Știri
Știri din categoria Retail
Pavăl Holding își consolidează rapid echipa executivă la Carrefour România, prin numirea unui nou Director de Resurse Umane, într-un semnal că integrarea și transformarea operațiunilor intră într-o etapă accelerată, potrivit Economedia.
Carmen Dumitrache a anunțat că, începând cu 1 iulie, ocupă funcția de Director Resurse Umane al retailerului. Mutarea vine la scurt timp după o altă recrutare de top în conducere: Andrei Bica a fost adus în poziția de Chief Financial Officer (CFO), într-un moment în care noul acționar pregătește integrarea și transformarea businessului Carrefour România.
„Există momente în carieră care au o semnificație aparte. Pentru mine, acesta este unul dintre ele. Începând cu 1 iulie, am preluat rolul de Director Resurse Umane în Carrefour România – o companie pe care o cunosc și o îndrăgesc de 25 de ani și al cărei client am fost încă de la începuturile sale în România.”
„Este un privilegiu și o bucurie să cunosc, acum, și oamenii din spatele brandului și să pot contribui, alături de colegii mei, la dezvoltarea unei companii românești de succes – pentru fiecare dintre clienții noștri.”
Numirea unui director de resurse umane, urmată îndeaproape de cea a unui CFO, indică o prioritizare a funcțiilor care gestionează costurile, organizarea și schimbarea internă într-un grup mare de retail. În practică, HR-ul devine o zonă-cheie în proiecte de transformare organizațională, management al schimbării și integrarea echipelor, mai ales după o schimbare de acționariat.
Economedia arată că Dumitrache are peste 25 de ani de experiență în resurse umane și transformare organizațională, în industrii precum retail, IT, telecom, servicii medicale și consultanță. Înainte de Carrefour România, a fost HR Director la Froo România, iar anterior HR Director România la Capgemini. În carieră a mai ocupat poziții executive în Telekom România, Ericsson, Medicover, Accenture și Freescale Semiconductor, cu responsabilități locale și regionale (inclusiv pentru piețe precum România, Rusia, Ucraina, Turcia și Europa de Est).
Preluarea operațiunilor Carrefour din România de către Pavăl Holding (vehiculul de investiții al fraților Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman) a fost finalizată în această lună, după obținerea aprobărilor de reglementare. Tranzacția a fost evaluată la aproximativ 823 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei).
Carrefour România operează o rețea multiformat de 478 de magazine:
Retailerul a realizat vânzări brute de aproximativ 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei) în 2024 și 2025, conform sursei.
Succesiunea numirilor în conducerea executivă sugerează că Pavăl Holding intră în faza de consolidare a echipei care va coordona „următoarea etapă de dezvoltare” a Carrefour România pe piața locală, într-un proces în care reorganizarea internă și integrarea post-achiziție devin priorități operaționale.
Recomandate
Dedeman și Altex au depășit praguri de afaceri care le consolidează poziția în retailul românesc dominat mult timp de multinaționale , iar mișcările recente – de la extindere externă la achiziții și fuziuni – arată o accelerare a consolidării capitalului privat autohton, potrivit unei analize publicate de Economica . În 2025, trei companii cu capital integral privat românesc au avut cifră de afaceri netă de peste 8 miliarde de lei: Dedeman, Altex România și Fildas Trading (grupul Catena). Analiza se bazează pe situații financiare și pe structura capitalului social pentru peste 150 de firme, folosind date din bilanțurile de la Ministerul de Finanțe și, parțial, informații de la ONRC. Dedeman: creștere și pași spre extindere regională Dedeman, deținută indirect de frații Pavăl, rămâne cea mai mare companie privată integral românească și în 2025, cu afaceri nete de peste 13 miliarde de lei, în creștere cu 7% față de 2024. Compania a deschis două magazine în 2025 (Alexandria și Mediaș) și avea la finalul anului o rețea de 65 de magazine, cinci centre logistice și parc auto. Pe zona de expansiune, Pavăl Holding a anunțat la 16 iulie 2025 achiziția rețelei Praktiker Hellas din Grecia, descrisă drept primul pas internațional pentru Dedeman. În paralel, Consiliul Concurenței a avizat la 23 iunie 2026 tranzacția prin care Pavăl Holding intenționează să preia grupul Carrefour din România (Carrefour România SA, Supeco Investment SRL, Bringo Magazin SRL, Columbus Active SRL), considerată de analiză cea mai mare tranzacție din retailul românesc din 2026. Altex: consolidare după preluarea Brico Depot și fuziune intragrup Altex România, controlată direct și indirect de Dan Constantin Ostahie, este a doua cea mai mare companie cu capital privat integral autohton, cu cifră de afaceri netă de 8,2 miliarde de lei în 2025, tot cu 7% peste 2024. După preluarea indirectă a celor 31 de magazine Brico Depot din România (mai 2025), Altex România a fuzionat prin absorbție cu Bricostore România (vehiculul prin care erau operate magazinele Brico Depot) și cu AXSYS Business Technologies (firmă IT deținută de Altex SRL). Fuziunea a produs efecte contabile și juridice la 30 septembrie 2025, ora 23:59, când activele și pasivele firmelor absorbite au fost transferate către Altex România, iar salariații au fost preluați de societatea absorbantă. În analiza citată, Dan Ostahie descrie direcția de dezvoltare după integrarea Brico Depot: „Odată cu achiziția Brico Depot, compania Altex intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Perspectiva noastră pentru următorul deceniu este dezvoltarea unui ecosistem care reunește magazinele fizice Altex și Brico, canalele online și mobile, precum și un marketplace specializat. Ne transformăm într-o destinație completă de home improvement (...)” Altex operează brandurile Altex, Media Galaxy și Brico Depot, într-un model „omnichannel” (integrarea vânzărilor din magazine cu cele online), cu peste 165 de magazine fizice la nivel național și platformă online. Catena: consolidare și extindere a rețelei, inclusiv pe segmentul „preț mic” Pe locul al treilea în rândul companiilor private integral românești se află Fildas Trading (grupul Catena), deținută de Anca Vlad și fiul său, Alexandru Vlad. În același grup, Catena Pharma deține brandul Spring Farma („farmacia la preț mic”) și câteva sute de farmacii Catena. Catena Pharma are 495 de puncte de lucru, conform datelor ONRC consultate în portalul de business intelligence Termene.ro , majoritatea fiind unități Catena. Analiza mai arată că, la 1 aprilie 2024, Catena Pharma a absorbit 88 de firme din grup într-o consolidare intragrup, fără schimbarea controlului direct sau indirect, situație descrisă ca excepție de la aplicarea legislației privind concentrările economice. Ce indică datele: capital autohton mai mare, dar presiune pe marje Din perspectiva profitabilității, Dedeman are cea mai mare marjă de profit net dintre primele zece societăți private integral românești – peste 12% în 2025 –, deși aceasta a scăzut cu aproape 1 punct procentual față de 2024. Per ansamblu, șase dintre primele zece companii din clasament au avut marje de profit net mai mici în 2025 decât în 2024, semn că expansiunea și consolidarea vin într-un context de presiune pe costuri și pe rentabilitate. [...]
Carrefour își repoziționează hipermarketurile spre un model de „discount cu experiență” , mizând pe magazine mai compacte, digitalizare și rolul de hub logistic pentru comenzile online, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine pe fondul presiunii din retail pentru prețuri mici, dar și pentru servicii și experiențe care să păstreze traficul în magazinele mari. Carrefour a deschis primul hipermarket din România în 2001, în Militari (București), iar astăzi operează 55 de unități pe acest format. La nivel național, retailerul are aproximativ 470 de magazine, incluzând și alte formate. De ce contează: hipermarketul rămâne „inima” business-ului, dar își schimbă funcția Cătălin Samara , Hypermarket Business Unit Director și membru al comitetului executiv al Carrefour România , spune că hipermarketul rămâne „ancora strategică” a companiei local, chiar dacă au crescut accelerat proximitatea (Express), supermarketurile (Market), discountul (Supeco) și comerțul online. În viziunea sa, hipermarketul își păstrează relevanța prin: diversitate mare la raft , până la 50.000 de articole, din categorii variate; poziționare pe preț și promoții , cu accent pe raportul calitate–preț; rol operațional în omnichannel (model care combină vânzarea în magazin cu online-ul), deoarece multe comenzi online sunt pregătite direct din hipermarketuri. Cum arată „noul hipermarket”: suprafețe mai compacte, tehnologie și mai mult „made in Romania” Executivul descrie o schimbare de format în ultimii 25 de ani: magazine „mai agile și mai digitalizate”, cu suprafețe „mai compacte și mai inteligente”, gândite pentru o parcurgere mai ușoară. Pe partea de aprovizionare, accentul s-a mutat către producători locali: 96% dintre furnizorii Carrefour sunt români, iar în segmentul produselor proaspete și „ultra-fresh” ponderea ajunge la 98%, conform declarațiilor din interviu. La nivel de experiență și servicii, Carrefour a introdus, între altele, case self-checkout, scanarea produselor în aplicație și programul de loialitate Act for Good, plus integrarea în platforme de livrare rapidă (Bringo, Glovo, Bolt Food, Wolt) și pe Trendyol și Bonapp. În hipermarketul Carrefour Băneasa au fost testate și concepte de tip shop-in-shop, precum Meat Nova, Atelier Artesana și Brutangerie. Unde mai e loc de creștere Samara spune că există în continuare loc de expansiune, însă mai degrabă „calitativă” decât cantitativă, cu potențial în orașe medii aflate în dezvoltare economică și în zone periurbane ale marilor metropole, unde crește puterea de cumpărare și cererea pentru un centru comercial de tip „one-stop-shop” (cumpărături rezolvate dintr-o singură oprire). Ce urmează: hipermarketul ca hub de servicii și logistică urbană Direcția anunțată pentru următorii ani leagă hipermarketul de un „ecosistem omnichannel”: nu doar spațiu de raft, ci și centru de servicii și experiențe (gastronomie, testare de produse, consultanță), în paralel cu funcția de „centru logistic urban”, descris ca un „dark store hibrid” pentru comenzi online ultrarapide. „Definit simplu, hipermarketul din România va fi un model de «discount cu experienţ㻓, conchide executivul. [...]
AliExpress a primit o amendă record de peste 625 milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) în UE, după ce Comisia Europeană a concluzionat că platforma nu a implementat corect măsurile cerute de Digital Services Act (DSA) pentru a limita vânzarea de produse ilegale și periculoase, potrivit Ars Technica . Comisia Europeană spune, într-un comunicat , că AliExpress nu a „evaluat și redus cu diligență riscurile” legate de comercializarea de produse ilegale, nesigure sau contrafăcute. În testele autorităților, „un volum mare de produse ilegale” ar fi continuat să circule pe platformă, inclusiv jucării nesigure și cosmetice periculoase. Ce a constatat Comisia: moderare subdimensionată și ocolirea ușoară a controalelor Constatările vizează în principal modul de operare al platformei: echipe insuficiente dedicate eliminării produselor contrafăcute și periculoase; posibilitatea ca vânzătorii să evite detectarea prin „încadrarea greșită” a produselor în categorii cu verificări mai puține; un sistem de autorizare a brandurilor descris ca ineficient și subdimensionat; lipsa sancțiunilor efective pentru comercianții care vând produse ilegale, deși politica platformei ar indica contrariul. Potrivit The Guardian , unii moderatori ar fi avut uneori doar „zeci de secunde” pentru a decide dacă un produs semnalat respectă standardele UE. În acest context, Comisia afirmă că a găsit „milioane de produse” care au reapărut online după ce fuseseră semnalate pentru eliminare și care, în unele cazuri, au rămas disponibile mai mult de o lună. De ce contează pentru retail: DSA mută costul conformării în platformă Decizia semnalează o înăsprire a aplicării DSA pentru marile platforme de comerț electronic: nu este suficientă existența unor proceduri pe hârtie, ci sunt evaluate resursele alocate, eficiența reală a moderării și felul în care sistemele interne pot amplifica riscurile. Comisia mai susține că AliExpress a evaluat insuficient modul în care sistemele de recomandare și publicitate pot crește distribuția produselor ilegale. Concret, în loc să reducă expunerea, platforma ar fi ajuns să recomande astfel de produse consumatorilor, maximizând vizibilitatea lor. Într-o declarație pentru presă, șefa UE pentru tehnologie, Henna Virkkunen , a indicat amploarea fenomenului: unul din cinci europeni ar cumpăra lunar de pe site-uri precum AliExpress, Temu și Shein. Pentru retail, asta înseamnă că presiunea de conformare se va concentra pe capacitatea platformelor de a opri rapid recurența listărilor ilegale și de a preveni „ocolirea” automată a controalelor. [...]
Humana își extinde rețeaua la 39 de magazine în România prin deschiderea unei noi unități la Arad , o mișcare care consolidează prezența companiei în retailul de îmbrăcăminte second-hand și susține modelul de economie circulară, potrivit Economica . Noul magazin este amplasat între Gara CFR Arad și Atrium Mall, pe Calea Aurel Vlaicu (bloc L, parter). Oferta include haine pentru femei, bărbați și copii, încălțăminte, accesorii și articole textile pentru casă, „atent selectate și pregătite pentru reutilizare”, conform comunicatului citat de publicație. Model operațional: colecții la 5 săptămâni și reduceri progresive Humana va lucra cu un sistem de colecții înlocuite complet la fiecare cinci săptămâni. Fiecare colecție pornește cu prețuri inițiale, care scad treptat pe parcursul intervalului, astfel încât clienții pot cumpăra fie articolele nou introduse, fie pot aștepta reducerile progresive. Lanț de aprovizionare: donații din Europa și sortare înainte de vânzare Articolele vândute în magazinele Humana provin din donații colectate în țări precum Italia, Germania sau Austria. Compania precizează că produsele ajung la raft după un proces de sortare, iar doar articolele în cea mai bună stare sunt selectate pentru comercializare și igienizate conform legislației europene și naționale. Textilele care nu mai pot fi reutilizate sunt direcționate către reciclare sau valorificare energetică. Context: 20 de ani pe piață și peste 300 de angajați Humana People to People SRL a fost înființată în România în 2006 și are în prezent peste 300 de angajați. Compania operează 39 de magazine second-hand la nivel național și este prezentă în 23 de orașe. Anul acesta, organizația împlinește 20 de ani de prezență în România, iar activitatea sa este prezentată ca aliniată cu Pactul Verde European și obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050. [...]
ANPC ridică ștacheta de transparență în e-commerce printr-un ghid național de bune practici care, deși nu are efect juridic, fixează așteptări operaționale mai stricte pentru magazinele online și platformele digitale, într-un context de creștere a riscurilor de fraudă și practici înșelătoare, potrivit Ziarul Financiar . Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a lansat „Ghidul de bune practici privind piața produselor și serviciilor comercializate online – Ediția 2026”, elaborat împreună cu ANCOM, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB), Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) și Asociația Consumers United. Documentul are caracter orientativ și nu produce efecte juridice, dar își propune să uniformizeze recomandările pentru funcționarea comerțului electronic din România. Ce se schimbă, practic, pentru comercianți și platforme Ghidul reunește reguli și recomandări despre drepturile consumatorilor și obligațiile comercianților, inclusiv pentru platformele digitale, cu accent pe informarea corectă și pe comunicarea cu clientul. ANPC atrage atenția că operatorii economici trebuie să asigure mijloace eficiente de comunicare și să furnizeze informațiile contractuale pe un „suport durabil” (adică într-o formă care poate fi păstrată și consultată ulterior). Un punct important: simpla publicare a informațiilor pe un site nu este considerată suficientă, dacă nu există condiții care să permită stocarea și reproducerea lor nemodificată. Clarificări pentru marketplace-uri și contracte la distanță Documentul delimitează magazinele online de platformele de tip marketplace și explică definiția legală a „piețelor online” în linie cu Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) , inclusiv responsabilitățile furnizorilor acestor platforme față de consumatori. Ghidul tratează și contractele online ca „contracte la distanță”, încheiate prin site-urile comercianților sau prin platforme digitale care permit finalizarea tranzacțiilor. Securitatea plăților și „dark patterns”, în prim-plan Pe fondul intensificării fraudelor online și a riscurilor de securitate cibernetică, ghidul include recomandări privind securitatea tranzacțiilor, protecția datelor personale și prevenirea fraudelor informatice. Sunt abordate și practicile comerciale manipulative („dark patterns” – tehnici de interfață care împing utilizatorul spre decizii nedorite, de exemplu prin opțiuni ascunse sau formulări înșelătoare). Consumatorii sunt sfătuiți să verifice identitatea magazinelor înainte de plată, iar comercianții sunt încurajați să implementeze măsuri de conformitate și protecție a datelor. De ce contează pentru piață: presiune de conformare, inclusiv pe jucătorii din afara UE ANPC amintește că are atribuții de supraveghere a produselor comercializate online și poate dispune măsuri împotriva operatorilor care încalcă legislația de protecție a consumatorilor, inclusiv în cazul platformelor care vând produse provenite din afara Uniunii Europene. Ghidul notează și creșterea platformelor operate din afara UE, care atrag prin prețuri foarte reduse și promoții permanente, dar unde pot apărea riscuri suplimentare privind conformitatea produselor și protecția drepturilor cumpărătorilor. În ansamblu, chiar fără forță juridică, ghidul funcționează ca un reper de piață: crește presiunea pentru transparență, comunicare și securitate în e-commerce și poate influența modul în care comercianții își ajustează procesele, mai ales în relația cu consumatorii și în gestionarea riscurilor de fraudă. [...]
Sphera Franchise Group testează în România un format KFC fără sală, mizând pe eficiență și livrări : compania a deschis în Popești-Leordeni primul restaurant KFC operat în format „Delivery Carry Out”, dedicat exclusiv comenzilor pentru livrare și ridicare, potrivit Economedia . Investiția este de aproximativ 420.000 de euro (aprox. 2,1 milioane lei). Formatul „Delivery Carry Out” elimină zona clasică de servire la masă și optimizează spațiul pentru fluxul de comenzi, într-un context în care cererea pentru livrare și take-away (ridicare la pachet) rămâne un motor de creștere pentru fast-food. Pentru operator, modelul poate însemna costuri operaționale mai bine controlate și o extindere mai rapidă în zone cu potențial ridicat. Unde este noul KFC și cum funcționează Restaurantul este amplasat în centrul comercial La Strada, pe Strada Amurgului nr. 34 din Popești-Leordeni, are o suprafață de aproximativ 100 mp și este deschis zilnic între orele 10:00 și 23:00. Clienții pot comanda: direct în restaurant; prin serviciul Click & Collect; prin platforme partenere de livrare. Unitatea este dotată cu ecrane digitale pentru afișarea meniului și sisteme de procesare a comenzilor. Ce înseamnă pentru rețeaua KFC și planul din 2026 Aceasta este a patra deschidere KFC realizată de grup în 2026, după KFC M Park Titan (București) și inaugurările din Bălți (Republica Moldova) și San Donà di Piave (Italia). Odată cu noua unitate, rețeaua KFC ajunge la 112 restaurante în România. În declarația citată de Economedia , directorul general KFC România, Marian Gogu, leagă alegerea Popești-Leordeni de ritmul de dezvoltare al comunității și de nevoia de a răspunde mai bine cererii pentru livrare și take-away. Impact local: 15 locuri de muncă și nivelul de venit comunicat Noua unitate creează 15 locuri de muncă în Popești-Leordeni. Posturile menționate sunt lucrător în bucătărie, casier și roluri de management (director restaurant, manager). Compania mai transmite că angajații full-time din echipa restaurantului (Crew Members) pot ajunge la un venit net lunar de 3.600 de lei începând cu a treia lună, sumă care include salariul de bază, tichete de masă și bonusuri acordate conform criteriilor interne. Experiența anterioară nu este obligatorie. [...]
