Știri
Știri din categoria Retail
Trendyol și Temu au urcat în topul magazinelor online din România, scoțând Altex de pe podium, potrivit Economica.net, care citează un studiu MerchantPro bazat pe datele SimilarWeb pentru ultimele trei luni. Schimbarea confirmă avansul rapid al platformelor internaționale pe o piață unde eMAG rămâne lider, dar competiția devine tot mai intensă.
Clasamentul arată că doar 11 dintre primele 30 de magazine sunt românești, iar prezența acestora în partea superioară a topului este în scădere. Platformele globale câștigă teren prin ofertă variată, prețuri agresive și investiții consistente în marketing și logistică.
Cea mai spectaculoasă evoluție aparține Trendyol, care a urcat nouă poziții într-un singur an, ajungând la aproximativ 1,3 milioane de cumpărători activi. Extinderea către un model de marketplace generalist a adus rapid vizibilitate și trafic.
În paralel, Temu își consolidează poziția, cu circa 4,7 milioane de utilizatori activi lunar, după o expansiune agresivă în anii anteriori. Această strategie a permis depășirea unor retaileri tradiționali români.
Pe de altă parte, Altex și Dedeman au coborât în clasament, iar restul jucătorilor locali sunt concentrați mai ales în nișe precum farmaceuticele, cărțile sau piesele auto.
Concluzia MerchantPro este că piața de eCommerce din România se transformă rapid: avantajul competitiv se mută către platformele globale, care pot scala rapid oferta și livrarea, în timp ce retailerii locali rezistă mai ales prin specializare.
Recomandate
Platformele de comerț din afara UE mută vânzări de miliarde în afara României , iar efectul se vede în taxe mai mici la buget și presiune pe locurile de muncă din retailul local, potrivit Antena 3 , care citează un studiu al Academiei de Studii Economice din București . Creșterea cumpărăturilor de pe platforme precum Shein, Temu sau Trendyol vine, conform analizei, cu un „cost ascuns”: produsele sunt fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatori, fără să genereze locuri de muncă în România, fără să plătească taxe aici și fără să susțină furnizorii sau servicii locale, spre deosebire de magazinele online românești care angajează, plătesc contribuții și investesc local. Dimensiunea fenomenului: vânzări estimate la 4,4 miliarde lei în 2025 Studiul citat estimează că, prin sistemul de TVA aplicat coletelor internaționale, vânzările companiilor din afara UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei. În 2026, comenzile românilor către astfel de platforme ar fi crescut cu încă 20%, potrivit aceleiași surse. Pe acest fond, dacă tendința continuă fără măsuri corective, economia României ar putea pierde în acest an aproximativ 1,78 miliarde de lei și peste 4.600 de locuri de muncă, mai arată studiul. Ca termen de comparație, comerțul electronic al retailerilor români susținea în 2024 aproape 16.000 de locuri de muncă directe. Miza de reglementare: taxa de 25 lei/colet și Legea 361/2026 În paralel, o lege aflată în dezbatere la Parlament – Legea 361/2026 – propune eliminarea unei taxe de 25 de lei per colet aplicată pachetelor venite din afara UE cu valoare sub 150 de euro (aprox. 750 lei). Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) se opune, argumentând că taxa ar fi adus la buget aproximativ 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar în primele trei luni ale anului. Directorul ARMO, Cristian Pelivan, susține că problema este una de „reguli egale” pentru toți vânzătorii care livrează către consumatorii români, invocând inclusiv obligațiile de siguranță a produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. „Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români”, a declarat Cristian Pelivan, directorul ARMO. În lipsa unor măsuri, avertismentul industriei locale, pe baza studiului citat, este că expansiunea comerțului online transfrontalier poate crește volumele de vânzări, dar cu beneficii limitate pentru economia locală, în special prin pierderea de venituri fiscale și efecte asupra ocupării. [...]
Dante International , compania care cumulează businessul eMAG , a intrat pe scădere de venituri și pe pierderi mai mari în 2025 , un semnal de presiune pe profitabilitatea celui mai mare jucător din comerțul online local, potrivit unei analize Economica pe baza datelor companiei. În 2025, Dante International (care include eMAG România, Bulgaria, o parte din vânzările din Ungaria și Fashion Days România) a raportat afaceri nete de 8,7 miliarde de lei, în scădere cu 3,1% față de 2024, când businessul urcase la 8,9 miliarde de lei după un avans de 16,5%. Declinul este notabil și prin prisma istoricului recent: este prima dată în perioada post-pandemică când retailerul raportează o scădere a cifrei de afaceri, după ani în care creșterile au fost în principal de două cifre (cu excepția anului 2022, când cifra de afaceri a scăzut cu 2,7% față de 2021). Pierderi aproape duble și marjă negativă Pe lângă reculul veniturilor, compania aproape că și-a dublat pierderile nete: Dante a ajuns la un minus de 370,6 milioane de lei în 2025, față de 191,4 milioane de lei în 2024. Conform datelor citate, asta echivalează cu o marjă negativă de 4,2% din cifra de afaceri. Reduceri de personal pentru al patrulea an la rând Și pe partea de forță de muncă, compania a continuat ajustările: numărul mediu de angajați a scăzut cu 9,4%, de la 3.191 persoane la 2.889 persoane, adică minus 302 persoane. Potrivit datelor, este al patrulea an consecutiv în care retailerul reduce din personal. eMAG a fost înființată în 2001 și operează în România, Ungaria și Bulgaria. [...]
Mega Image a încheiat 2025 cu profi t în creștere, dar și cu datorii mult mai mari , într-un an în care grupul a preluat rețeaua Profi, potrivit Profit . Datele indică o consolidare a businessului, însă și o presiune mai mare pe bilanț, prin avansul puternic al datoriilor și al sumelor de recuperat. Profitul net al retailerului a urcat cu 6,7% față de 2024, de la 116,98 milioane lei la 124,84 milioane lei. În același timp, datoriile au ajuns la 1,98 miliarde lei la finalul anului, cu 47,2% peste nivelul din 2024. Ce se vede în bilanț: datorii mai mari, dar și lichidități în creștere Pe lângă creșterea datoriilor, compania a raportat și o majorare semnificativă a sumelor de recuperat, care au sporit de 3,3 ori, de la 149,28 milioane lei la 502,66 milioane lei. La capitolul lichidități, retailerul avea în casierie și bănci 639,88 milioane lei, față de 376,04 milioane lei în 2024, ceea ce înseamnă un avans de 70,2%. Integrarea Profi: dimensiune mai mare, dar pierderi istorice la rețeaua preluată Grupul Ahold Delhaize operează în România peste 2.700 de unități, dintre care aproximativ 1.700 sunt magazine Profi și circa 1.000 sunt magazine Mega Image. Profi a raportat pierderi istorice de 537,2 milioane lei în 2025, anul în care a fost preluată de Mega Image, pierderea fiind cu peste 150% mai mare decât cea din 2024, conform aceleiași surse. În paralel, Profi Rom Food a înregistrat afaceri de 14,4 miliarde lei, în creștere cu 2,5% față de anul anterior. Compania susține că fuziunea Mega Image și Profi într-o singură entitate juridică nu va schimba identitatea magazinelor, care își vor păstra formatul și oferta. Pentru detalii despre pierderea raportată de Profi, Profit trimite la materialul dedicat: Profit . [...]
Magazinul La Cocoş din Oradea a încasat 1,5 mil. lei în prima zi, un semnal că expansiunea rețelei poate accelera creșterea în 2026 , după ce unitatea a fost vizitată de peste 14.500 de persoane, potrivit Ziarul Financiar . Magazinul, deschis pe 17 iunie, este al optulea din rețeaua La Cocoş. În prima zi de operare, retailerul a raportat vânzări de 1,5 mil. lei, realizate pe baza a 7.100 de bonuri, în 12 ore de funcționare. „La Cocoş a deschis cel de-al optulea magazin, la Oradea, şi a stabilit un nou record de vânzări încă din prima zi, depăşind borna de 1,5 milioane de lei, cu un număr de 7.100 de bonuri. Tot în prima zi, în cele 12 ore de funcţionare, magazinul din Oradea a primit vizita a peste 14.500 de persoane”, spune Iulian Nica, fondatorul afacerii. De ce contează: validare rapidă a formatului, într-un an în care extinderea ar trebui să se vadă în cifre Performanța din Oradea depășește nivelul raportat de rețea la o altă deschidere recentă: la Craiova, în toamna anului trecut, încasările din prima zi au fost de 1,1 mil. lei, notează publicația. Pentru La Cocoş, astfel de debuturi sunt relevante deoarece 2026 este anul în care impactul extinderii din 2025 ar urma să se reflecte mai consistent în business, având în vedere că o parte dintre unități au funcționat doar câteva luni anul trecut. Context operațional: locație preluată și suprafață mare de vânzare Unitatea din Oradea este amplasată pe Str. Suişului, nr. 10, în spațiul în care a funcționat anterior ReMarkt (hipermarket care, la rândul său, a operat în locul fostului Real). Magazinul are o suprafață de 11.000 mp, conform informațiilor din articol. Unde este La Cocoş în expansiune și ce arată ultimele rezultate La Cocoş, retailer român care „de puțină vreme” are în acționariat grupul german Schwarz (proprietarul Lidl și Kaufland), a închis anul trecut cu afaceri de puțin peste 1,5 mld. lei, potrivit datelor transmise de companie către ZF. În cazul lanțului de hiperdiscount, cifra de afaceri a crescut cu 28%, pe fondul unei extinderi accelerate: compania și-a mai mult decât dublat rețeaua, ajungând la șapte unități în Ploiești (2), București, Brașov, Pitești, Craiova și Arad, iar acum a adăugat Oradea ca a opta locație. Publicația precizează că doar magazinul din Brașov a fost deschis la început de 2025 și a prins aproape un an complet de funcționare, în timp ce celelalte unități inaugurate pe parcursul anului vor influența mai vizibil rezultatele în 2026. [...]
LaDoiPași trece de 3.000 de magazine după o extindere accelerată într-o singură zi , un ritm care ridică miza competiției în comerțul de proximitate și întărește modelul de franciză susținut de METRO România , potrivit Profit . Cele 100 de magazine deschise sunt prezente în toate regiunile țării, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Conceptul LaDoiPași a fost lansat în 2012 și este dezvoltat în regim de franciză de METRO România. Ce înseamnă pragul de 3.000 pentru METRO: masă critică în proximitate Dincolo de numărul de unități, atingerea pragului de 3.000 consolidează poziționarea METRO ca platformă pentru comerțul independent, într-o piață în care proximitatea se bazează pe densitate și acoperire teritorială. METRO operează în România 30 de magazine fizice și un hub logistic la Ștefăneștii de Jos, iar rețeaua LaDoiPași este prezentată ca „cea mai mare comunitate de antreprenori independenți” din comerțul de proximitate. Context financiar și operațional: creștere de venituri, dar volatilitate a profitului Retailerul german METRO a raportat anul trecut în România afaceri de 11,9 miliarde lei și un profit net de 22,5 milioane lei, cu 3.900 de angajați, conform datelor citate de Profit. Publicația mai arată că, în 2024, METRO România a avut o creștere a cifrei de afaceri la 11,3 miliarde de lei (aproape 2,3 miliarde euro), de la 10,5 miliarde de lei în 2023 (2,1 miliarde euro), însă rezultatul net a fost negativ, compania consemnând primele pierderi din ultimul deceniu (precedentul an cu pierderi fiind 2014). Infrastructura de distribuție: investiții și capacitate de livrare METRO a deschis în toamnă o facilitate de livrare a produselor alimentare (Food Service Delivery – FSD, adică livrare dedicată pentru clienți profesioniști) la Ștefăneștii de Jos, în parteneriat cu dezvoltatorul Warehouses De Pauw (WDP). Proiectul este evaluat la 19,6 milioane de euro și acoperă 12.000 mp, fiind integrat în platforma centrală de 65.000 mp a companiei. La nivel logistic, METRO România operează 26 de centre regionale de distribuție, susținute de hubul central de lângă București (One Roof, 65.000 mp) și de platformele din Reșița și Slobozia. Compania asigură livrări zilnice la nivel național cu o flotă de peste 300 de camioane și deservește peste 11.000 de clienți. Într-un material separat, Economica notează că deschiderea celor 100 de unități a avut loc pe 18 iunie și include declarații ale managementului METRO despre continuarea investițiilor în consolidarea rețelei, inclusiv prin digitalizare și optimizarea sistemelor de gestiune. [...]
La Cocoș a depășit 1,5 miliarde de lei cifră de afaceri în 2024 , consolidându-și poziția de lanț românesc de retail cu creștere rapidă chiar înainte de preluarea de către grupul german Schwarz (Lidl și Kaufland), potrivit Economica . Creșterea a fost de 28,3% față de anul anterior, după ce compania trecuse deja în 2024 pragul de 1 miliard de lei, menționează publicația pe baza datelor financiare ale companiei. În schimb, profitul net a scăzut cu 4,5%, până la 34,7 milioane de lei, un semnal că expansiunea și modelul de preț pot pune presiune pe marje. Expansiune accelerată și costuri mai mari cu personalul În 2024, La Cocoș și-a extins prezența în Brașov, Pitești, Craiova și Arad, ajungând la o rețea de șapte magazine. Fiecare unitate are peste 10.000 mp, ceea ce indică un format de hipermagazin orientat spre volum. Compania a crescut și ca număr de angajați: media a urcat la 985 de salariați, de la 680 cu un an în urmă, potrivit aceleiași surse. „Prețurile în cascadă”, motorul de volum Modelul comercial al La Cocoș se bazează pe vânzarea de branduri cunoscute, locale și internaționale, cu „ prețuri în cascadă ” pe trei niveluri, în funcție de cantitatea cumpărată: primul preț: de la 1 bucată; al doilea preț: de la minimum 3 bucăți; al treilea preț: de la minimum 6 bucăți. Formatul de magazin susține această strategie: suprafețe mari, sortiment concentrat de aproximativ 10.000 de articole și o prezentare funcțională (produse pe rafturi, dar și pe paleți și coșuri de tip display). Practica este descrisă ca o metodă de reducere a costurilor operaționale, economii care sunt transferate către clienți, inclusiv către revânzători sau companii. De ce contează pentru piață Depășirea pragului de 1,5 miliarde de lei în anul anterior preluării de către Schwarz arată că La Cocoș a ajuns la o scară relevantă în retailul alimentar, însă scăderea profitului net sugerează că ritmul de creștere și politica de preț pot veni cu costuri. În lipsa altor detalii în material despre planurile post-tranzacție, rămâne de urmărit cum va fi integrat modelul „prețurilor în cascadă” într-un grup care operează deja două rețele majore în România. [...]
