Știri
Știri din categoria Retail
Lidl pregătește în Franța o reducere de până la 550 de posturi administrative, pe fondul stagnării cotei de piață și al unei scăderi a veniturilor, într-o mișcare de eficientizare menită să-i crească competitivitatea, potrivit Wall-Street.
Retailerul de tip discount are în vedere tăieri „până la” 550 de locuri de muncă în zona administrativă, iar reducerile ar urma să fie în întregime voluntare. În Franța, Lidl are aproximativ 46.000 de angajați, astfel că impactul ar ajunge la circa 1,2% din forța de muncă locală.
Compania ar urma să înceapă negocierile cu sindicatele pe 9 aprilie, în legătură cu un contract colectiv de concediere, potrivit LSA, menționat de Wall-Street. În același timp, planul include și crearea unor roluri noi:
Franța a fost prima piață externă pentru discounterul german, unde Lidl a intrat în 1989. Totuși, în anul fiscal 2024/2025, recent încheiat, veniturile din cele aproximativ 1.600 de magazine au scăzut cu 1% (minus 159 de milioane de euro, adică aprox. 795 milioane lei), până la 16,7 miliarde de euro (aprox. 83,1 miliarde lei). Publicația notează și că pierderea a fost redusă de la 72 de milioane de euro (aprox. 358 milioane lei) la 9 milioane de euro (aprox. 45 milioane lei), iar cota de piață ar fi coborât recent la 7,9%.
În acest context, reducerea de personal administrativ apare ca o măsură de ajustare operațională într-o piață unde Lidl încearcă să-și oprească erodarea poziției și să-și îmbunătățească eficiența.
Recomandate
Grupul Schwarz s-a apropiat de 10 mld. euro afaceri în România în 2025 și ar controla circa un sfert din comerțul alimentar local , pe fondul creșterilor raportate de Lidl și Kaufland și al preluării pachetului majoritar la La Cocoș , potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Nemții sunt, „de departe”, cel mai mare jucător din comerțul românesc, controlând în prezent trei afaceri diferite: Lidl, Kaufland și, din acest an, lanțul de hiperdiscount La Cocoș. Cele trei rețele sunt operate separat, prin una sau mai multe entități juridice distincte. Ce înseamnă această poziție pentru piața de retail alimentar Miza nu este doar dimensiunea grupului, ci concentrarea: dacă estimarea ZF privind „circa un sfert” din comerțul alimentar local se confirmă, Schwarz ajunge să aibă o influență majoră asupra dinamicii de preț, a negocierilor cu furnizorii și a ritmului de expansiune în retailul modern. În plus, portofoliul acoperă trei formate care atacă segmente apropiate, dar cu mecanici diferite de preț și volum, ceea ce poate crește presiunea concurențială în special în zona de „preț mic”. Creșteri diferite pe formate: discounter, hipermarket, hiperdiscount Într-un 2025 descris de ZF ca fiind marcat de majorări de taxe și impozite, alegeri prezidențiale în România și provocări geopolitice globale, evoluția celor trei rețele a fost inegală: Lidl (discounter) a avut o creștere a afacerilor de 10% pe plan local; Kaufland (hipermarket cu prețuri mici) a crescut cu 7% ; La Cocoș (hiperdiscount) a anunțat un plus de 28% . ZF notează că segmentul de hiperdiscount „s-a conturat mai puternic în ultimii ani”, iar ritmul La Cocoș sugerează că formatul câștigă tracțiune într-un context în care consumatorii rămân sensibili la preț. Context: preluarea La Cocoș și extinderea amprentei Schwarz Potrivit publicației, grupul german deține din acest an pachetul majoritar la La Cocoș, pe lângă controlul asupra Lidl și Kaufland, primii doi jucători ca afaceri pe piața locală. În termeni practici, această mișcare extinde amprenta Schwarz într-o zonă de retail orientată explicit către „discount” și volum. Articolul nu detaliază în fragmentul disponibil pașii următori (investiții, planuri de expansiune sau integrare), însă subliniază că fiecare rețea are propriul model de business și este operată separat. [...]
Lidl extinde Scan & Go în toate magazinele din București și Ilfov, mutând o parte din procesul de cumpărare pe telefon și pe casele self-service , o schimbare cu impact direct asupra fluxului din magazine și a timpului petrecut la casă, potrivit Economica . Extinderea se aplică începând cu 28 mai, conform anunțului companiei. Prin funcționalitatea Scan & Go, clienții scanează produsele cu telefonul mobil, pe măsură ce le iau de la raft. Articolele intră automat într-un coș virtual din aplicația Lidl Plus, iar valoarea totală a cumpărăturilor poate fi urmărită în timp real, pe durata vizitei în magazin. În practică, produsele pot fi puse direct în coșul fizic, iar lista și bugetul pot fi gestionate mai ușor din aplicație. Pentru produsele vrac, magazinele în care este disponibil serviciul sunt dotate cu cântare inteligente cu recunoaștere automată, care generează o etichetă de preț; după scanare, produsul este adăugat în coșul virtual. Serviciul Scan & Go era deja disponibil în mai multe magazine Lidl din țară, iar acum este extins la toate unitățile din București și Ilfov. Cum se folosește Scan & Go în Lidl Plus Pașii descriși de companie sunt: accesarea opțiunii „Scan & Go” din aplicația Lidl Plus; realizarea check-in-ului în magazin prin activarea localizării pe telefon (geolocalizare) pentru înregistrarea automată; alternativ, check-in offline prin scanarea codului QR de la intrare; scanarea produselor pe măsură ce sunt adăugate în coș, cu înregistrarea automată în coșul digital; la final, deplasarea la o casă de marcat expres (self-service); scanarea cardului Lidl Plus, moment în care produsele din Scan & Go sunt transferate automat în totalul de plată; finalizarea plății la casă. Context: dimensiunea operațiunilor Lidl Lidl face parte din grupul Schwarz , cu sediul central în Neckarsulm, și operează în jur de 12.600 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. Compania are peste 382.400 de angajați, dintre care peste 14.000 în România, unde are peste 400 de magazine și 6 centre logistice. [...]
Autoritatea de supraveghere a pieței din Shenzhen pune presiune pe platforme înainte de „6.18”, cerând controale mai dure și limitarea promoțiilor agresive , după ce reclamațiile consumatorilor legate de tranzacțiile online au continuat să crească, potrivit IT之家 . Întâlnirea de orientare administrativă pentru conformitatea tranzacțiilor online în perioada campaniei „6.18 ” a avut loc pe 11 iunie și a reunit peste 60 de platforme și companii de comerț electronic, plus reprezentanți ai asociațiilor de industrie (103 participanți). Printre cei prezenți s-au numărat WeChat Shop (magazinele WeChat), Meituan, JD.com, Pinduoduo, Taotian și Douyin. De ce contează: reclamațiile cresc, iar platformele sunt împinse spre rolul de „gatekeeper” Autoritatea din Shenzhen a prezentat situația generală a sesizărilor și reclamațiilor din 2026 privind principalele platforme de comerț electronic și a publicat cazuri tipice investigate în primul trimestru al anului. Mesajul central al reuniunii a fost că volumul reclamațiilor pentru „platformele principale” este în creștere, iar acestea ajung să reprezinte peste 70% din totalul sesizărilor, pe fondul unor probleme recurente precum: verificarea insuficientă a calificărilor comercianților; calitatea neconformă a produselor; publicitate înșelătoare; lipsuri în serviciile post-vânzare; reguli de platformă considerate nerezonabile; încălcări legate de prețuri și publicitate. În acest context, autoritatea a cerut platformelor să își asume explicit responsabilitatea de „paznic” al pieței (rol de filtrare și control al comercianților și ofertelor), nu doar să reacționeze la controale. Ce li se cere platformelor înainte de campania „6.18” Reuniunea a inclus interpretarea unor reguli noi, menționate de autoritate, inclusiv seturi de norme pentru supravegherea comerțului electronic prin transmisiuni live și pentru regulile platformelor de tranzacționare online, precum și reglementări privind responsabilitatea pentru siguranța alimentară în serviciile de livrare. Pe zona de risc specifică promoțiilor „6.18”, ghidajul de conformitate a vizat cinci teme: transparență și informare, concurență echitabilă, subvenții și promoții, publicitate/marketing și siguranță alimentară. În lista de măsuri cerute explicit, autoritatea a indicat, între altele: eliminarea promoțiilor iraționale de mare amploare și a concurenței „de tip spirală” (presiune competitivă excesivă); verificări substanțiale ale calificărilor comercianților și respectarea cerințelor de informare publică; interzicerea practicilor de tip „umflare” a reputației (comenzi false), tranzacții fictive și promovare falsă; respectarea afișării corecte a prețurilor, interdicția de a inventa „prețul inițial” și de a folosi formule precum „cel mai mic preț de pe internet” dacă induc în eroare; blocarea vânzării de produse fără autorizații, contrafăcute sau expirate și interzicerea publicității false; instruirea de conformitate pentru comercianți și pentru lucrătorii din zona de live-commerce, astfel încât controlul să acopere întregul flux operațional. Angajamente și discuții „unu la unu” cu platformele În cadrul evenimentului, un reprezentant al WeChat Shop a făcut un angajament public de operare „standardizată” pentru „6.18”, iar Meituan, JD.com, Pinduoduo și alte 16 platforme au semnat o „scrisoare de angajament” pentru conformitate în campanie. După reuniune, autoritatea a avut discuții individuale cu mai multe platforme, inclusiv WeChat Shop, Meituan, JD.com, Pinduoduo, Taotian, Douyin, dar și cu Ctrip, Qunar, Taobao Flash Sales, Xiaohongshu, Kuaishou, Zhuanzhuan, Dewu, Vipshop și Online Tianhong. Temele menționate pentru aceste discuții au inclus verificarea calificărilor, închiderea conturilor de utilizator, recomandările personalizate, afișarea licențelor și publicarea regulilor de tranzacționare. Pentru retail și e-commerce, semnalul este că autoritățile locale din China tratează campaniile de discount ca perioade cu risc ridicat de abateri, iar platformele sunt împinse să întărească filtrarea comercianților, disciplina de preț și controlul publicității înainte de vârfurile de vânzări. [...]
Retailerii care aduc muncitori din afara UE trebuie să înceapă recrutarea cu circa șase luni înainte , altfel riscă blocaje care pot lovi direct operațiunile în perioadele de vârf, potrivit Wall-Street . Schimbările introduse de OUG 32/2026 pot scurta procedurile prin digitalizare, dar mută o parte mai mare din responsabilitate către angajatori și cresc riscul de întreruperi dacă procesul nu este gestionat corect. Alexandra Tudorică, Chief Sales Officer la International Work Finder, a spus la retailArena 2026 că noile reguli sunt relevante mai ales pentru retail, logistică, depozite și comerț online, unde muncitorii asiatici au devenit o componentă importantă a lanțului operațional. În aceste activități, deficitul de personal a împins companiile să se bazeze tot mai mult pe recrutarea din Asia, cu angajați prezenți atât în magazine, cât și în depozite, pe linii de ambalare sau în manipularea mărfurilor. Potrivit estimărilor prezentate de Tudorică, aproximativ 70% dintre avizele obținute în ultimii ani au vizat poziții precum manipulant de marfă sau curier. International Work Finder a recrutat aproximativ 5.000 de persoane pentru companii din retail și industriile asociate, conform declarațiilor sale. Digitalizarea procedurilor mută presiunea pe angajatori Una dintre schimbările centrale este trecerea de la dosarul fizic la platforma oficială WorkinRomania , unde urmează să fie încărcate ofertele de muncă și solicitările necesare recrutării. Platforma indică faptul că angajatorii care încadrează lucrători străini trebuie să fie înregistrați sau autorizați, iar agențiile implicate în plasare trebuie, la rândul lor, să fie autorizate. Pentru companii, digitalizarea poate însemna un proces mai transparent și mai ușor de urmărit, însă și un control mai strict pe etape. În același timp, responsabilitatea agenției și a angajatorului nu se mai oprește la momentul sosirii muncitorului în România, ceea ce ridică miza operațională a alegerii partenerilor și a monitorizării întregului parcurs. „Costul unui blocaj” poate depăși costul recrutării Mesajul principal al reprezentantei International Work Finder este că riscul major nu ține de costurile administrative, ci de oprirea recrutării și efectul în lanț asupra activității. Dacă o agenție nu respectă cerințele sau își pierde autorizația, impactul poate ajunge direct în operațiunile clientului, în condițiile în care retailul funcționează pe volume și continuitate. Riscul crește în apropierea perioadelor cu vârf de cerere – Black Friday, sărbătorile de iarnă sau alte vârfuri sezoniere – când necesarul de personal urcă, iar întârzierile nu mai pot fi recuperate rapid. În acest context, Tudorică a avertizat că, dacă un angajator ratează fereastra de recrutare, poate fi prea târziu să reia procesul cu o altă agenție pentru a prinde perioada de vârf. International Work Finder este o agenție specializată în recrutarea și plasarea de personal din Asia (inclusiv din Nepal, Filipine, India, Sri Lanka și Vietnam) și afirmă că a recrutat și plasat peste 15.000 de persoane pentru angajatori din România. Pentru retailerii care depind de acest tip de forță de muncă, concluzia practică a noilor reguli este una operațională: planificarea recrutării trebuie făcută din timp, cu parteneri autorizați și cu implicare mai mare din partea companiei, pentru a evita întreruperi care pot afecta direct vânzările și livrările în perioadele critice. [...]
ANPC a găsit neconformități la 121 de tone din peste 200 de tone de legume verificate în regiunea București–Ilfov și a aplicat sancțiuni de peste 80.000 de lei, într-un control derulat pe fondul suspiciunilor privind prezentarea unor produse de import drept „made in Ro”, potrivit Ziarul Financiar . Autoritatea spune că cele 121 de tone au fost identificate într-o singură platformă en-gros, ceea ce indică o problemă cu potențial de propagare rapidă în retail. ANPC precizează că neconformitățile țin de „modul de clasificare, prezentare și comercializare” și că a întocmit acte de control în baza Legii 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte. Instituția nu oferă, însă, detalii despre operatorii verificați sau amendați. Ce a găsit ANPC în control În comunicarea autorității, neconformitățile identificate includ: diferențe de calibru și de calitate; încadrarea produselor în categorii de calitate prin raportare la un act normativ care „nu mai este în vigoare”; neconcordanțe între documentele de analiză care au însoțit produsele la intrarea în circuitul comercial și rezultatele unor teste ulterioare. ANPC mai arată că produsele proveneau dintr-un stat din afara Uniunii Europene și au fost însoțite de documente care atestau absența reziduurilor de pesticide, însă testele efectuate ulterior într-un stat membru UE, folosind aceeași metodă, au confirmat prezența a trei substanțe active din categoria pesticidelor, „cu respectarea limitelor maxime admise”. Ce rămâne neclar pentru retail și consumatori Deși verificările au loc „în contextul fraudei” cu fructe și legume de proveniență străină prezentate ca românești, ANPC nu precizează dacă produsele cu probleme erau, efectiv, etichetate la raft ca fiind românești. În plus, lipsa numelor operatorilor controlați și a detaliilor despre lanțul de distribuție limitează, deocamdată, capacitatea pieței de a evalua impactul comercial și reputațional asupra jucătorilor implicați. Ce urmează Anterior, președintele ANPC, Csaba Lajos Békési , declara pentru ZF că instituția va comunica rezultatele și „entitățile verificate”, menționând că acțiunile au vizat depozite cu desfacere către persoane fizice și magazine și că ANPC nu a colaborat în acest caz cu ANAF sau ANSVSA. Ulterior, contactat din nou de ZF, acesta nu a mai răspuns întrebărilor privind firmele verificate. [...]
Marii retaileri avertizează că modificările la plafonarea adaosului comercial pot distorsiona concurența , după ce procesatorii au fost scoși de sub obligația de a-și limita marja de profit la 20%, potrivit news.ro . Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) susține că schimbarea creează „avantaje concurențiale” și „regimuri preferențiale fiscale” în interiorul lanțului comercial. Nemulțumirea vine în contextul în care Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, legea de aprobare a OUG 22/2026 , care modifică OUG 67/2023 privind combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare. În același timp, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită de la 30 iunie până la finalul anului 2026. Ce s-a schimbat și de ce contează pentru piață AMRCR reclamă eliminarea obligației pentru procesatori de a limita marja de profit la 20%, ceea ce ar face ca plafonarea să se aplice „doar în cazul importatorilor, distribuitorilor și retailerilor”, în timp ce alți operatori din lanțul de aprovizionare ar fi exceptați. „Plafonarea se va aplica doar în cazul importatorilor, distribuitorilor şi re-tailerilor, în timp ce restul operatorilor din lanţul de aprovizionare sunt ex-ceptaţi de la aceste constrângeri (...)” În viziunea comercianților, cei scoși de sub restricții vor putea stabili liber marjele, ceea ce ar contrazice scopul declarat al legii – limitarea creșterilor excesive de preț – și ar introduce, prin intervenție legislativă, un tratament diferit între verigile lanțului alimentar. Poziția AMRCR este susținută și de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), conform aceleiași surse. Critici privind procesul legislativ și protecția consumatorilor vulnerabili Retailerii mai susțin că noile prevederi au fost adoptate în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților „într-o formă total diferită” față de cea rezultată la Senat, invocând două rapoarte (inclusiv unul suplimentar) și ședințe cu acces „selectiv”, în care operatori economici direct vizați nu ar fi fost anunțați sau invitați. Separat, AMRCR afirmă că în legislație nu există o protecție specifică pentru consumatorii vulnerabili și atrage atenția asupra comisionului tichetelor de masă de 2%: acesta ar urma să se aplice doar produselor din anexă, în timp ce pentru celelalte produse comisionul ar putea fi majorat de emitent. Context: plafonarea vizează 17 categorii de alimente de bază Măsura de plafonare a adaosului comercial se aplică unui set de 17 categorii și, potrivit sursei, include produse precum pâine, lapte, telemea, iaurt, smântână, făină, mălai, ouă, carne de pui și porc, ulei, cartofi, legume și fructe vrac, zahăr, unt și magiun. AMRCR își argumentează poziția și prin contextul economic invocat în comunicat: scăderea consumului, inflație „la cote cu două cifre” și presiuni asupra aprovizionării cu materii prime, energie și alte resurse, pe fondul situației geopolitice internaționale. [...]
