Știri
Știri din categoria Politică
PNL își joacă rolul de „partid de guvernare” după moțiune, iar prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu cere ca liberalii să nu se retragă din asumarea executivă, în ciuda căderii Guvernului prin moțiune de cenzură, potrivit Știrile Pro TV.
Predoiu a spus marți, după votul moțiunii, că „în niciun caz nu trebuia să ajungem” la această situație și că soluția moțiunii „nu este una benefică pentru România”. În evaluarea sa, discuțiile și negocierile ar fi trebuit să continue.
În același mesaj, liderul liberal a susținut că PNL are „relevanță strategică” și că partidul trebuie să aleagă între o decizie rapidă, pe fond emoțional, și continuarea asumării responsabilităților guvernării. Predoiu a adăugat că opțiunile vor fi discutate în partid.
Din declarațiile sale, linia pe care o propune este ca PNL să își păstreze „opțiunile deschise” și să urmărească evoluțiile din zilele următoare, cu o preferință explicită pentru continuarea guvernării.
Totodată, Predoiu a afirmat că rezoluțiile adoptate anterior privind lipsa unei colaborări cu PSD „nu sunt incompatibile” cu poziția sa de a continua guvernarea, fără ca materialul să detalieze cum ar arăta concret această formulă.
Ședința Biroului Politic Național al PNL, în format extins, este programată marți de la ora 17:00, unde partidul ar urma să discute opțiunile după căderea Guvernului.
Recomandate
După moțiunea de cenzură , PNL riscă o decizie rapidă privind ieșirea de la guvernare , iar prim-vicepreședintele partidului, Cătălin Predoiu , cere ca liberalii să nu „fugă de responsabilitate” și să păstreze opțiunile deschise în zilele următoare, potrivit News . Predoiu a declarat marți, după votul moțiunii, că „în niciun caz nu trebuia” să se ajungă în situația creată și că „soluția moțiunii nu este una benefică pentru România”. În opinia sa, discuțiile și negocierile ar fi trebuit să continue. Miza imediată: dacă PNL rămâne la guvernare În contextul tensiunilor interne, Predoiu spune că în partid „este foarte multă emoție” și avertizează asupra riscului unei decizii pripite. El susține că PNL trebuie să aleagă între a se grăbi „și a fugi de responsabilitatea guvernării” sau a cântări opțiunile și a continua să-și asume guvernarea, urmând ca aceste variante să fie discutate în partid. Totodată, Predoiu afirmă că PNL este „un partid cu relevanță strategică pentru România” și că, din perspectiva sa, „cea mai bună decizie pentru PNL este să continue guvernarea”, să-și lase opțiunile deschise și să urmărească evoluțiile din zilele următoare. Relația cu PSD și următorul pas în partid Predoiu adaugă că rezoluțiile adoptate anterior, potrivit cărora nu ar mai trebui să existe o colaborare cu PSD, „nu sunt incompatibile” cu poziția sa privind continuarea guvernării. O ședință a Biroului Politic Național al PNL în format extins este programată marți, de la ora 17.00. [...]
PNL își joacă direcția politică imediată la ședința extinsă a Biroului Politic Național , convocată la ora 17, unde partidul decide dacă trece în opoziție sau acceptă un nou guvern cu PSD , potrivit Antena 3 . Miza întâlnirii este una de poziționare strategică, cu efect direct asupra formulei de guvernare: liberalii trebuie să aleagă între retragerea din zona de putere și continuarea colaborării într-o nouă construcție executivă alături de PSD. Materialul o menționează și pe Theodor Stolojan în contextul unui apel către PNL – „Să lupte” –, însă detaliile declarației nu apar în textul extras, care se concentrează pe decizia politică a conducerii partidului și pe calendarul ședinței. [...]
Adrian Cozma cere ca PNL să rămână la guvernare și atacă liderii liberali care cer delimitarea de PSD, argumentând că aceștia au fost aleși pe liste comune cu social-democrații, potrivit Adevărul . Miza imediată este direcția de guvernare a partidului după căderea Guvernului Bolojan și cine își asumă politic costurile alianței cu PSD. Cozma, președinte PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, îi vizează direct pe Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Gheorghe Falcă și Ciprian Ciucu, pe care îi acuză de inconsecvență în raportarea la PSD și de „antipesedism” revendicat după ce au candidat pe liste comune. „Nu e normal să vină unii să ne spună: «noi suntem cei mai aprigi antipesediști», dar AȚI FOST ALEȘI pe liste cu PSD.” Rămânerea la putere, ca opțiune de control al costurilor politice În timp ce în PNL se discută varianta trecerii în opoziție, Cozma susține că partidul ar trebui să rămână la guvernare și avansează ideea unui executiv minoritar, sprijinit de „alte partide pro-europene”, pentru a continua reformele și a încerca să capitalizeze politic rezultatele lor în toamnă. „Consider că PNL ar avea capacitatea și ar putea să fie într-un guvern minoritar cu alte partide pro-europene și să ducem mai departe reformele, ca în toamnă să culegem și roadele reformelor”. El invocă și un precedent politic din 2012, când, în interpretarea sa, PSD ar fi beneficiat electoral de măsuri luate anterior de guvernarea PDL, sugerând că ieșirea PNL de la putere ar putea lăsa altora „roadele” unor decizii nepopulare. Disputa internă: cine decide și cine răspunde Cozma cere ca decizia privind poziționarea PNL (guvernare vs. opoziție) să fie luată într-un cadru larg, într-un Consiliu Național, nu doar în forurile restrânse de conducere. În același timp, solicită o analiză internă și „răspundere” pentru liderii care au împins partidul spre colaborarea cu PSD. „Asta e o decizie care trebuie luată cu toți membrii PNL… Dar trebuie să stăm la guvernare să ne îndeplinim obiectivele.” Contextul imediat: căderea Guvernului Bolojan Mesajul vine după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , inițiată de AUR și PSD, care a trecut în Parlament (detalii în Adevărul ). Moțiunea a fost votată marți de 281 de parlamentari, peste pragul necesar de 233, iar publicația notează că este „cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României” (context în Adevărul ). Tot marți, de la ora 17:00, PNL s-a reunit într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național , după demiterea Guvernului (context în Adevărul ). În lipsa unei decizii oficiale prezentate în material privind formula de guvernare, intervenția lui Cozma indică o linie de fractură în PNL: rămânerea la putere printr-o formulă minoritară versus retragerea în opoziție, cu o dispută deschisă despre responsabilitatea politică pentru alianța cu PSD. [...]
USR își menține sprijinul pentru Ilie Bolojan și își asumă coordonarea cu PNL pentru un „proiect reformist” , după ce moțiunea de cenzură PSD–AUR a trecut în Parlament și Guvernul Bolojan a fost demis, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută de Dominic Fritz , președintele USR, într-o conferință de presă de marți seară, la finalul zilei în care moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost adoptată cu 281 de voturi, cu sprijinul PSD, al „polului extremist AUR–SOS–POT” și al minorităților, conform relatării. Mandat pentru negocieri cu Bolojan și mesaj de continuitate Fritz a spus că miniștrii USR „vor merge la serviciu până în ultima zi” și că a fost mandatat de Comitetul politic al partidului să îl invite pe Ilie Bolojan la o discuție despre coordonarea pașilor USR și PNL. „Miniștrii USR vor merge la serviciu până în ultima zi. Comitetul politic m-a mandat să îl invit pe Ilie Bolojan la o discuție pentru cum putem coordona pașii USR și PNL. USR va livra loialitate față de proiectul reformist în România. Este evident că este nevoie de forțe reformiste, că este nevoie de claritate morală. USR cu mare responsabilitate va livra această claritate”, a declarat Dominic Fritz. Ce urmează (informații limitate) Materialul este prezentat ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile despre formatul unei eventuale înțelegeri politice între USR și PNL sau despre calendarul următorilor pași nu sunt precizate în textul publicat. [...]
Mesajul lui Adrian Veștea sugerează o susținere condiționată pentru Ilie Bolojan, ceea ce complică repoziționarea PNL după căderea Guvernului. Potrivit Libertatea , prim-vicepreședintele PNL a transmis marți, 5 mai, la câteva ore după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului condus de Ilie Bolojan, că îl va sprijini pe liderul partidului doar atât timp cât consideră că proiectele acestuia „sunt necesare și benefice pentru România”. Într-o postare pe Facebook, Veștea a afirmat că l-a sprijinit pe Bolojan „în toate proiectele sale” și că va continua „atâta timp cât” are convingerea că acestea sunt utile pentru România și români. Presiune pe PNL: negocieri pentru continuarea guvernării În același mesaj, Veștea a indicat direcția pe care ar trebui să o urmeze partidul după pierderea majorității: PNL „trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele proeuropene” și să identifice soluții pentru a continua guvernarea. El a legat miza politică de impactul în administrația locală, susținând că primarii PNL răspund direct pentru proiecte concrete – de la creșe la drumuri și proiecte cu fonduri europene – și au nevoie „la centru” de un partid care „nu îi abandonează la jumătatea drumului”. Context intern: Veștea a blocat anterior o propunere a lui Bolojan Libertatea amintește că Adrian Veștea s-a opus pe 2 februarie, în ședința Biroului Politic Național al PNL de la Vila Lac, propunerii lui Ilie Bolojan de a schimba șefii liberalilor din sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, iar inițiativa a fost atunci blocată la vot. În acest context, publicația notează că, „coroborat cu mesajul de acum”, Bolojan s-ar mai putea baza „cu certitudine” pe un singur prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu, în timp ce ceilalți trei – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea – ar avea poziții „tot mai îndepărtate” față de liderul PNL. Ce a declanșat criza: Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire, mai arată Libertatea. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, „exact” același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021. Publicația menționează și că partidul condus de Sorin Grindeanu își retrăsese miniștrii cu două săptămâni înainte. Ilie Bolojan este președinte „plin” al PNL din iulie 2025, iar mandatul său expiră în 2027, după ce statutul partidului a redus durata mandatului de la 4 la 2 ani. [...]
După demiterea Guvernului Bolojan, Vlad Gheorghe cere o „Alianță Reformistă” care să ducă mai departe reforma companiilor de stat , potrivit G4Media . Mesajul, publicat pe Facebook, plasează în prim-plan continuitatea reformelor în zona administrativă și în companiile de stat, într-un moment de instabilitate politică generată de moțiunea de cenzură . Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan , susține că moțiunea prin care guvernul a fost demis ar fi avut ca efect blocarea schimbării și cere formarea unei alianțe politice „gata” atât pentru confruntarea cu „eternii baroni lucrători la stat”, cât și pentru participarea la alegeri. „România are nevoie de o Alianță Reformistă condusă de Ilie Bolojan.” Miza: reforme în companiile de stat și reformă administrativă În postarea citată, Vlad Gheorghe indică două direcții pe care le consideră prioritare pentru o eventuală alianță: continuarea reformelor în companiile de stat, descrise ca fiind „căpușate de băieții deștepți”; realizarea unei reforme administrative. El adaugă că este nevoie de implicarea societății civile, a „politicienilor onești” și a populației, argumentând că fără unitate „totul este pierdut”. Reacții în spațiul politic În același context, G4Media notează și o postare a senatorului USR Cristian Ghinea, care afirmă că PNL ar urma să decidă „în orele următoare” dacă „construim împreună pentru 2028” sau dacă își face „harakiri”. Articolul nu oferă detalii despre pași concreți de constituire a unei astfel de alianțe și nici despre un calendar al negocierilor, dincolo de mesajele publice de pe Facebook. [...]
