care ar rezolva o limitare veche a tastaturii Android: folosirea obligatorie a microfonului telefonului chiar și când sunt conectate căști. Problema apare la dictarea vocală (introducerea textului prin voce), unde utilizatorii se așteaptă ca aplicația să preia sunetul din căștile Bluetooth. În prezent, Gboard continuă să folosească microfonul telefonului, ceea ce obligă utilizatorul să apropie dispozitivul de gură pentru o recunoaștere mai bună, inclusiv în medii aglomerate. Ce se schimbă în Gboard: opțiunea „Use Bluetooth microphone” Conform Android Authority , în versiunea beta Gboard 17.1.2 ar fi apărut o setare nouă în zona de „voice typing” (dictare vocală), numită „Use Bluetooth microphone”. Descrierea ei indică faptul că, odată activată, Gboard va folosi microfonul dispozitivului Bluetooth conectat, nu microfonul telefonului. „Turn on to use the microphone on your connected Bluetooth device for voice typing.” Din perspectiva utilizatorului, schimbarea ar însemna o dictare mai practică atunci când telefonul este în buzunar sau pe masă, iar căștile sunt deja conectate. În același timp, ar elimina un comportament care a fost semnalat de utilizatori de-a lungul timpului pe forumuri publice, inclusiv pe Reddit, notează publicația. Disponibilitate: apare în beta, dar nu pentru toată lumea PhoneArena menționează că opțiunea a fost observată în beta 17.1.2, însă nu este vizibilă pentru toți utilizatorii care rulează aceeași versiune. Autorul articolului spune că pe un Pixel 10 cu același build nu vede setarea, iar în meniul de dictare vocală apar doar opțiuni precum „faster voice typing”, „advanced voice features” și „add punctuations”. Acest tipar sugerează o activare „din server” (server-side rollout), adică Google poate porni funcția gradual, pe conturi sau regiuni, fără să fie necesară o actualizare suplimentară în magazinul de aplicații. În practică, asta înseamnă că prezența funcției poate varia chiar și între telefoane cu aceeași versiune de Gboard. De ce a lipsit până acum și ce fac alte tastaturi PhoneArena arată că Gboard nu este singura tastatură terță care a avut această limitare: autorul spune că a întâlnit un comportament similar și în Microsoft SwiftKey. În schimb, există aplicații care oferă deja o preferință explicită pentru microfonul Bluetooth, cum este Futo Keyboard, cu setarea „Prefer Bluetooth Mic”. În articol sunt avansate și posibile explicații pentru întârziere, fără o confirmare oficială din partea Google. Printre ele: latența introdusă de conexiunile Bluetooth, care poate face ca transcrierea să apară cu întârziere; calitatea slabă a unor căști, care poate reduce acuratețea transcrierii și poate genera erori de recunoaștere. Publicația mai notează că apariția unei funcții în beta nu garantează lansarea ei în versiunea stabilă. În lipsa unui anunț oficial, rămâne de văzut dacă și când opțiunea „Use Bluetooth microphone” va ajunge la toți utilizatorii Gboard. [...]

Scurgerea de la Anthropic dezvăluie Claude Mythos - un model AI care amplifică riscurile cibernetice continuă să ridice semne de întrebare serioase după ce mii de documente interne au devenit publice accidental, conturând imaginea celui mai avansat sistem dezvoltat până acum de companie. Informațiile apărute arată că noul model face parte dintr-o generație superioară, denumită Capybara, care depășește actuala gamă Opus, până recent vârful tehnologic al Anthropic . Performanțele tehnice indică un salt semnificativ, în special în domenii sensibile precum raționamentul complex, programarea și securitatea cibernetică. Comparativ cu Claude Opus 4.6, modelul ar obține rezultate superioare în testele de specialitate, ceea ce sugerează o accelerare a capabilităților AI într-un ritm dificil de anticipat chiar și pentru industrie. Aspectele cheie evidențiate de documentele scurse: creșteri consistente în analiza vulnerabilităților software; capacitate extinsă de automatizare a sarcinilor tehnice complexe; eficiență sporită în identificarea punctelor slabe din sisteme informatice. Totuși, progresul vine la pachet cu îngrijorări majore. Anthropic avertizează explicit asupra unor riscuri „fără precedent”, în special în zona securității IT, unde astfel de modele ar putea fi utilizate pentru a descoperi și exploata vulnerabilități mai rapid decât pot reacționa echipele defensive. Ca răspuns, compania ia în calcul o lansare limitată, destinată inițial organizațiilor specializate în securitate, pentru a permite adaptarea la noile amenințări. Contextul nu este pur teoretic. Un incident confirmat anterior arată că un grup afiliat statului chinez a folosit un instrument AI al Anthropic pentru a compromite aproximativ 30 de organizații din domenii sensibile, inclusiv financiar și guvernamental. Deși atacul a fost limitat în circa 10 zile, cazul evidențiază potențialul real de utilizare abuzivă a acestor tehnologii. Scurgerea de informații a fost provocată de o configurare greșită a unui sistem intern de publicare, care a expus aproximativ 3.000 de fișiere, inclusiv materiale nepublicate despre Claude Mythos . Incidentul a fost identificat de cercetători independenți și a atras atenția asupra unei ironii evidente: chiar o companie care avertizează asupra riscurilor AI a devenit vulnerabilă la propriile erori de securitate. Efecte imediate în piață: Domeniu Impact securitate cibernetică scăderi ale acțiunilor unor companii industrie AI creșterea clasificărilor de risc companii tehnologice accelerarea măsurilor de protecție În paralel, și alți jucători din industrie încep să eticheteze noile modele drept sisteme cu capabilități avansate în securitate cibernetică, semn că dezvoltarea AI intră într-o etapă mai sensibilă, unde beneficiile și riscurile evoluează simultan. [...]

Comisia Europeană investighează o breșă de securitate după ce un atacator a obținut acces la mediul său din cloud-ul Amazon, potrivit BleepingComputer . Publicația scrie că incidentul ar fi afectat cel puțin un cont AWS (Amazon Web Services) al instituției, deși executivul UE nu a anunțat public cazul. Amazon susține că problema nu a fost la nivelul infrastructurii sale, ci ține de contul compromis. „AWS nu a avut un incident de securitate, iar serviciile noastre au funcționat conform proiectării”, a declarat un purtător de cuvânt AWS pentru BleepingComputer, într-o actualizare publicată pe 27 martie. Surse familiarizate cu incidentul au declarat publicației că atacul a fost detectat rapid, iar echipa de răspuns la incidente de securitate cibernetică a Comisiei investighează în prezent. Până acum, Comisia Europeană nu a oferit detalii despre natura accesului neautorizat, impact sau măsurile luate. Atacatorul care și-a asumat responsabilitatea ar fi contactat BleepingComputer la începutul săptămânii și a susținut că a sustras peste 350 GB de date, inclusiv mai multe baze de date. Potrivit relatării, acesta nu a explicat metoda de compromitere, dar ar fi furnizat capturi de ecran ca dovadă a accesului la informații aparținând angajaților Comisiei și la un server de e-mail folosit de personal. În același timp, atacatorul ar fi afirmat că nu intenționează să șantajeze Comisia folosind datele, ci să le publice online ulterior. Incidentul vine după o altă breșă comunicată în februarie, descoperită pe 30 ianuarie, care a vizat platforma de administrare a dispozitivelor mobile utilizată pentru gestionarea echipamentelor personalului; acel caz ar părea legat de atacuri similare asupra altor instituții europene, exploatând vulnerabilități de tip „injectare de cod” (introducerea de comenzi malițioase într-o aplicație) în Ivanti Endpoint Manager Mobile. Contextul este completat de inițiative și măsuri recente la nivelul UE: Comisia a propus pe 20 ianuarie o nouă legislație de securitate cibernetică, iar săptămâna trecută Consiliul UE a sancționat trei companii chineze și iraniene pentru implicare în atacuri asupra infrastructurii critice a statelor membre, notează BleepingComputer. [...]

Apple pregătește o schimbare majoră pentru iPhone , după ce a devenit tot mai evident că soluțiile proprii de inteligență artificială nu pot ține pasul cu rivali precum OpenAI sau Google. Noua direcție, care ar urma să fie prezentată oficial la WWDC 2026, nu mai pune accent pe dezvoltarea unui AI superior intern, ci pe transformarea iPhone-ului într-un hub pentru mai multe servicii AI externe. Practic, compania vrea să integreze în iOS 27 un sistem de tip „Extensions”, care îți va permite să folosești ChatGPT, Gemini sau Claude direct prin Siri . În paralel, ar urma să existe și o secțiune dedicată în App Store pentru aceste servicii, un fel de magazin în magazin pentru aplicații AI. În loc să concureze frontal, Apple pare că preferă să devină platforma pe care rulează toate aceste soluții, păstrând în același timp comisionul clasic de până la 30% pentru abonamentele încheiate prin ecosistemul său. Un alt element important este faptul că Siri va fi reconstruită folosind tehnologia Gemini de la Google , ceea ce marchează o schimbare de abordare destul de rară pentru Apple. Compania, cunoscută pentru controlul strict asupra hardware-ului și software-ului, acceptă acum că experiența AI inițială trebuie să fie funcțională, chiar dacă nu este dezvoltată integral intern. Scopul este ca utilizatorii să nu simtă nevoia să înlocuiască imediat asistentul implicit. Mutarea vine după o perioadă în care Apple a fost criticată pentru întârzieri și funcții Apple Intelligence considerate sub așteptări. Reorganizarea echipei interne de AI din 2025 pare să fi dus la această recalibrare, iar noua strategie amintește de modelul App Store: Apple oferă propriile aplicații, dar permite alternativelor să prospere în același ecosistem. Diferența este că, de data asta, miza e mult mai mare. AI-ul nu mai e doar o aplicație, ci tinde să devină un strat fundamental al sistemului de operare. În acest context, decizia Apple de a deschide platforma către competitori poate schimba modul în care utilizatorii percep iPhone-ul: nu ca pe un dispozitiv cu un singur asistent, ci ca pe un punct central pentru mai multe tehnologii AI. [...]