Știri
Știri din categoria Retail

Grupul Schwarz s-a apropiat de 10 mld. euro afaceri în România în 2025 și ar controla circa un sfert din comerțul alimentar local, pe fondul creșterilor raportate de Lidl și Kaufland și al preluării pachetului majoritar la La Cocoș, potrivit unei analize din Ziarul Financiar.
Nemții sunt, „de departe”, cel mai mare jucător din comerțul românesc, controlând în prezent trei afaceri diferite: Lidl, Kaufland și, din acest an, lanțul de hiperdiscount La Cocoș. Cele trei rețele sunt operate separat, prin una sau mai multe entități juridice distincte.
Miza nu este doar dimensiunea grupului, ci concentrarea: dacă estimarea ZF privind „circa un sfert” din comerțul alimentar local se confirmă, Schwarz ajunge să aibă o influență majoră asupra dinamicii de preț, a negocierilor cu furnizorii și a ritmului de expansiune în retailul modern.
În plus, portofoliul acoperă trei formate care atacă segmente apropiate, dar cu mecanici diferite de preț și volum, ceea ce poate crește presiunea concurențială în special în zona de „preț mic”.
Într-un 2025 descris de ZF ca fiind marcat de majorări de taxe și impozite, alegeri prezidențiale în România și provocări geopolitice globale, evoluția celor trei rețele a fost inegală:
ZF notează că segmentul de hiperdiscount „s-a conturat mai puternic în ultimii ani”, iar ritmul La Cocoș sugerează că formatul câștigă tracțiune într-un context în care consumatorii rămân sensibili la preț.
Potrivit publicației, grupul german deține din acest an pachetul majoritar la La Cocoș, pe lângă controlul asupra Lidl și Kaufland, primii doi jucători ca afaceri pe piața locală. În termeni practici, această mișcare extinde amprenta Schwarz într-o zonă de retail orientată explicit către „discount” și volum.
Articolul nu detaliază în fragmentul disponibil pașii următori (investiții, planuri de expansiune sau integrare), însă subliniază că fiecare rețea are propriul model de business și este operată separat.
Recomandate

Kaufland își extinde rețeaua la 202 hipermarketuri după inaugurarea unei noi unități în Chitila (Ilfov) , o mișcare care adaugă capacitate operațională lângă București și vine cu 70 de noi locuri de muncă, potrivit Ziarul Financiar . Noul magazin este amplasat pe Șoseaua Banatului nr. 2B și are o suprafață totală de peste 6.500 mp, cu un spațiu de vânzare de aproximativ 3.000 mp. Deschiderea a fost comunicată de companie, iar numărul total de 202 hipermarketuri este calculat de ZF. Ce aduce noua unitate: suprafață, locuri de muncă și acces Pe lângă cele 70 de locuri de muncă create, locația include o parcare cu 274 de locuri, dintre care: 11 locuri pentru persoane cu dizabilități; 11 locuri pentru părinți; 5 locuri pentru încărcarea mașinilor electrice; 6 locuri pentru biciclete. Galeria comercială: chiriași și servicii Magazinul include și o galerie comercială, cu mai multe branduri și servicii, între care: Dr.Max (drogherie); eSushi (sushi, salate și dulciuri japoneze); Bunătăți de la Sibianul (preparate și semipreparate din carne și brânzeturi); Good2go (ziare, reviste și tutun); Sinsay (fashion); Cofetăria Cookies; Laundromat (spălătorie self-service). Context: ritmul de expansiune și poziția în piață Kaufland a intrat în România în 2005, cu primele trei magazine, iar ulterior a continuat să deschidă hipermarketuri anual, cu un ritm care a variat între 3 și 14 unități pe an, potrivit informațiilor din articol. Compania este al doilea cel mai puternic jucător din comerțul alimentar după cifra de afaceri, cu 19,6 mld. lei în 2024, în creștere cu 6% față de anul anterior. La nivel european, Kaufland operează peste 1.600 de magazine în 8 țări și are peste 157.000 de angajați, iar în România depășește pragul de 200 de magazine. [...]

Lidl extinde Scan & Go în toate magazinele din București și Ilfov, mutând o parte din procesul de cumpărare pe telefon și pe casele self-service , o schimbare cu impact direct asupra fluxului din magazine și a timpului petrecut la casă, potrivit Economica . Extinderea se aplică începând cu 28 mai, conform anunțului companiei. Prin funcționalitatea Scan & Go, clienții scanează produsele cu telefonul mobil, pe măsură ce le iau de la raft. Articolele intră automat într-un coș virtual din aplicația Lidl Plus, iar valoarea totală a cumpărăturilor poate fi urmărită în timp real, pe durata vizitei în magazin. În practică, produsele pot fi puse direct în coșul fizic, iar lista și bugetul pot fi gestionate mai ușor din aplicație. Pentru produsele vrac, magazinele în care este disponibil serviciul sunt dotate cu cântare inteligente cu recunoaștere automată, care generează o etichetă de preț; după scanare, produsul este adăugat în coșul virtual. Serviciul Scan & Go era deja disponibil în mai multe magazine Lidl din țară, iar acum este extins la toate unitățile din București și Ilfov. Cum se folosește Scan & Go în Lidl Plus Pașii descriși de companie sunt: accesarea opțiunii „Scan & Go” din aplicația Lidl Plus; realizarea check-in-ului în magazin prin activarea localizării pe telefon (geolocalizare) pentru înregistrarea automată; alternativ, check-in offline prin scanarea codului QR de la intrare; scanarea produselor pe măsură ce sunt adăugate în coș, cu înregistrarea automată în coșul digital; la final, deplasarea la o casă de marcat expres (self-service); scanarea cardului Lidl Plus, moment în care produsele din Scan & Go sunt transferate automat în totalul de plată; finalizarea plății la casă. Context: dimensiunea operațiunilor Lidl Lidl face parte din grupul Schwarz , cu sediul central în Neckarsulm, și operează în jur de 12.600 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. Compania are peste 382.400 de angajați, dintre care peste 14.000 în România, unde are peste 400 de magazine și 6 centre logistice. [...]

Kaufland își împinge programul de loialitate în prim-plan cu oferte condiționate de aplicație , mizând pe cupoane activate digital și pe acumularea de puncte pentru a crește frecvența vizitelor în magazine, potrivit Wall-Street . De Ziua Copilului , retailerul vinde la 1 ban o gogoașă sau o banană, iar în paralel anunță reduceri la jucării de până la 50%. Oferta de „1 ban” este disponibilă prin Kaufland Card XTRA și presupune activarea unui cupon în aplicație pe 1 iunie. Mecanismul include scanarea cardului la casa de marcat, iar limita este de maximum 5 produse per client. Reduceri la jucării pe o perioadă de 11 zile Pe lângă promoția punctuală de 1 iunie, Kaufland derulează, în perioada 28.05.2026 – 07.06.2026 , o campanie cu reduceri de până la 50% la peste 250 de articole din categoria jucăriilor. Concurs online și stimulente prin puncte XTRA Campania include și un concurs online: participanții trebuie să încarce o fotografie cu un desen pe tema „Dulce ca o zi de vară” pe site-ul companiei și să introducă numărul Kaufland Card XTRA, pentru șansa de a câștiga vouchere de cumpărături sau una dintre cele trei jucării de pluș Xara. Programul Kaufland Card XTRA acordă 1 punct pentru fiecare leu cheltuit , iar punctele pot fi folosite pentru a cumpăra produse XTRA la prețul de 0,01 lei . Retailerul mai menționează un stimulent pentru utilizatorii aplicației: cei care fac cumpărături de cel puțin 2.000 de lei până la finalul lunii iunie primesc punctele aferente achizițiilor, plus un bonus de 3.000 de puncte XTRA . [...]

Lidl elimină promoțiile săptămânale și trece la un layout fix pentru non-food în toate magazinele din Europa , o schimbare care reduce rotația de produse la raft și poate tăia din volumul de muncă operațional din magazine, potrivit Libertatea , care citează publicația Heute . În locul promoțiilor săptămânale „clasice” (campaniile de luni și joi), retailerul german introduce un concept cu șase zone tematice permanente pentru produsele nonalimentare, fiecare cu poziție fixă în magazin. Schimbarea a fost deja implementată în cele 3.271 de magazine Lidl din Germania și urmează să fie aplicată în toate țările în care compania operează. Ce se schimbă în magazine: șase „lumi tematice” pentru non-food Produsele nonalimentare nu vor mai fi mutate constant în funcție de campaniile săptămânale, ci vor fi grupate în zone stabile, pe categorii și mărci proprii: bricolaj și grădină (Parkside); sport și timp liber (Crivit); bucătărie și casă (Silvercrest); articole pentru locuință (Livarno); haine și accesorii (Esmara); produse pentru copii și jucării (Lupilu). Publicația notează că reorganizarea urmărește o experiență de cumpărături „mai clară și mai ușor de urmărit”, printr-o structură previzibilă a raioanelor non-food. Impact operațional: mai puțină reorganizare, dar rămân reducerile punctuale Un efect direct al noului aranjament este reducerea muncii de rearanjare pentru angajați, deoarece raioanele non-food nu mai trebuie refăcute pentru fiecare campanie promoțională. Lidl va continua, totuși, să adapteze spațiile în funcție de sezon (de exemplu, mai mult loc pentru grădinărit primăvara și pentru textile/articole de casă în sezonul rece). În plus, retailerul va păstra „anumite coșuri speciale” și afișe cu oferte limitate pentru produse aflate temporar la reducere. Pentru produsele promoționale care nu vor mai fi disponibile în magazine, clienții le vor putea comanda online, prin magazinul digital al retailerului. În context, Libertatea amintește și un test anunțat recent de Lidl în zece magazine din Olanda, unde alimentele expirate sau nevândute sunt colectate separat pentru a fi reutilizate; dacă proiectul va avea succes, ar putea preveni irosirea a aproximativ 10 milioane de kilograme de alimente anual, echivalentul a peste 300 de camioane încărcate. [...]

Auchan România a trecut din nou pe profit, cu o marjă de doar 0,3%, deși vânzările au depășit 8,2 miliarde de lei , un semnal că retailerul își stabilizează rezultatele într-o piață în care volumele mari nu garantează automat câștiguri, potrivit unei analize publicate de Economica . Compania, al șaselea cel mai mare retailer alimentar din România după cifra de afaceri în 2024, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de peste 8,2 miliarde de lei, în creștere cu 6% față de 2024, conform datelor financiare analizate de publicație. Trecerea pe profit vine după un rezultat negativ în 2024, când compania a avut o pierdere de 8,6 milioane de lei. În 2025, Auchan a raportat un profit net de 25,2 milioane de lei, echivalentul unei marje de 0,3% din cifra de afaceri, ceea ce indică un model de business cu rulaje mari, dar cu spațiu limitat de absorbție a șocurilor de cost. Ce arată cifrele despre presiunea pe profitabilitate Revenirea pe plus este relevantă mai ales prin prisma nivelului redus al marjei: la o marjă de 0,3%, orice variație de costuri (logistică, salarii, energie) sau de prețuri poate influența rapid rezultatul final, chiar și în condițiile unei creșteri a vânzărilor. Pe partea de resurse umane, compania a ajuns la un număr mediu de 6.422 de salariați, cu 241 mai mulți decât cu un an înainte, potrivit datelor citate. Rețeaua: peste 500 de magazine și formate multiple Auchan operează un lanț de peste 500 de magazine, în mai multe formate, inclusiv: 26 de hipermarketuri clasice; 9 hipermarketuri ATAC Hiper Discount și un ATAC Super Discount; nouă supermarketuri clasice; magazinul inteligent Auchan Go; aproape 400 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan (majoritatea în stațiile Petrom); peste 70 de magazine în franciză Simply by Auchan; magazinul online auchan.ro. Într-un material separat, Economica a relatat și despre schimbări în planurile retailerului la 20 de ani de la intrarea pe piața locală, inclusiv deschideri în București (detalii în articolul despre Auchan ). Context: 20 de ani de la intrarea pe piața din România Primul magazin Auchan din România a fost deschis pe 7 noiembrie 2006, în Titan (București). Acesta a rămas cel mai mare hipermarket din România, cu o suprafață de 16.000 mp, conform informațiilor din analiză. [...]

Metro Cash&Carry a revenit pe profit în 2025, deși a absorbit în prețuri o parte din scumpiri și a redus ușor personalul , potrivit Economica . Pentru un retailer cu expunere mare pe costuri logistice și fiscale, revenirea pe plus indică o recalibrare operațională într-un context în care taxarea pe cifra de afaceri a pus presiune directă pe marje. În 2025, afacerile Metro Cash&Carry (grupul METRO) au urcat la 11,9 miliarde de lei , în creștere cu 5,3% față de 2024. Compania operează în România 30 de magazine cash&carry , magazinele de proximitate LaDoiPași Extra și franciza LaDoiPași . După pierderea raportată în 2024, compania a încheiat 2025 cu profit net de 22,5 milioane de lei , echivalentul a 0,1% din cifra de afaceri . În paralel, numărul mediu de angajați a scăzut la 3.900 , de la 3.981 cu un an în urmă (o reducere de 81 de persoane, conform datelor citate). Presiunea fiscală și decizia de a nu împinge costurile în prețuri Contextul revenirii pe profit vine după un 2024 în care Metro a raportat o pierdere netă de 28,1 milioane de lei , prima din ultimii zece ani. Publicația notează că retailerul a susținut atunci că nu a transferat integral în prețurile finale: majorarea de 7% a costului mărfurilor ; creșterea cu 10% a costurilor de transport . În plus, taxele plătite au crescut cu 35% „în ansamblu”, iar impactul principal a fost atribuit introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) , menționat ca fiind de 1% . Tot în acest context, CEO-ul Metro, Karan Khurana , declara anul trecut că business-ul ar putea rămâne pe pierderi până la schimbarea sistemului de taxare pe cifra de afaceri și că Metro a decis să nu transfere în prețuri costuri mai mari legate de creșterea salariilor, TVA sau taxe precum cele pe zahăr. Investiții și extindere pe livrări: miza pe eficiență operațională Pe partea de operațiuni, Metro a finalizat în 2025 o investiție de 23 de milioane de euro (aprox. 115 milioane de lei) pentru extinderea zonei de food&service delivery din depozitul din Ștefănești, detaliată într-un material anterior al Economica . În același cadru strategic, compania are în plan trei magazine cash&carry noi în următorii ani și depozite extinse care să deservească zone de livrare. Pentru piață, combinația dintre investiții logistice și menținerea competitivității prețurilor rămâne un test de marjă, mai ales într-un regim fiscal care taxează direct cifra de afaceri, nu profitul. [...]