Știri
Știri din categoria Retail
Auchan deschide pe 5 martie al doilea supermarket de discount ATAC din București, potrivit Wall-Street.ro. Noua unitate, operată sub brandul ATAC by Auchan, va fi inaugurată în Drumul Taberei, la ora 10:00.
Anunțul a fost făcut pe Facebook de pagina ATAC Hiper Discount, care a comunicat data și ora deschiderii pentru „ATAC Drumul Taberei”.
Conform informațiilor publicate, formatul ATAC mizează pe poziționare de discount, cu „prețuri mici la scară generalizată” și un mecanism de reduceri în cascadă pentru cantități mai mari, pe fondul optimizării sortimentului și al reducerii cheltuielilor de operare.
Magazinele ATAC by Auchan au, potrivit companiei, o gamă de circa 17.000 de produse și suprafețe de peste 6.000 mp, cu sortiment alimentar și nealimentar. Rețeaua este prezentă și în alte orașe, între care Brașov, Ploiești, Timișoara, Târgu Mureș, Galați, Sibiu și Satu Mare.
Recomandate
Primark accelerează extinderea în România, cu o investiție de peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) într-un nou magazin la Craiova , parte din planul prin care retailerul își mărește rapid amprenta locală și își consolidează poziția pe piața de retail de modă, potrivit Profit . Deschiderea din ElectroPutere Mall marchează debutul Primark în sud-vestul României și în județul Dolj, după intrarea companiei pe piața locală în decembrie 2022. Magazinul din Craiova are o suprafață de vânzare de 3.185 mp, pe un singur nivel, și aduce în România o nouă identitate vizuală, cu vitrine ample, panouri luminoase și ecrane digitale. Ce se schimbă operațional: rețeaua și formatul de magazin Odată cu această deschidere, Primark ajunge să opereze cinci magazine în România, în următoarele locații: București: AFI Cotroceni și ParkLake Shopping Centre Timișoara: Iulius Mall Cluj-Napoca: VIVO! Craiova: ElectroPutere Mall Spațiul din Craiova include și 18 case de marcat tradiționale, compania indicând o miză pe flux rapid de cumpărători și eficiență în operare. Ce urmează: încă un magazin în București și extindere până în 2026 Retailerul a confirmat și planul de a deschide al treilea magazin din București, la Sun Plaza, în următorul an financiar (septembrie 2026 – septembrie 2027), ceea ce ar duce rețeaua la nouă magazine în România. Separat, sunt menționate și deschideri planificate în Iași, Sibiu și Bacău până la finalul anului 2026, în linie cu strategia de extindere națională. Într-un anunț anterior, compania a indicat că noile investiții ar urma să adauge cumulat 10.870 mp de spațiu comercial la nivel național. Context de grup: AB Foods pregătește separarea Primark În paralel cu expansiunea, proprietarul Primark, Associated British Foods (AB Foods) , a decis separarea retailerului de îmbrăcăminte de divizia de produse alimentare printr-o scindare, după o revizuire a structurii grupului, informație atribuită de Profit agenției Agerpres. După finalizarea separării, acționarii AB Foods ar urma să dețină acțiuni în ambele entități listate. [...]
IKEA testează un format de retail „ușor” în București, printr-un pop-up creativ găzduit de cafeneaua Beans & Dots Cișmigiu din Palatul Universul, potrivit Wall-Street . Miza operațională este extinderea contactului cu publicul în afara magazinelor clasice, printr-un spațiu temporar care pune accent pe interacțiune directă cu produsele. Pop-up-ul aduce în prim-plan piese din noua colecție IKEA PS 2026 , descrisă ca o gamă construită în jurul ideii de funcționalitate reinterpretată, cu elemente ludice și forme neconvenționale. Vizitatorii pot testa obiecte și piese de mobilier gândite să facă utilizarea de zi cu zi mai flexibilă. Ce produse sunt prezentate și ce urmărește formatul În selecția menționată apar exemple precum o lampă de podea rotativă și un fotoliu gonflabil, alături de piese care „se balansează”, se pliază sau „se cațără”, ca soluții de design adaptate locuințelor contemporane. Prin acest pop-up, IKEA își propune să expună o zonă de design experimental, în care obiectele familiare capătă funcții noi, iar locuința este privită ca un spațiu al jocului, mobilității și creativității. Publicația nu precizează durata pop-up-ului sau eventuale planuri de extindere a acestui format în alte locații. [...]
Auchan România a trecut din nou pe profit, cu o marjă de doar 0,3%, deși vânzările au depășit 8,2 miliarde de lei , un semnal că retailerul își stabilizează rezultatele într-o piață în care volumele mari nu garantează automat câștiguri, potrivit unei analize publicate de Economica . Compania, al șaselea cel mai mare retailer alimentar din România după cifra de afaceri în 2024, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de peste 8,2 miliarde de lei, în creștere cu 6% față de 2024, conform datelor financiare analizate de publicație. Trecerea pe profit vine după un rezultat negativ în 2024, când compania a avut o pierdere de 8,6 milioane de lei. În 2025, Auchan a raportat un profit net de 25,2 milioane de lei, echivalentul unei marje de 0,3% din cifra de afaceri, ceea ce indică un model de business cu rulaje mari, dar cu spațiu limitat de absorbție a șocurilor de cost. Ce arată cifrele despre presiunea pe profitabilitate Revenirea pe plus este relevantă mai ales prin prisma nivelului redus al marjei: la o marjă de 0,3%, orice variație de costuri (logistică, salarii, energie) sau de prețuri poate influența rapid rezultatul final, chiar și în condițiile unei creșteri a vânzărilor. Pe partea de resurse umane, compania a ajuns la un număr mediu de 6.422 de salariați, cu 241 mai mulți decât cu un an înainte, potrivit datelor citate. Rețeaua: peste 500 de magazine și formate multiple Auchan operează un lanț de peste 500 de magazine, în mai multe formate, inclusiv: 26 de hipermarketuri clasice; 9 hipermarketuri ATAC Hiper Discount și un ATAC Super Discount; nouă supermarketuri clasice; magazinul inteligent Auchan Go; aproape 400 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan (majoritatea în stațiile Petrom); peste 70 de magazine în franciză Simply by Auchan; magazinul online auchan.ro. Într-un material separat, Economica a relatat și despre schimbări în planurile retailerului la 20 de ani de la intrarea pe piața locală, inclusiv deschideri în București (detalii în articolul despre Auchan ). Context: 20 de ani de la intrarea pe piața din România Primul magazin Auchan din România a fost deschis pe 7 noiembrie 2006, în Titan (București). Acesta a rămas cel mai mare hipermarket din România, cu o suprafață de 16.000 mp, conform informațiilor din analiză. [...]
Lidl extinde Scan & Go în toate magazinele din București și Ilfov, mutând o parte din procesul de cumpărare pe telefon și pe casele self-service , o schimbare cu impact direct asupra fluxului din magazine și a timpului petrecut la casă, potrivit Economica . Extinderea se aplică începând cu 28 mai, conform anunțului companiei. Prin funcționalitatea Scan & Go, clienții scanează produsele cu telefonul mobil, pe măsură ce le iau de la raft. Articolele intră automat într-un coș virtual din aplicația Lidl Plus, iar valoarea totală a cumpărăturilor poate fi urmărită în timp real, pe durata vizitei în magazin. În practică, produsele pot fi puse direct în coșul fizic, iar lista și bugetul pot fi gestionate mai ușor din aplicație. Pentru produsele vrac, magazinele în care este disponibil serviciul sunt dotate cu cântare inteligente cu recunoaștere automată, care generează o etichetă de preț; după scanare, produsul este adăugat în coșul virtual. Serviciul Scan & Go era deja disponibil în mai multe magazine Lidl din țară, iar acum este extins la toate unitățile din București și Ilfov. Cum se folosește Scan & Go în Lidl Plus Pașii descriși de companie sunt: accesarea opțiunii „Scan & Go” din aplicația Lidl Plus; realizarea check-in-ului în magazin prin activarea localizării pe telefon (geolocalizare) pentru înregistrarea automată; alternativ, check-in offline prin scanarea codului QR de la intrare; scanarea produselor pe măsură ce sunt adăugate în coș, cu înregistrarea automată în coșul digital; la final, deplasarea la o casă de marcat expres (self-service); scanarea cardului Lidl Plus, moment în care produsele din Scan & Go sunt transferate automat în totalul de plată; finalizarea plății la casă. Context: dimensiunea operațiunilor Lidl Lidl face parte din grupul Schwarz , cu sediul central în Neckarsulm, și operează în jur de 12.600 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. Compania are peste 382.400 de angajați, dintre care peste 14.000 în România, unde are peste 400 de magazine și 6 centre logistice. [...]
Marii retaileri avertizează că modificările la plafonarea adaosului comercial pot distorsiona concurența , după ce procesatorii au fost scoși de sub obligația de a-și limita marja de profit la 20%, potrivit news.ro . Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) susține că schimbarea creează „avantaje concurențiale” și „regimuri preferențiale fiscale” în interiorul lanțului comercial. Nemulțumirea vine în contextul în care Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, legea de aprobare a OUG 22/2026 , care modifică OUG 67/2023 privind combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare. În același timp, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită de la 30 iunie până la finalul anului 2026. Ce s-a schimbat și de ce contează pentru piață AMRCR reclamă eliminarea obligației pentru procesatori de a limita marja de profit la 20%, ceea ce ar face ca plafonarea să se aplice „doar în cazul importatorilor, distribuitorilor și retailerilor”, în timp ce alți operatori din lanțul de aprovizionare ar fi exceptați. „Plafonarea se va aplica doar în cazul importatorilor, distribuitorilor şi re-tailerilor, în timp ce restul operatorilor din lanţul de aprovizionare sunt ex-ceptaţi de la aceste constrângeri (...)” În viziunea comercianților, cei scoși de sub restricții vor putea stabili liber marjele, ceea ce ar contrazice scopul declarat al legii – limitarea creșterilor excesive de preț – și ar introduce, prin intervenție legislativă, un tratament diferit între verigile lanțului alimentar. Poziția AMRCR este susținută și de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), conform aceleiași surse. Critici privind procesul legislativ și protecția consumatorilor vulnerabili Retailerii mai susțin că noile prevederi au fost adoptate în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților „într-o formă total diferită” față de cea rezultată la Senat, invocând două rapoarte (inclusiv unul suplimentar) și ședințe cu acces „selectiv”, în care operatori economici direct vizați nu ar fi fost anunțați sau invitați. Separat, AMRCR afirmă că în legislație nu există o protecție specifică pentru consumatorii vulnerabili și atrage atenția asupra comisionului tichetelor de masă de 2%: acesta ar urma să se aplice doar produselor din anexă, în timp ce pentru celelalte produse comisionul ar putea fi majorat de emitent. Context: plafonarea vizează 17 categorii de alimente de bază Măsura de plafonare a adaosului comercial se aplică unui set de 17 categorii și, potrivit sursei, include produse precum pâine, lapte, telemea, iaurt, smântână, făină, mălai, ouă, carne de pui și porc, ulei, cartofi, legume și fructe vrac, zahăr, unt și magiun. AMRCR își argumentează poziția și prin contextul economic invocat în comunicat: scăderea consumului, inflație „la cote cu două cifre” și presiuni asupra aprovizionării cu materii prime, energie și alte resurse, pe fondul situației geopolitice internaționale. [...]
Unilever își mută centrul de greutate spre beauty și personal care, iar separarea înghețatei începe să se vadă în profitabilitate , inclusiv în România, unde entitatea locală a raportat un salt puternic al câștigului net în 2025, pe fondul unei cifre de afaceri aproape stabile, potrivit Wall-Street . Grupul a anunțat o investiție de 270 de milioane de dolari (aprox. 1,24 miliarde lei) într-un centru global de inovație la New Haven, Connecticut, dedicat diviziilor de personal care, beauty și wellbeing. Noul hub ar urma să fie deschis până în primăvara lui 2029 și va reuni activități de cercetare și dezvoltare – de la formulare și parfumuri la design de ambalaj și analiză a comportamentului consumatorilor – urmând să deservească atât piața din SUA, cât și piețele globale. Unilever spune că va folosi și inteligență artificială, dar și tehnologii emergente de tip „quantum” (calcul cuantic, o zonă aflată încă în dezvoltare) pentru a accelera dezvoltarea produselor. Aproximativ 300 de angajați vor lucra în noul centru, care va înlocui unitatea de cercetare și dezvoltare din Trumbull, Connecticut, operațională din 1972. Separarea înghețatei: mai multă flexibilitate financiară și un model operațional mai simplu Compania a decis în martie 2024 să separe divizia de înghețată, argumentând că are un model operațional diferit de restul grupului: lanț de aprovizionare specific produselor congelate, sezonalitate mai ridicată, canale de vânzare diferite și nevoi mai mari de capital. Separarea a fost finalizată pe 6 decembrie 2025, când The Magnum Ice Cream Company a fost listată ca business independent la Amsterdam, Londra și New York. Unilever a păstrat o participație minoritară de aproximativ 19,9%, pe care intenționează să o vândă gradual pentru a acoperi costurile separării și pentru flexibilitate financiară. Ce arată cifrele: marjă mai bună și economii peste țintă, iar în România profitul net sare puternic La nivel de grup, Unilever a raportat pentru 2025 un profit operațional de 9,0 miliarde de euro, în creștere cu 2,4% față de 2024, evoluție pusă pe seama costurilor de restructurare mai mici și a pierderilor mai reduse din cedări de active. Profitul operațional „underlying” (indicator intern folosit pentru performanța curentă) a fost de 10,1 miliarde de euro, în scădere cu 1,1% din cauza efectelor valutare, însă marja operațională „underlying” a urcat la 20,0%, de la 19,4%. În paralel, programul de productivitate anunțat în 2024 – care viza economii de aproximativ 800 de milioane de euro în trei ani, pentru a compensa costurile și pierderile operaționale asociate separării – a livrat până la finalul lui 2025 economii de 670 de milioane de euro, peste estimarea anterioară de 650 de milioane de euro. Diferența de 130 de milioane de euro urma să fie realizată în 2026. Pe plan local, Unilever South Central Europe (import și distribuție în România) a raportat pentru 2025 un profit net de peste 444 milioane de lei, față de 30 milioane de lei în anul precedent, în timp ce cifra de afaceri a rămas aproape neschimbată, la 1,358 miliarde de lei (plus 1,4% față de 2024). Reorganizare și achiziții: beauty și personal care, în prim-plan După separarea înghețatei, Unilever a rămas organizat în patru divizii: Beauty & Wellbeing, Personal Care, Home Care și Foods, iar compania afirmă că noua structură îi permite să se concentreze pe branduri mai mari, cu potențial global și modele operaționale mai apropiate. În 2025, grupul a finalizat achizițiile Wild și Dr. Squatch, pentru întărirea portofoliului premium de personal care, iar Hindustan Unilever a finalizat achiziția brandului de beauty Minimalist în India. [...]
