Știri
Știri din categoria Retail
eMAG își extinde oferta pe nișa de merchandising sportiv prin lansarea eMAG Fan Shop, un spațiu online cu echipamente originale ale cluburilor, mizând pe livrare rapidă și opțiuni de plată în rate, potrivit Economica.
Noul Fan Shop adună, la lansare, peste 1.000 de produse originale, cu prețuri începând de la 30 lei. În ofertă intră echipamente ale unor cluburi din Super Liga (FCSB, Rapid, Dinamo, Universitatea Cluj, Farul Constanța), dar și ale unor echipe europene precum FC Barcelona, Paris Saint-Germain, Real Madrid, Manchester United, Juventus, Liverpool sau Bayern München. Platforma include și peste 30 de articole oficiale dedicate lui Lionel Messi.
În declarația companiei, eMAG leagă lansarea de beneficiile logistice și financiare ale marketplace-ului, inclusiv livrare „începând de mâine” și „plată flexibilă în rate fără dobândă”, prin care încearcă să reducă fricțiunea la cumpărare pentru produse cu componentă emoțională și de colecție.
Materialul include și rezultate ale unei cercetări care susțin potențialul comercial al segmentului. Studiul arată că pasiunea pentru fotbal se formează din copilărie și se transmite frecvent în familie, iar aproape jumătate dintre respondenți spun că au primit în copilărie un cadou legat de echipa favorită, cel mai des tricouri, fulare și fanioane.
După ce devin părinți, tradiția continuă: peste jumătate dintre tații respondenți au cumpărat deja echipamentul echipei favorite pentru copil, iar dintre cei care nu au făcut-o încă, peste 90% spun că intenționează să o facă. Tricoul oficial este produsul preferat pentru astfel de cadouri: a fost cumpărat de 73% dintre tați și 70% dintre mamele care au achiziționat produse dedicate echipei favorite pentru copii.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 900 de persoane, cu date colectate prin chestionar online auto-completat, pe panelul Daedalus Online, în perioada 20–22 iunie 2026.
Recomandate
Vânzările Nestlé au crescut în România cu 4,4% în S1/2026, iar jumătate din avans a venit din volume , un semnal că piața locală a susținut consumul mai bine decât media grupului, potrivit Ziarul Financiar . Ritmul din România a depășit creșterea raportată la nivelul întregului grup Nestlé în primul semestru, de 3,6%. Compania spune că, în prima jumătate a anului, Nestlé România a avut o „creștere organică” de 4,4% și o „creștere internă reală” (RIG – indicator care urmărește evoluția volumelor) de 2,2%. Concret, jumătate din avans a fost generată de creșterea volumelor, iar cealaltă jumătate de scumpiri. La nivel de grup, majorările de preț au contribuit cu 2,1% la creșterea din S1/2026, în timp ce volumele au adus un plus de 1,5%, conform datelor citate în articol. Diferența de dinamică sugerează că, cel puțin teoretic, consumul din România a fost mai robust decât media globală, în condițiile în care vânzările în volum sunt un indicator relevant pentru „apetitul de shopping”. Context: România rămâne piață de import și distribuție pentru Nestlé Nestlé operează local prin import și distribuție, fără producție: singura fabrică pe care a avut-o în România, la Timișoara , a fost închisă în urmă cu mai mulți ani (aici se produceau napolitanele Joe și unele sortimente de cafea). Compania a anunțat recent și alte închideri de fabrici în regiunea Europei Centrale și de Est, însă, pentru România, reprezentanții Nestlé au transmis că nu există informații sau planuri suplimentare privind un proiect de producție. Portofoliu și dimensiunea afacerilor Grupul este prezent în România pe mai multe segmente, de la băuturi și dulciuri la hrană pentru animale și produse pentru copii, inclusiv canale „out of home” (HoReCa și automate), conform datelor menționate. Nestlé România a încheiat anul 2025 cu afaceri de 1,63 mld. lei, în creștere cu 6,1%. [...]
Suprataxa UE de 3 euro pe coletele ieftine din afara Uniunii a început să taie din volumele de livrări din China , iar primele semnale din Polonia indică scăderi de „două cifre” ale expedierilor, cu efect direct asupra curierilor și operatorilor logistici, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vizează în special fluxurile generate de platforme precum Temu, Shein și AliExpress și schimbă ecuația costului total pentru cumpărătorul final. Taxa se aplică de la 1 iulie pentru colete cu valoare sub 150 de euro (aprox. 785 lei) și este descrisă în material ca o „suprataxă de 3 euro pe articol sau, după caz, pe categorie de articol”. În Polonia, companiile de logistică vorbesc despre scăderi la două cifre, fără a publica date exacte, intervalul posibil fiind foarte larg (între 10% și 99%), tocmai din cauza lipsei de raportări detaliate. Ce se vede în piața de curierat din Polonia InPost, unul dintre jucătorii mari din curierat, a refuzat să indice cât i-a scăzut activitatea pe segmentul livrărilor din China, invocând statutul de companie listată. În schimb, Poczta Polska confirmă că a trebuit să-și adapteze procesele și sistemele informatice pentru noile reguli de import pentru bunuri de până la 150 de euro, dar spune că este prea devreme pentru a evalua schimbările în comportamentul clienților sau impactul asupra volumelor. Un reprezentant al unei companii de curierat citat în articol vorbește despre o încetinire „temporară” a fluxului de expedieri din China către Polonia și despre o scădere a numărului de expedieri și retururi procesate în prima jumătate a lunii iulie față de aceeași perioadă a anului trecut, însă admite că este dificil de separat efectul taxelor de sezonalitatea specifică perioadei de vacanțe. De ce contează: costuri mai mari, volume mai mici, reconfigurări logistice Contextul de piață este unul de volum foarte mare: Comisia Europeană estimează că în 2024 au ajuns zilnic în Europa aproximativ 12 milioane de colete cu valoare sub 150 de euro, scutite atunci de taxe vamale, dublu față de 2023. Bruxelles-ul susține că aproximativ 65% dintre aceste colete erau subevaluate deliberat pentru a evita taxele vamale. Pe termen scurt, efectul descris de experți este unul tipic de „șoc” după schimbarea regulilor: consumatorii își recalculează costul total, o parte abandonează coșurile de cumpărături și caută alternative locale, iar operatorii raportează scăderi de două cifre la expedierile mici din China. Pe termen mediu, analiștii polonezi citați în material se așteaptă la o reorganizare a lanțurilor de aprovizionare și a operațiunilor, inclusiv prin: mai multe depozite în UE; rute diferite de transport; gruparea expedierilor pentru a reduce impactul costurilor. România, „mai drastică” decât suprataxa UE Materialul notează că, în timp ce în Polonia este în vigoare „doar suprataxa UE”, România ar fi „mult mai drastică” în „amendarea” coletelor din China, fără a detalia mecanismele sau nivelurile de taxare. În lipsa acestor date în sursă, comparația rămâne la nivel de observație generală, nu de cuantificare. Concluzia de etapă din piață este că scăderea volumelor nu este tratată ca un fenomen definitiv, dar cumpărăturile online din China „nu vor mai fi la fel”: costurile suplimentare și noile formalități împing platformele și operatorii logistici să-și refacă modelele de livrare, iar consumatorii să-și ajusteze comportamentul de achiziție. [...]
Pavăl Holding își consolidează rapid echipa executivă la Carrefour România , prin numirea unui nou Director de Resurse Umane, într-un semnal că integrarea și transformarea operațiunilor intră într-o etapă accelerată, potrivit Economedia . Carmen Dumitrache a anunțat că, începând cu 1 iulie, ocupă funcția de Director Resurse Umane al retailerului. Mutarea vine la scurt timp după o altă recrutare de top în conducere: Andrei Bica a fost adus în poziția de Chief Financial Officer (CFO), într-un moment în care noul acționar pregătește integrarea și transformarea businessului Carrefour România. „Există momente în carieră care au o semnificație aparte. Pentru mine, acesta este unul dintre ele. Începând cu 1 iulie, am preluat rolul de Director Resurse Umane în Carrefour România – o companie pe care o cunosc și o îndrăgesc de 25 de ani și al cărei client am fost încă de la începuturile sale în România.” „Este un privilegiu și o bucurie să cunosc, acum, și oamenii din spatele brandului și să pot contribui, alături de colegii mei, la dezvoltarea unei companii românești de succes – pentru fiecare dintre clienții noștri.” De ce contează: HR și finanțele, primele pârghii într-o integrare post-achiziție Numirea unui director de resurse umane, urmată îndeaproape de cea a unui CFO, indică o prioritizare a funcțiilor care gestionează costurile, organizarea și schimbarea internă într-un grup mare de retail. În practică, HR-ul devine o zonă-cheie în proiecte de transformare organizațională, management al schimbării și integrarea echipelor, mai ales după o schimbare de acționariat. Profilul noului Director de Resurse Umane Economedia arată că Dumitrache are peste 25 de ani de experiență în resurse umane și transformare organizațională, în industrii precum retail, IT, telecom, servicii medicale și consultanță. Înainte de Carrefour România, a fost HR Director la Froo România, iar anterior HR Director România la Capgemini. În carieră a mai ocupat poziții executive în Telekom România, Ericsson, Medicover, Accenture și Freescale Semiconductor, cu responsabilități locale și regionale (inclusiv pentru piețe precum România, Rusia, Ucraina, Turcia și Europa de Est). Context: cea mai mare achiziție a unor antreprenori români, într-o singură tranzacție Preluarea operațiunilor Carrefour din România de către Pavăl Holding (vehiculul de investiții al fraților Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman) a fost finalizată în această lună, după obținerea aprobărilor de reglementare. Tranzacția a fost evaluată la aproximativ 823 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei). Carrefour România operează o rețea multiformat de 478 de magazine: 55 de hipermarketuri 191 de supermarketuri 202 magazine de proximitate 30 de magazine discount Retailerul a realizat vânzări brute de aproximativ 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei) în 2024 și 2025, conform sursei. Ce urmează Succesiunea numirilor în conducerea executivă sugerează că Pavăl Holding intră în faza de consolidare a echipei care va coordona „următoarea etapă de dezvoltare” a Carrefour România pe piața locală, într-un proces în care reorganizarea internă și integrarea post-achiziție devin priorități operaționale. [...]
AliExpress a primit o amendă record de peste 625 milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) în UE, după ce Comisia Europeană a concluzionat că platforma nu a implementat corect măsurile cerute de Digital Services Act (DSA) pentru a limita vânzarea de produse ilegale și periculoase, potrivit Ars Technica . Comisia Europeană spune, într-un comunicat , că AliExpress nu a „evaluat și redus cu diligență riscurile” legate de comercializarea de produse ilegale, nesigure sau contrafăcute. În testele autorităților, „un volum mare de produse ilegale” ar fi continuat să circule pe platformă, inclusiv jucării nesigure și cosmetice periculoase. Ce a constatat Comisia: moderare subdimensionată și ocolirea ușoară a controalelor Constatările vizează în principal modul de operare al platformei: echipe insuficiente dedicate eliminării produselor contrafăcute și periculoase; posibilitatea ca vânzătorii să evite detectarea prin „încadrarea greșită” a produselor în categorii cu verificări mai puține; un sistem de autorizare a brandurilor descris ca ineficient și subdimensionat; lipsa sancțiunilor efective pentru comercianții care vând produse ilegale, deși politica platformei ar indica contrariul. Potrivit The Guardian , unii moderatori ar fi avut uneori doar „zeci de secunde” pentru a decide dacă un produs semnalat respectă standardele UE. În acest context, Comisia afirmă că a găsit „milioane de produse” care au reapărut online după ce fuseseră semnalate pentru eliminare și care, în unele cazuri, au rămas disponibile mai mult de o lună. De ce contează pentru retail: DSA mută costul conformării în platformă Decizia semnalează o înăsprire a aplicării DSA pentru marile platforme de comerț electronic: nu este suficientă existența unor proceduri pe hârtie, ci sunt evaluate resursele alocate, eficiența reală a moderării și felul în care sistemele interne pot amplifica riscurile. Comisia mai susține că AliExpress a evaluat insuficient modul în care sistemele de recomandare și publicitate pot crește distribuția produselor ilegale. Concret, în loc să reducă expunerea, platforma ar fi ajuns să recomande astfel de produse consumatorilor, maximizând vizibilitatea lor. Într-o declarație pentru presă, șefa UE pentru tehnologie, Henna Virkkunen , a indicat amploarea fenomenului: unul din cinci europeni ar cumpăra lunar de pe site-uri precum AliExpress, Temu și Shein. Pentru retail, asta înseamnă că presiunea de conformare se va concentra pe capacitatea platformelor de a opri rapid recurența listărilor ilegale și de a preveni „ocolirea” automată a controalelor. [...]
Humana își extinde rețeaua la 39 de magazine în România prin deschiderea unei noi unități la Arad , o mișcare care consolidează prezența companiei în retailul de îmbrăcăminte second-hand și susține modelul de economie circulară, potrivit Economica . Noul magazin este amplasat între Gara CFR Arad și Atrium Mall, pe Calea Aurel Vlaicu (bloc L, parter). Oferta include haine pentru femei, bărbați și copii, încălțăminte, accesorii și articole textile pentru casă, „atent selectate și pregătite pentru reutilizare”, conform comunicatului citat de publicație. Model operațional: colecții la 5 săptămâni și reduceri progresive Humana va lucra cu un sistem de colecții înlocuite complet la fiecare cinci săptămâni. Fiecare colecție pornește cu prețuri inițiale, care scad treptat pe parcursul intervalului, astfel încât clienții pot cumpăra fie articolele nou introduse, fie pot aștepta reducerile progresive. Lanț de aprovizionare: donații din Europa și sortare înainte de vânzare Articolele vândute în magazinele Humana provin din donații colectate în țări precum Italia, Germania sau Austria. Compania precizează că produsele ajung la raft după un proces de sortare, iar doar articolele în cea mai bună stare sunt selectate pentru comercializare și igienizate conform legislației europene și naționale. Textilele care nu mai pot fi reutilizate sunt direcționate către reciclare sau valorificare energetică. Context: 20 de ani pe piață și peste 300 de angajați Humana People to People SRL a fost înființată în România în 2006 și are în prezent peste 300 de angajați. Compania operează 39 de magazine second-hand la nivel național și este prezentă în 23 de orașe. Anul acesta, organizația împlinește 20 de ani de prezență în România, iar activitatea sa este prezentată ca aliniată cu Pactul Verde European și obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050. [...]
ANPC ridică ștacheta de transparență în e-commerce printr-un ghid național de bune practici care, deși nu are efect juridic, fixează așteptări operaționale mai stricte pentru magazinele online și platformele digitale, într-un context de creștere a riscurilor de fraudă și practici înșelătoare, potrivit Ziarul Financiar . Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a lansat „Ghidul de bune practici privind piața produselor și serviciilor comercializate online – Ediția 2026”, elaborat împreună cu ANCOM, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB), Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) și Asociația Consumers United. Documentul are caracter orientativ și nu produce efecte juridice, dar își propune să uniformizeze recomandările pentru funcționarea comerțului electronic din România. Ce se schimbă, practic, pentru comercianți și platforme Ghidul reunește reguli și recomandări despre drepturile consumatorilor și obligațiile comercianților, inclusiv pentru platformele digitale, cu accent pe informarea corectă și pe comunicarea cu clientul. ANPC atrage atenția că operatorii economici trebuie să asigure mijloace eficiente de comunicare și să furnizeze informațiile contractuale pe un „suport durabil” (adică într-o formă care poate fi păstrată și consultată ulterior). Un punct important: simpla publicare a informațiilor pe un site nu este considerată suficientă, dacă nu există condiții care să permită stocarea și reproducerea lor nemodificată. Clarificări pentru marketplace-uri și contracte la distanță Documentul delimitează magazinele online de platformele de tip marketplace și explică definiția legală a „piețelor online” în linie cu Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) , inclusiv responsabilitățile furnizorilor acestor platforme față de consumatori. Ghidul tratează și contractele online ca „contracte la distanță”, încheiate prin site-urile comercianților sau prin platforme digitale care permit finalizarea tranzacțiilor. Securitatea plăților și „dark patterns”, în prim-plan Pe fondul intensificării fraudelor online și a riscurilor de securitate cibernetică, ghidul include recomandări privind securitatea tranzacțiilor, protecția datelor personale și prevenirea fraudelor informatice. Sunt abordate și practicile comerciale manipulative („dark patterns” – tehnici de interfață care împing utilizatorul spre decizii nedorite, de exemplu prin opțiuni ascunse sau formulări înșelătoare). Consumatorii sunt sfătuiți să verifice identitatea magazinelor înainte de plată, iar comercianții sunt încurajați să implementeze măsuri de conformitate și protecție a datelor. De ce contează pentru piață: presiune de conformare, inclusiv pe jucătorii din afara UE ANPC amintește că are atribuții de supraveghere a produselor comercializate online și poate dispune măsuri împotriva operatorilor care încalcă legislația de protecție a consumatorilor, inclusiv în cazul platformelor care vând produse provenite din afara Uniunii Europene. Ghidul notează și creșterea platformelor operate din afara UE, care atrag prin prețuri foarte reduse și promoții permanente, dar unde pot apărea riscuri suplimentare privind conformitatea produselor și protecția drepturilor cumpărătorilor. În ansamblu, chiar fără forță juridică, ghidul funcționează ca un reper de piață: crește presiunea pentru transparență, comunicare și securitate în e-commerce și poate influența modul în care comercianții își ajustează procesele, mai ales în relația cu consumatorii și în gestionarea riscurilor de fraudă. [...]
