Știri
Știri din categoria Politică
Primarii PNL din Ilfov cer alegeri interne „de jos în sus”, o presiune directă pe actuala conducere a partidului, potrivit Adevărul. Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, spune că decizia a fost votată în unanimitate în Biroul Politic Județean, după o discuție cu toți primarii liberali din județ.
Thuma susține că reforma PNL ar trebui să înceapă la nivelul filialelor, prin alegeri interne în care membrii își desemnează reprezentanții, nu prin numiri făcute de conducerea centrală. În viziunea sa, ordinea ar trebui să fie: mai întâi alegeri în fiecare filială, apoi la nivel național, astfel încât conducerea partidului să se sprijine pe votul din teritoriu.
Un punct distinct din mesajul lui Thuma vizează felul în care ar urma să fie aleși delegații la congres. El afirmă că aceștia ar trebui să provină din rândul membrilor filialelor, al primarilor și al aleșilor locali care au contribuit la activitatea partidului, nu din rândul „angajaților aduși din companii de stat” sau al persoanelor promovate pe criterii de proximitate față de conducere.
„Concluzia a fost una singură, votată în unanimitate: PNL are nevoie de alegeri interne, de jos în sus.”
În același material este amintit că stenograme publicate recent indică tensiuni puternice în interiorul PNL, după ce Thuma l-a criticat pe președintele formațiunii, Ilie Bolojan, într-o ședință de partid. Trimiterea este făcută către un articol anterior din aceeași publicație: Adevărul.
Thuma mai spune că există nemulțumiri în rândul liberalilor „cu vechime” față de situația din partid și îl acuză pe Bolojan că nu respectă principiul potrivit căruia filialele ar trebui să primească funcții și poziții în funcție de rezultate și merite.
Thuma îi îndeamnă pe președinții organizațiilor județene și ai consiliilor județene să se consulte cu primarii PNL și afirmă că așteaptă reacții și din alte județe. În mesajul său, el ridică și întrebarea dacă, „dacă suntem atât de convinși că direcția e bună”, de ce ar exista teamă de un vot intern.
Recomandate
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
Ilie Bolojan susține că PSD și AUR acționează coordonat , iar PNL încearcă să răspundă prin consolidarea unei „alternative” politice, începând cu fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei , potrivit G4Media . Mesajul are o miză de funcționare parlamentară și de guvernare: Bolojan leagă direct agenda de reforme de capacitatea partidelor de a construi majorități stabile împotriva „rezistenței” la schimbări. Liderul PNL afirmă că a discutat cu Ludovic Orban după ce Forța Dreptei a decis, la rândul ei, fuziunea prin absorbție cu PNL. În viziunea sa, acesta este „un prim pas” pentru un pol politic ce ar trebui să susțină modernizarea statului și reforme care să ducă la cheltuirea „responsabilă” a banilor publici, servicii mai bune și eliminarea privilegiilor. Fuziunea PNL–Forța Dreptei, prezentată ca instrument pentru reforme Bolojan își justifică demersul prin nevoia de a strânge forțe politice și resurse din societate, nu doar de a reuni partide. El spune că noul pol nu ar fi construit exclusiv pentru „câștigarea alegerilor”, ci pentru a avea „forța” necesară implementării reformelor. În același context, liderul PNL indică faptul că, atunci când reformele „ajung la privilegii”, apare opoziția celor interesați să păstreze status quo-ul. Acuzația de „axă PSD–AUR” și efectul asupra jocului politic În declarația citată de publicație, Bolojan susține că PSD și AUR „colaborează ca o axă politică veritabilă”, dincolo de conflictele afișate public, și că acest lucru obligă tabăra pro-reforme să evite fragmentarea. „PSD și AUR au demonstrat că, dincolo de declarațiile publice și de aparentele conflicte dintre ele, colaborează ca o axă politică veritabilă.” Bolojan le mulțumește lui Ludovic Orban și colegilor din Forța Dreptei pentru decizia de fuziune și afirmă că, dacă „cei care apără privilegiile știu să se unească”, cei care vor să le elimine „nu își pot permite să rămână dezbinați”. [...]
Negocierile pentru fuziunea prin absorbție a Forța Dreptei în PNL abia încep , iar finalizarea depinde de aprobări formale în ambele partide și de pași juridici la Tribunalul București, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că el și Ilie Bolojan au primit mandate de negociere, însă procesul este încă într-o etapă incipientă. Miza imediată este una operațională și de organizare politică: protocolul de fuziune trebuie validat de congresele PNL și Forța Dreptei, apoi înregistrat la Tribunalul București. Orban a indicat că viitorul congres al PNL ar putea stabili și direcțiile strategice ale partidului pentru perioada următoare. În același context, fostul premier a susținut că Ilie Bolojan are „o susținere covârșitoare” în interiorul PNL și i-a acuzat pe contestatarii acestuia că încearcă să mențină partidul într-o relație de subordonare față de PSD, pe care a descris-o drept o tabără „iubitoare de PSD” și „minoritară”. Ce spune Orban despre calendar și scenariile politice Orban a afirmat că discuțiile despre fuziune sunt la început și că definitivarea va avea loc „în perioada care va veni”. Întrebat despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale, Orban a evitat să avanseze un astfel de scenariu, argumentând că etapele politice trebuie parcurse „în ordinea firească”. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și relația cu PSD Separat de tema fuziunii, Orban a lansat critici la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că și-ar fi construit strategia politică în jurul unui parteneriat cu PSD. În declarațiile citate, Orban a susținut că șeful statului ar fi încurajat demersuri politice care au favorizat social-democrații, inclusiv în contextul schimbărilor guvernamentale. Totodată, Orban a sugerat că în jurul lui Nicușor Dan s-ar afla „aceiași oameni” care au fost și în anturajul fostului președinte Klaus Iohannis, iar această influență ar putea explica apropierea de PSD. El a adăugat însă că responsabilitatea politică rămâne la președinte. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de negocierea și redactarea protocolului de fuziune, validarea lui în congresele celor două formațiuni și formalizarea juridică la Tribunalul București. Calendarul exact nu este precizat în material. [...]
Președintele Nicușor Dan a spus că a negociat personal formarea majorității pentru învestirea Guvernului PSD–Luca Niculescu , deși, potrivit Constituției, această responsabilitate revine premierului desemnat, relatează G4Media . Declarația ridică o problemă de delimitare instituțională a atribuțiilor, cu potențial impact asupra modului în care este interpretat rolul președintelui în formarea guvernului. Afirmațiile au fost făcute la Dublin, la a noua reuniune a Comunității Politice Europene , în cadrul unei conferințe de presă în care Nicușor Dan a fost întrebat despre un raport pe justiție început, dar neprezentat, care ar urma să includă și explicații privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Președintele a motivat întârzierea prin criza guvernamentală și prin efortul de a construi o majoritate parlamentară. „S-a întâmplat că a căzut guvernul și eu trebuia să găsesc o majoritate. Mi-a luat cinci luni și jumătate să o găsesc. Din păcate, această criză a luat multe resurse, timp și energie de la mulți dintre noi.” În aceeași intervenție, Nicușor Dan a afirmat că, odată ce există un guvern care gestionează „partea executivă”, își va relua demersurile pentru a prezenta „o sinteză despre alegeri”. Ce spune Constituția despre rolul președintelui și al premierului desemnat Potrivit explicațiilor din articol, Constituția stabilește că președintele consultă partidele și desemnează un candidat la funcția de prim-ministru (art. 103 alin. 1). După desemnare, candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a alcătui lista guvernului și programul de guvernare și pentru a cere votul de încredere al Parlamentului (art. 103 alin. 2 și 3), interval în care premierul desemnat poartă negocierile politice pentru susținerea parlamentară. În acest context, G4Media notează că Nicușor Dan „recunoaște” că s-a ocupat de găsirea majorității pentru învestirea guvernului, deși atribuția ar aparține premierului desemnat. Context politic: acuzații de cooperare cu PSD Materialul mai arată că, „de mai mult timp”, este vizibilă cooperarea dintre Nicușor Dan și PSD, iar președintele a fost acuzat în repetate rânduri, în special de lideri PNL, că ar fi fost responsabil de demiterea Guvernului Bolojan, inclusiv prin „intruziuni” în PNL menite să ducă la îndepărtarea lui Ilie Bolojan de la conducerea partidului. Din informațiile prezentate, următorul element urmărit public este momentul în care președintele va reveni cu raportul/sinteza promisă pe tema alegerilor, după ce a invocat criza guvernamentală drept principal motiv al întârzierii. [...]
AUR își revendică rolul de „balama” în Parlament , iar George Simion spune că partidul va colabora la vot atât cu PSD, cât și cu PNL-USR, în funcție de proiecte, pe fondul unor voturi comune și al unei înțelegeri privind împărțirea unor funcții parlamentare și în instituții publice, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre „buna colaborare” PSD–AUR pe proiecte legislative, amendamente și numiri. Întrebat despre această cooperare și despre împărțirea funcțiilor, liderul AUR nu a oferit un răspuns concret, dar a susținut că formațiunea pe care o conduce „înclină balanța” în legislativul de la București. „Vom colabora și cu PSD, și cu PNL-USR, pentru că noi înclinăm balanța în Parlamentul României și vom continua să facem acest lucru, dar noi rămânem fideli principiilor noastre.” Ce spune Simion despre funcții și voturile AUR Simion a legat discuția despre funcții de statutul AUR de „al doilea partid al țării” și a enumerat tipuri de poziții pe care partidul ar trebui să le obțină în arhitectura parlamentară și în instituții aflate în subordinea Parlamentului (de exemplu, o funcție de secretar general adjunct și președinții în anumite instituții). Totodată, liderul AUR a afirmat că partidul nu a votat mai multe formule guvernamentale menționate de el (guvernul Veștea, guvernul Siegfrid Mureșan și Guvernul Luca Niculescu) și a insistat că obiectivul este ca „proiectele” AUR să fie adoptate. „Proiectele noastre, ca al doilea partid al țării, trebuie să prindă viață și lucrul ăsta se va întâmpla și pe mai departe.” De ce contează: semnal de negociere pentru majorități și numiri Mesajul lui Simion indică o strategie de poziționare a AUR ca actor decisiv în formarea majorităților punctuale din Parlament, atât pe legislație, cât și pe numiri în funcții care depind de votul legislativului. În practică, o astfel de abordare poate crește puterea de negociere a partidului în jurul proiectelor și al împărțirii pozițiilor instituționale. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce proiecte concrete au fost susținute împreună cu PSD sau despre lista funcțiilor negociate, dincolo de referințele generale la colaborare, voturi și împărțirea unor poziții. [...]
PSD leagă reorganizarea administrativă de accesul la fonduri UE și de reducerea costurilor locale , într-un context în care banii de Coeziune ar urma să fie mai puțini în bugetul UE 2028–2034, potrivit Digi24 . Dragoș Benea , europarlamentar și vicepreședinte PSD, care conduce grupul de lucru din partid, susține că miza este crearea unor „comunități mai puternice” capabile să concureze mai eficient pentru finanțare europeană și să scadă povara administrativă pentru contribuabili. Benea afirmă că inspirația pentru noua hartă ar fi modelul Curților de Apel, pe care îl descrie drept un sistem „rigid”, dar „eficient”, și spune că PSD urmărește să ajungă la un „prim document de reorganizare administrativ-teritorială” de la reforma din 1968 încoace. În perspectiva adoptării, el indică drept scenariu angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, precizând însă că „suveran este Guvernul pe acest subiect”. De ce contează: competiție mai dură pentru banii europeni după 2028 Argumentul central invocat de vicepreședintele PSD este schimbarea priorităților la nivel european. În viziunea sa, fondurile de Coeziune ar urma să scadă și să intre în competiție cu alte domenii, inclusiv agricultura, pe fondul reorientării UE către inovare, tehnologie și apărare. „Trebuie să convenim că banii europeni vor fi tot mai scumpi, în sensul că vor fi tot mai greu de obținut. Banii de Coeziune vor fi mai puțini și vor fi în competiție cu agricultura.” În acest context, PSD își justifică reorganizarea prin nevoia de a crește capacitatea administrativă și „pregătirea” unităților teritoriale pentru a îndeplini cerințele programelor europene și naționale. Cum ar urma să funcționeze: comitete județene și „matrice a sustenabilității” Benea spune că partidul propune un mecanism de „comitete județene de reorganizare” care ar lucra pe baza unei „matrici a sustenabilității” cu șase criterii, descrise ca „total apolitice”. În material nu sunt detaliate criteriile, dar eurodeputatul indică explicit importanța demografiei în orice analiză cost–beneficiu. „În orice analiză cost-beneficiu, populația și demografia trebuie să fie un criteriu.” El dă exemple de posibile comasări, prezentate ca soluții pentru județe „mai puternice” și mai capabile să atragă finanțare: Maramureș cu Satu Mare; Ialomița cu Călărași (menționată ca discuție despre o „comasare voluntară”). Efectul bugetar invocat: mai puțini aleși locali și costuri administrative mai mici Pe lângă componenta de finanțare europeană, Benea susține că reorganizarea ar trebui să aibă un efect direct asupra cheltuielilor de funcționare ale administrației locale, prin reducerea numărului de aleși și a infrastructurii administrative. „Mai puțini aleși locali, mai puțini primari, mai puțini viceprimari, mai puține sedii de primărie, cu cheltuieli de funcționare și de mentenanță.” În logica prezentată, beneficiarul final ar trebui să fie „cetățeanul”, prin servicii publice mai bune și o presiune fiscală mai mică, astfel încât contribuabilul să nu se mai confrunte cu „taxe și impozite majorate nejustificat peste noapte”. Ce rămâne neclar Textul disponibil este trunchiat spre final, iar materialul nu oferă, în porțiunea furnizată, un calendar ferm, lista completă a criteriilor din „matricea sustenabilității” sau o estimare a economiilor bugetare. De asemenea, deși este menționată ideea reducerii numărului de județe (inclusiv la 15, în contextul prezentării Digi24), detaliile tehnice și pașii legislativi concreți nu sunt descriși integral în fragmentul citat. [...]
