Știri
Știri din categoria Politică
Dominic Fritz susține reducerea numărului de județe, dar avertizează că reforma PSD poate rămâne fără consens politic, potrivit Mediafax. Președintele USR spune că România are „prea multe județe” și că unele nu se mai pot susține financiar, însă tratează cu scepticism inițiativa social-democraților.
Fritz a declarat, într-o intervenție la Digi24, că direcția de „a reduce din județe” și de a crește numărul de locuitori „pe roate” (formulare redată ca atare în material) ar fi menită să îmbunătățească serviciile și că aceasta este „direcția corectă”.
Liderul USR a afirmat că, din perspectivă administrativă, managerială și financiară, există județe care „nu se pot susține”, motiv pentru care o reformă administrativă care să reducă numărul lor ar fi justificată.
Deși validează direcția generală, Fritz spune că rămâne prudent în privința șanselor ca PSD să ducă reforma la capăt, invocând faptul că ar fi apărut deja voci din PSD care contestă propunerea.
În același context, materialul amintește că Guvernul Bolojan a încercat anterior să contureze un proiect similar, dar nu a obținut consens în fosta coaliție, iar în prezent mai mulți lideri UDMR se opun reformei propuse de Guvernul Niculescu.
Ministrul Dezvoltării și-a propus ca prima etapă a comasărilor, cea voluntară, să aibă loc în luna decembrie, conform informațiilor din articol. Atunci, primarii comunelor cu sub 1.500 de locuitori ar urma să poată primi bonificații dacă decid să se unească administrativ cu o unitate administrativ-teritorială (UAT) învecinată.
Recomandate
USR acuză PSD că împinge reforma administrativă fără bază de analiză, riscând să o transforme într-un exercițiu politic, nu într-o schimbare care să îmbunătățească serviciile publice. Potrivit Digi24 , președintele USR, Dominic Fritz , spune că planul PSD de reorganizare administrativ-teritorială este „o bâlbâială” și „un spectacol” menit să distragă atenția de la reforme „esențiale” pe care guvernarea nu le-ar livra. Fritz susține că discuția despre redesenarea hărții administrative a fost aruncată în spațiul public prin „tot felul de variante, tot felul de praguri, tot felul de hărți”, fără o abordare aplicată și fără o dezbatere reală, mai ales pe componenta care ar conta cel mai mult: dezvoltarea zonei rurale și modul de finanțare a acesteia. „Nu așa faci o reformă profundă a țării, pentru că aici nu vorbim doar despre niște cifre, despre niște praguri, despre niște reduceri. De fapt, trebuie să discutăm cum ridicăm din nou, mai ales, zonele rurale.” Ce critică USR la modul de lucru propus de PSD Liderul USR indică drept problemă și ideea vehiculată de PSD privind asumarea răspunderii Guvernului pentru o astfel de reformă, pe care o consideră incompatibilă cu amploarea schimbării. În viziunea sa, o reorganizare administrativ-teritorială ar avea nevoie de „seriozitate”, „analize” și „dezbateri la toate nivelurile, inclusiv în Parlament”. În același timp, Fritz afirmă că PSD ar folosi tema pentru a menține o controversă publică, în timp ce „nu avansează pe câteva reforme esențiale”, acuzând partidul că joacă simultan rolul puterii și al opoziției, prin voci diferite. Unde vede Fritz miza: servicii mai bune prin „economii de scară” Deși critică demersul PSD, Fritz admite că o reformă administrativ-teritorială este necesară și spune că „avem prea multe județe”, inclusiv județe care „nu se pot susține” din punct de vedere „administrativ, managerial, financiar”. El afirmă că direcția de reducere a numărului de județe și de creștere a numărului de locuitori pe unitate administrativ-teritorială (UAT) ar putea avea sens dacă obiectivul este îmbunătățirea serviciilor. Întrebat cum pot fi îmbunătățite serviciile pentru cetățeni dacă mai puțini oameni ar urma să deservească mai mulți locuitori, Fritz invocă „scalarea” (extinderea aceleiași structuri de lucru la un volum mai mare), cu economii rezultate din faptul că anumite activități administrative ar putea fi făcute centralizat, nu replicate în fiecare primărie. „Munca pentru 2.000 de oameni e aceeași ca și pentru 4.000 de oameni. Și astea sunt economii care se fac, care apoi se pot investi efectiv în calitatea serviciilor.” În argumentația sa, reducerea aparatului administrativ de bază ar trebui să ducă la servicii care „ajung la mai mulți, la costuri mai puține”, nu doar la tăieri de posturi sau la schimbări de hartă. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția USR este că discuția trebuie mutată de la „cine pierde” la „ce câștigăm”, cu accent pe finanțarea și ridicarea calității serviciilor publice în mediul rural. Articolul nu indică un calendar concret al PSD pentru adoptarea reformei, dar menționează că în spațiul public au fost vehiculate mai multe variante și praguri, inclusiv ideea asumării răspunderii Guvernului. [...]
UDMR condiționează susținerea reformei administrativ-teritoriale de protejarea drepturilor comunității maghiare , avertizând că va folosi „toate mijloacele” împotriva unei reorganizări care nu simplifică administrația și „lezează” aceste drepturi, potrivit Digi24 . Mesajul lui Kelemen Hunor introduce o linie roșie politică într-un proiect aflat încă la nivel de propunere în PSD, cu potențial de a complica negocierile pe un pachet de măsuri prezentat drept reducere de costuri și creștere a calității serviciilor publice. Președintele UDMR spune că o reformă „bună” trebuie să vină „în ajutorul oamenilor” și să nu aducă prejudicii comunităților locale. În caz contrar, liderul UDMR afirmă că formațiunea va reacționa „dur”. „Dacă o reformă nu simplifică administraţia şi lezează drepturile comunităţilor maghiare, atunci este o reformă proastă! Vom lua măsuri împotriva ei cu toate mijloacele de care dispunem”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook. Condiția UDMR: fuziuni doar cu referendum local Kelemen Hunor mai arată că UDMR insistă ca orice fuziune de localități să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. El își argumentează poziția prin discuții avute la Aiud cu viceprimari UDMR care lucrează sub conducerea unui primar român și prin consultări anterioare cu lideri locali din Rimetea. În relatarea sa, liderul UDMR indică faptul că discuția a evoluat de la ideea fuziunii localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori la „planuri” succesive pe care le numește „nechibzuite”, fără a detalia concret variantele. PSD: propunerea e în lucru, miza declarată este reducerea costurilor Din partea PSD, Sorin Grindeanu afirmă că reforma administrativă este, deocamdată, în stadiul unei propuneri formulate de europarlamentarul Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție pe acest subiect în interiorul partidului. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu. Grindeanu mai susține că reforma ar urmări servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, invocând situația unor localități mici care „nu mai pot să se susțină din punct de vedere economic” și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene sau servicii publice de calitate. Ce urmează În forma prezentată, proiectul este descris ca propunere internă, fără o decizie formală în PSD. Poziționarea UDMR ridică însă o condiționare explicită pentru orice variantă de reorganizare: să nu afecteze drepturile comunităților maghiare și, în cazul fuziunilor, să existe validare prin referendum local. [...]
PSD anunță că cel puțin 100 de entități ale statului vor fi desființate sau comasate în cadrul reorganizării instituțiilor și companiilor de stat, iar primul proiect („draft”) urmează să fie prezentat luni de vicepremierul Marian Neacșu , potrivit HotNews . Grindeanu a spus la Antena 3 că i-a cerut lui Neacșu să coordoneze echipa și să analizeze „fără menajamente” ce instituții și companii pot fi eliminate sau comasate, mai ales acolo unde există structuri cu atribuții similare. „Săptămâna viitoare, să ştiţi, luni, Marian Neacşu va ieşi cu primul draft legat de desfiinţare, comasare, reorganizarea instituţiilor şi companiilor de stat. I-am cerut lui Marian Neacşu să fie fără milă. Fără milă (…) Eu vă asigur (…) că sunt pe puţin 100 de entităţi ale statului care vor dispărea”, a declarat Sorin Grindeanu . Ce înseamnă politic și administrativ: un calendar accelerat până în martie 2027 În context, liderul PSD a reamintit că, pe 26 octombrie, i-a propus premierului Luca Niculescu ca guvernul să-și asume răspunderea atât pe reforma administrativă, cât și pe restructurarea la nivel guvernamental. Potrivit lui Grindeanu, PSD a stabilit și coordonatorii celor două reforme: europarlamentarul Dragoș Benea pentru reforma administrativă și vicepremierul Marian Neacșu pentru restructurarea guvernamentală. Grindeanu a indicat și un termen-țintă pentru aceste angajări de răspundere: până în martie 2027. Reforma administrativă: discuția despre județe nu e încă tranșată în PSD Pe tema reformei administrative (care ar putea include comasări de localități și desființarea unor județe), Grindeanu a afirmat că subiectul nu a fost discutat încă în partid și că, deocamdată, este vorba despre o propunere venită de la Dragoș Benea. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea”, a declarat Grindeanu. Totodată, el a spus că a discutat cu șefii Consiliilor Județene din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, invocând dificultăți legate de dimensiunea și capacitatea lor administrativă. Miza economică invocată: costuri mai mici și servicii publice mai bune Grindeanu a motivat reforma administrativă prin nevoia de servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, susținând că există localități mici care nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene și servicii publice de calitate. Ce urmează Următorul pas anunțat este prezentarea, luni, a primului „draft” de desființare/comasare/reorganizare, de către vicepremierul Marian Neacșu. În privința reformei administrative, Grindeanu indică faptul că discuția internă în PSD nu a avut loc încă, deși partidul susține că își asumă reforma „cu toate riscurile”. [...]
PSD își asumă reforma administrativ-teritorială, cu potențiale comasări de localități și chiar județe , pe fondul presiunii tot mai mari a unităților mici care nu își mai pot susține serviciile publice și proiectele europene, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că partidul își asumă „cu toate riscurile” reorganizarea, inclusiv cu posibile costuri electorale. Grindeanu a argumentat că România are un număr mare de localități foarte mici: 429 sub 1.500 de locuitori, circa 1.200 sub 2.500 și „vreo 1.500-1.600” sub 3.000 de locuitori. În opinia sa, aceste localități „nu mai pot să se susțină”, nu pot derula proiecte cu finanțare europeană și nu pot livra servicii publice de calitate din lipsă de capacitate administrativă. De ce contează: reorganizarea ar schimba arhitectura administrativă și regulile de finanțare locală Miza imediată este una de reglementare și funcționare a administrației: comasările ar putea modifica modul în care sunt organizate primăriile și consiliile județene, dar și criteriile după care se alocă resurse și se planifică investițiile publice la nivel local. Liderul PSD a susținut că menținerea actualei structuri ar afecta direct locuitorii din comunitățile mici, invocând riscul de sărăcie și acces limitat la servicii publice. În acest context, a avansat ideea unor stimulente pentru comasări, inclusiv „reducerea unor impozite” și „poate chiar înjumătățirea impozitelor locale”, ca mecanism de încurajare. Ce criterii ar urma să fie folosite și cine gestionează discuțiile în teritoriu Grindeanu a spus că reforma nu ar trebui să se bazeze doar pe numărul de locuitori, ci și pe criterii precum conectivitatea și accesul la servicii publice. El afirmă că i-a cerut lui Dragoș Benea să lucreze cu „criterii cuantificabile” care să nu poată fi contestate. La nivel local, ar urma să existe „comitete județene conduse de prefecți” care să discute reforma în județe, respectiv „comisii județene” care să abordeze comasările. Semnal politic: discuții despre unirea unor județe Un element nou invocat de Grindeanu este că ar fi fost contactat de doi președinți de consiliu județean din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, fără să mai aștepte decizia de la centru. Totodată, el a afirmat că în partid nu ar fi existat discuții pe o „hartă” vehiculată public, menționând că a fost vorba despre o propunere de reorganizare „asemănătoare cu Curțile de Apel”, din care ar fi derivat ulterior diverse variante. Declarațiile au fost făcute de Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN , conform relatării Digi24. [...]
PSD ridică miza pe fiscalitatea carburanților, legând-o direct de inflație , după ce deputatul Marius Budăi l-a acuzat pe Ilie Bolojan că majorarea TVA și a accizelor la carburanți ar fi împins în sus costurile din economie. Declarațiile apar într-o postare citată de Digi24 , pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie. Budăi susține că „rețeta” promovată de Bolojan nu ar fi rezolvat problemele economice, ci le-ar fi agravat, în condițiile unei crize energetice internaționale și ale războiului din Ucraina, respectiv tensiunilor din Orientul Apropiat. În acest context, deputatul PSD afirmă că fostul premier ar fi ales să majoreze TVA și accizele la carburanți, pe care le descrie drept taxe ce se adaugă peste scumpirile internaționale și „împing în sus costurile întregii economii”. „Domnul Bolojan a vrut să stingă inflaţia cu benzină. Şi acum se miră că focul arde mai tare!” Scumpirea carburanților, transmisă în costuri mai mari în economie În mesajul citat, Budăi indică o creștere anuală a prețurilor la carburanți: motorina ar fi „cu 43% mai scumpă” decât în urmă cu un an, iar benzina „cu 33%”. El leagă aceste scumpiri de efecte în lanț în sectoare precum transporturile și agricultura, cu impact ulterior în prețul alimentelor. Propunerea PSD: motorină pentru agricultură fără TVA și acciză, în limita declarată la APIA Ca alternativă, Budăi spune că PSD propune ca fermierii să poată cumpăra direct de la pompă motorina necesară lucrărilor agricole „fără TVA și acciză”, pentru „cei 78 de litri pe hectar declarați la APIA”. Potrivit lui, o astfel de măsură ar însemna „o reducere de cel puțin 3-4 lei pe litru”, cu efecte de scădere a costurilor în agricultură și de diminuare a presiunii asupra prețurilor alimentelor. În același mesaj, deputatul PSD prezintă disputa ca o diferență de „viziuni economice”: pe de o parte, creșterea poverii fiscale asupra populației și firmelor, pe de altă parte, reducerea costurilor pentru a proteja puterea de cumpărare. [...]
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
