Știri din categoria Apărare

Planul UE pentru baze de pregătire în Ucraina prinde contur - discuții în contextul sprijinului militar continuu

12 februarie 2026, 12:04

Soldat ucrainean în fața unei clădiri distruse, semnalizând cu mâna.

UE analizează deschiderea a cel puțin două baze de antrenament în Ucraina în eventualitatea încetării luptelor, potrivit Digi24. Informația a fost anunțată pe 11 februarie 2026 de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, după o reuniune la Bruxelles a miniștrilor apărării din statele membre.

Kallas a spus că discuțiile au vizat instruirea militarilor ucraineni „de asemenea în Ucraina” și că au fost identificate două centre care ar putea fi folosite în acest scop, fără a oferi detalii despre locații, calendar sau formatul misiunii.

Contextul este legat de garanțiile de securitate pe care Kievul le solicită în cazul unui tratat de pace. UE a lăsat anterior să se înțeleagă că instruirea pe teritoriul Ucrainei ar putea face parte din acest pachet, în paralel cu sprijinul militar acordat de la începutul invaziei ruse la scară largă, pe 24 februarie 2022.

Uniunea Europeană a antrenat deja aproximativ 90.000 de soldați ucraineni în afara Ucrainei, ca parte a acestui sprijin. Mutarea unei părți a instruirii în interiorul Ucrainei ar marca o schimbare de abordare, condiționată explicit de încetarea luptelor.

În același timp, mai multe state europene, inclusiv Regatul Unit și Franța, au declarat că sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina după un acord de pace între Moscova și Kiev. Rusia se opune ferm unei astfel de prezențe și a avertizat că soldații europeni desfășurați în Ucraina ar fi considerați „ținte legitime”.

Tag-uri:acord de pace kaja kallas sprijin militar european uniunea europeana instruire militara ucraina baze de antrenament

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursădigi24.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Volodimir Zelenski salută soldați în timpul unei vizite oficiale.

Apărare03 feb. 2026

Statele europene și SUA au convenit intervenția militară în Ucraina - reacție coordonată în caz de încălcare a armistițiului de către Rusia

Statele europene și SUA au convenit să intervină militar în Ucraina în cazul în care Rusia va încălca în mod repetat un eventual acord de pace, informează Financial Times . Discuțiile preliminare sugerează un plan de acțiune în mai multe faze, care include un avertisment diplomatic în primele 24 de ore și o posibilă reacție militară coordonată după 72 de ore, cu implicarea directă a forțelor americane. Acest plan a fost discutat în decembrie la Paris și în ianuarie la Kiev și prevede un mecanism de reacție graduală. În prima fază, dacă Rusia ar încălca încetarea focului, Ucraina ar primi undă verde pentru a interveni punctual. Ulterior, dacă situația nu s-ar calma, ar interveni o "Coaliție de Voință", formată din state europene precum Marea Britanie, Franța, Norvegia, Islanda și Turcia. În cazul unei escaladări majore, SUA ar susține militar această intervenție. Planul detaliat al intervenției nu este încă public, dar oficialii au menționat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat concret despre acest subiect în timpul unei vizite în SUA. Marea Britanie și Franța s-au angajat să trimită trupe și armament, ca parte a unui acord de pace în 20 de puncte, care include măsuri de protecție aeriană, navală și terestră, susținute logistic și informațional de SUA. „Pentru prima dată, am putea avea vești bune”, a declarat Donald Trump, referindu-se la negocierile recente. Pentru a asigura respectarea încetării focului, SUA s-au oferit să furnizeze echipamente de monitorizare de înaltă tehnologie. Aceste măsuri sunt menite să evite eșecurile din trecut, când armistițiile au fost încălcate fără consecințe semnificative. Totuși, garanțiile de securitate depind de existența unui armistițiu real, care încă nu a fost stabilit. Administrația Trump a condiționat sprijinul american de acceptarea unui acord de pace care ar putea include cedarea regiunii Donbas către Rusia, o propunere respinsă de Zelenski. Rusia a respins ferm planurile de intervenție și a subliniat că nu va accepta prezența trupelor occidentale în Ucraina fără un acord de pace final. Moscova insistă că orice garanții de securitate trebuie să fie echitabile pentru ambele părți. Negocierile de pace continuă, cu întâlniri programate la Abu Dhabi, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene, punând presiune pe discuțiile diplomatice. [...]

Soldați echipați pentru exerciții militare în teren accidentat.

Apărare11 feb. 2026

UE aprobă primele investiții de 38 miliarde euro prin programul SAFE - România inclusă în pachetul inițial de finanțare

UE a aprobat primele planuri SAFE de 38 de miliarde de euro , iar România se află între statele incluse în această primă etapă, potrivit Mediafax . Decizia deschide calea pentru primele plăți către statele membre, în cadrul instrumentului financiar SAFE, evaluat la 150 de miliarde de euro. Miercuri, Consiliul UE a dat undă verde planurilor naționale de investiții în apărare ale Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României, care însumează 38 de miliarde de euro, reiese dintr-un comunicat oficial al Consiliului UE . Comisia Europeană analizase și susținuse aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie, iar aprobarea de acum permite trecerea la etapa contractuală și la plăți. „Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas , ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE. Din punct de vedere financiar, mecanismul prevede că, după votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate, urmând ca restul fondurilor să fie acordat etapizat, pe baza rapoartelor periodice ale statelor beneficiare. În total, opt state aprobate acum fac parte dintr-un grup mai larg de 19 țări care au cerut sprijin prin SAFE, iar solicitările inițiale au depășit plafonul total de 150 de miliarde de euro. SAFE este integrat în strategia „Readiness 2030” , prin care Comisia Europeană urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la finalul deceniului. Programul finanțează achiziții și investiții în capabilități precum muniție, rachete, artilerie, drone și sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic, cu un criteriu industrial important: echipamentele trebuie produse în Europa, iar cel mult 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Separat, alte opt țări (Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda) au depus proiecte de 74 de miliarde de euro, iar Comisia le aprobase la finalul lunii ianuarie, cu o validare finală programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. În același timp, planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei (puțin peste 34 de miliarde de euro) nu primiseră încă avizul Comisiei, iar un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”; Germania nu a solicitat finanțare prin SAFE. Tot miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada, care ar deschide accesul firmelor canadiene la achizițiile realizate prin SAFE, după aprobarea Parlamentului European. [...]

Militari francezi desfășurând exerciții în cadrul Orion 26 la Saint-Nazaire.

Apărare10 feb. 2026

Franța își antrenează armata pentru un război de mare intensitate în Europa – exercițiul Orion 26, un semnal strategic în contextul conflictului din Ucraina

Peste 10.000 de militari francezi participă la exercițiul Orion 26, destinat pregătirii pentru un scenariu de război de înaltă intensitate în Europa, în contextul tensiunilor persistente cauzate de războiul din Ucraina , informează RFI . Aceste manevre, desfășurate pe parcursul a trei luni în zona Saint-Nazaire și în alte regiuni din Franța, integrează forțele terestre, navale, aeriene, cibernetice și spațiale, în cadrul unui scenariu fictiv dar credibil, inspirat de realitățile geopolitice actuale. Exercițiul se bazează pe un conflict simulat între o țară expansionistă fictivă din Est, numită „Mercury”, și vecinul său „Arnland”, care dorește apropierea de Uniunea Europeană. Franța intervine la cererea Arnlandului și preia conducerea unei coaliții multinaționale, „Orion”, formată din 24 de state participante. Scopul principal este apărarea teritoriului și stabilizarea regiunii. Scenariul reflectă tot mai mult realitatea războiului din Ucraina și poziția Franței în susținerea Kievului. Etapele-cheie ale exercițiului Orion 26: Faza 1 – planificare și coordonare interministerială (ianuarie – februarie); Faza 2 – operațiuni amfibii și aeropurtate în zona Saint-Nazaire (8 februarie – începutul lui martie); Faza 3 – desfășurare sub comanda NATO (aprilie); Componentă continuă – gestionarea unei crize interne simulate în Franța, în paralel cu sprijinirea aliaților în tranzit. În teren, exercițiul mobilizează 350 de vehicule, 400 de drone și aproximativ 20 de avioane Rafale, alături de două sisteme de apărare antiaeriană. Flota navală este reprezentată de grupul de lovire centrat pe portavionul „Charles de Gaulle”. De asemenea, componenta cibernetică și spațială este activ integrată în scenariu, reflectând noile paradigme de război multidomeniu. Viceamiralul Xavier de Véricourt, coordonator al exercițiului, a subliniat într-un interviu pentru RFI că „Orion 26 are multiple obiective: menținerea performanței operaționale, validarea reformelor din structura de comandă, consolidarea interoperabilității cu aliații și integrarea inovației tehnologice în luptă”. El a mai precizat că trecerea forțelor de la comandă națională la comandă NATO este una dintre componentele esențiale ale exercițiului. Țările participante provin de pe patru continente: Europa : Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și alte 10 state; America : inclusiv SUA și Canada; Asia : Japonia și alte două țări; Orientul Mijlociu : două state partenere neprecizate. Aceasta este a doua ediție majoră a exercițiului Orion, după ce în 2023, Franța a desfășurat cel mai amplu antrenament militar din ultimele decenii, cu 12.000 de militari. Orion 26 vine într-un moment în care Ministerul francez al Forțelor Armate își întărește capacitățile de reacție și apărare terestră și maritimă, în paralel cu creșterea livrărilor de informații și asistență militară pentru Ucraina. Francezii consideră că exerciții de acest tip transmit un mesaj clar: capacitatea și determinarea de a reacționa rapid și eficient în fața oricărei agresiuni asupra teritoriului european. În același timp, testarea interoperabilității cu partenerii NATO este esențială pentru scenariile de răspuns real, într-un climat internațional tot mai instabil. [...]

Zelenski și Macron semnează un acord militar important pentru Ucraina.

Apărare09 feb. 2026

Zelenski și Macron semnează un parteneriat militar major – 100 de avioane Rafale pentru Ucraina

Ucraina va achiziționa 100 de avioane de vânătoare Rafale din Franța, în cadrul unui acord major semnat de președintele Volodimir Zelenski și omologul său francez, Emmanuel Macron , menit să întărească apărarea aeriană a țării în fața intensificării atacurilor rusești , informează CBS News . Acordul, încheiat luni pe o bază militară de lângă Paris, prevede livrarea treptată a avioanelor de generație Rafale F4 până în anul 2035. Pe lângă avioanele de luptă, Ucraina va beneficia și de sisteme SAMP/T de apărare antiaeriană, radare de înaltă performanță, rachete aer-aer și bombe ghidate. În plus, părțile vor colabora în dezvoltarea și producția de drone de interceptare și tehnologii critice ce vor fi integrate în sistemele ucrainene. Zelenski a declarat că acest parteneriat reprezintă „ un moment istoric ” pentru relațiile dintre Franța și Ucraina și că „ va construi una dintre cele mai puternice apărări aeriene din lume ”. Pe fondul atacurilor continue cu rachete și drone lansate de Rusia – inclusiv 100 de lovituri aeriene doar în ultimele 24 de ore în regiunile Harkov și Odesa – Ucraina intensifică eforturile de a-și moderniza aviația militară și infrastructura de apărare. Detalii cheie ale acordului: 100 de avioane Rafale F4 livrate până în 2035 Colaborare industrială bilaterală în domeniul apărării Sisteme avansate antiaeriene : SAMP/T, radare, muniții inteligente Producție comună de drone de interceptare și componente tehnologice În paralel cu semnarea acordului, cei doi lideri au vizitat cartierul general al unei viitoare forțe multinaționale pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei. Acest centru de comandă, aflat la Mont Valérian, va coordona operațiunile tactice și strategice în perioada de după război, fiind susținut de o coaliție de 34 de țări, printre care Marea Britanie și Franța. Zelenski urmează să se deplaseze în Spania pentru discuții suplimentare privind sprijinul internațional, în timp ce Kremlinul nu a emis încă o reacție oficială la acordul franco-ucrainean. [...]

Președintele Zelenski discutând despre producția de drone în Germania.

Apărare08 feb. 2026

Ucraina va deschide 10 centre de export de arme în Europa în 2026 - schimbare de politică pe timp de război

Ucraina va începe, la mijlocul lui februarie, producția de drone în Germania , într-o linie de fabricație „pe deplin operațională”, potrivit The Kyiv Independent , care citează un anunț al președintelui Volodîmîr Zelenski din 8 februarie 2026. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram , că va primi „prima dronă” rezultată din această producție și că tehnologiile folosite sunt ucrainene. El a adăugat că în Regatul Unit funcționează deja linii similare, prezentând extinderea producției în state partenere ca parte a unui efort mai larg de internaționalizare a industriei ucrainene de apărare. Mutarea contează din două motive: pe de o parte, Germania devine o platformă industrială pentru tehnologii ucrainene într-un domeniu care a devenit central pe front, iar pe de altă parte, Kievul încearcă să își scaleze capacitatea de producție dincolo de constrângerile interne. În același mesaj, Zelenski a susținut că securitatea Europei „se construiește pe tehnologie și drone” și că proiectele în derulare se vor baza „în mare măsură” pe tehnologii și specialiști ucraineni. Anunțul despre producția de drone în Germania vine în contextul unei schimbări de politică pe timp de război: Ucraina intenționează să deschidă în 2026 zece centre de export de armament în Europa, inclusiv în țările baltice și în state din nordul continentului. Exportul de tehnologii de apărare și deschiderea de linii de producție în țări partenere sunt prezentate ca instrumente pentru a extinde producția, în condițiile în care capacitatea de producție de drone ar depăși nivelul de finanțare disponibil. În plan intern, Zelenski a indicat anterior că Ministerul Apărării trebuie să lanseze un mecanism de „export controlat” al armelor ucrainene, începând din noiembrie 2025, prin care echipamentele aflate în surplus ar urma să fie vândute, iar profiturile direcționate către achiziții urgente. Președintele a plasat această strategie pe fondul expansiunii accelerate a sectorului de apărare după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, perioadă în care, potrivit publicației, au apărut peste 200 de companii de drone în Ucraina. [...]

Radu Miruță și ministrul ucrainean al Apărării discutând despre cooperarea militară.

Apărare11 feb. 2026

Radu Miruță s-a întâlnit cu ministrul ucrainean al Apărării - România consideră sprijinul pentru Ucraina o investiție în securitatea Europei

Miniștrii Apărării din România și Ucraina au discutat la Bruxelles sprijinul militar și cooperarea industrială , potrivit Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , s-a întâlnit miercuri, în capitala Belgiei, cu omologul ucrainean, Mihailo Fedorov , în marja discuțiilor europene pe teme de securitate. Conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, întrevederea a vizat evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei și coordonarea eforturilor în contextul agresiunii Rusiei. În acest cadru, partea română a reafirmat continuarea sprijinului prin programe bilaterale de instruire și prin participarea la inițiative internaționale. MApN arată că discuția de la Bruxelles a inclus și componenta economică și tehnologică a apărării, prin referiri la oportunități comune în industria de apărare și cooperarea tehnologică. În comunicat sunt menționate inițiative precum SAFE și BraveTech EU, prezentate ca instrumente la nivel european pentru valorificarea proiectelor comune. Partea ucraineană a apreciat, potrivit aceleiași surse, donarea de către România a unui sistem PATRIOT și contribuția financiară la mecanismul NATO „Prioritised Ukraine's Requirements List (PURL)”, listă de priorități care ghidează nevoile de capabilități ale Ucrainei. Oficialii au discutat și despre sprijinul pe termen mediu și lung în formate multinaționale, creșterea interoperabilității (capacitatea forțelor de a opera împreună) și consolidarea arhitecturii regionale de securitate. În declarația citată de MApN, Radu Miruță a spus că sprijinul pentru Ucraina este „o investiție directă în securitatea Europei și a NATO ” și că România va continua să contribuie la eforturile comune de apărare și descurajare prin instruire, participare la misiuni internaționale și implicare în inițiative multinaționale. Ministerul mai precizează că întâlnirea de la Bruxelles a reconfirmat nivelul dialogului bilateral și angajamentul pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, cu miză pentru stabilitatea euroatlantică și securitatea regională. [...]