Știri
Știri din categoria Politică
PNL își joacă rolul de „partid de guvernare” după moțiune, iar prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu cere ca liberalii să nu se retragă din asumarea executivă, în ciuda căderii Guvernului prin moțiune de cenzură, potrivit Știrile Pro TV.
Predoiu a spus marți, după votul moțiunii, că „în niciun caz nu trebuia să ajungem” la această situație și că soluția moțiunii „nu este una benefică pentru România”. În evaluarea sa, discuțiile și negocierile ar fi trebuit să continue.
În același mesaj, liderul liberal a susținut că PNL are „relevanță strategică” și că partidul trebuie să aleagă între o decizie rapidă, pe fond emoțional, și continuarea asumării responsabilităților guvernării. Predoiu a adăugat că opțiunile vor fi discutate în partid.
Din declarațiile sale, linia pe care o propune este ca PNL să își păstreze „opțiunile deschise” și să urmărească evoluțiile din zilele următoare, cu o preferință explicită pentru continuarea guvernării.
Totodată, Predoiu a afirmat că rezoluțiile adoptate anterior privind lipsa unei colaborări cu PSD „nu sunt incompatibile” cu poziția sa de a continua guvernarea, fără ca materialul să detalieze cum ar arăta concret această formulă.
Ședința Biroului Politic Național al PNL, în format extins, este programată marți de la ora 17:00, unde partidul ar urma să discute opțiunile după căderea Guvernului.
Recomandate
România rămâne cu un Executiv interimar de peste patru luni , iar consultările de la Cotroceni intră într-o etapă în care președintele încearcă să strângă sprijin politic pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Agerpres . Joi, președintele Nicușor Dan a discutat cu delegația PNL, în cadrul rundelor de consultări cu partidele parlamentare. Delegația PNL a fost formată din Ilie Bolojan (președintele partidului), Dan Motreanu, Mircea Abrudean, Ciprian Ciucu, Oana Gheorghiu și Robert Sighiartău. Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură. În consecință, România se află de peste patru luni în situația unui guvern interimar, ceea ce prelungește incertitudinea privind capacitatea de decizie a Executivului. Calendarul consultărilor și miza imediată Înaintea discuției cu PNL, șeful statului a avut consultări cu PSD și AUR. Pe lista întâlnirilor programate urmează: USR UDMR Grupul parlamentar al minorităților naționale Partidul S.O.S. România Partidul Oamenilor Tineri (POT) Grupul parlamentar Uniți pentru România Grupul parlamentar PACE – Întâi România parlamentarii neafiliați Miza acestor consultări este desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, pas necesar pentru formarea unui nou guvern care să obțină votul de învestitură în Parlament. [...]
PNL anunță demararea imediată a negocierilor pentru o majoritate care să instaleze Guvernul Mureșan , după desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan , potrivit Agerpres . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă miza politică a următoarelor zile de formarea rapidă a unei majorități parlamentare. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că nominalizarea lui Mureșan oferă României „șansa de a continua pe calea corectă”, printr-o guvernare „reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”. El l-a descris pe premierul desemnat drept „un om politic cu viziune”, cu „anvergură europeană”, și a spus că se așteaptă ca acesta să vină în Parlament cu „o echipă puternică” și un program de guvernare care să răspundă „provocărilor perioadei următoare” și așteptărilor de reformă și modernizare. Negocieri PNL–USR–UDMR pentru majoritate Bolojan a precizat că PNL va începe „imediat” discuțiile cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare care să sprijine instalarea noului Guvern. În același mesaj, liderul PNL a avertizat că, „având în vedere configurația politică actuală”, misiunea nu va fi una ușoară, dar și-a exprimat încrederea în echipa care urmează să fie formată și în capacitatea viitorului executiv de a răspunde așteptărilor publice. Context: desemnarea premierului Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a acceptat propunerea, mai notează Agerpres. Următorul pas, conform practicii constituționale, este conturarea unei majorități și prezentarea în Parlament a echipei guvernamentale și a programului de guvernare pentru votul de învestitură. [...]
PSD deschide un nou front de incertitudine politică după ce Sorin Grindeanu a anunțat, potrivit Agerpres , că a primit „cu surprindere și dezamăgire” propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care liderul PSD invocă tensiuni bugetare și creșterea nesiguranței pentru firme. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a acceptat propunerea, conform informațiilor transmise de agenția de presă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu contestă argumentele desemnării și îl acuză pe Mureșan că „cu doar câteva zile înainte” ar fi făcut „campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. „Este greu de înțeles ce argumente a avut șeful statului pentru a alege pe cineva ca Siegfried Vasile Mureșan (...) Trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale.” Miza: reacția PSD și calendarul deciziei Grindeanu spune că a convocat o ședință a Biroului Permanent Național al PSD pentru luni, în care partidul va analiza propunerea de premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate scenarii sau condiții concrete pe care PSD le-ar putea pune mai departe. Contextul invocat: presiune pe buget și climat pentru companii Liderul PSD afirmă că România se află într-o situație „extrem de dificilă” și pune o parte din responsabilitate pe „încăpățânarea” lui Ilie Bolojan, despre care susține că ar fi „blocat orice soluție rațională”, ceea ce ar fi amplificat nesiguranța „în rândul oamenilor și al firmelor românești”. Grindeanu susține că „sunt peste 30 de miliarde lipsă în buget”, echivalentul „aproximativ 1,5% din PIB”, și critică rezultatele politicilor de reducere a deficitului din ultimul an. În același mesaj, acesta contrastează poziția PSD cu cea a „PNL-USR”, afirmând că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării”. [...]
Victoria Stoiciu avertizează că AUR poate bloca sau decide legi fără să guverneze , iar partidele pro-occidentale ajung să-i valideze agenda în Parlament, într-un context pe care senatoarea îl descrie ca anormal pentru o democrație care încearcă să țină un „cordon sanitar” față de extremism, potrivit unui interviu acordat HotNews . Stoiciu, care a demisionat din PSD după ce partidul a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susține că alegerile anticipate ar echivala, în practică, cu „o guvernare AUR” și cu „o glisare clară a României pe drumul fascismului”. În același timp, ea afirmă că formațiunea condusă de George Simion are „ultimul cuvânt” pe multe proiecte de lege, deși nu se află la guvernare. Miza: „cordonul sanitar” și capacitatea de decizie în Parlament În interviu, senatoarea independentă pune accentul pe efectul politic și instituțional al unei situații în care un partid din opoziție, catalogat de ea drept extremist, ajunge să fie pivot în adoptarea sau respingerea unor proiecte. Stoiciu spune că această dinamică nu este compatibilă cu ideea unei delimitări ferme între forțele pro-europene și cele extremiste. Naționalism, religie și „narative” anti-occidentale Stoiciu face și o distincție între naționalism și patriotism, susținând că „nu există naționalism sănătos, ci patriotism” și că naționalismul are o „tentă periculoasă” din care „pleacă extremismul”. Ea oferă și un exemplu personal, afirmând că a auzit într-un context religios promovarea unor mesaje pe care le descrie ca fiind asociate lui „Georgescu”, despre „Vestul care ne dictează”. Context social: stânga politică și raportarea la muncă În același interviu, Stoiciu explică de ce, în opinia ei, România nu are „un partid veritabil de stânga”, indicând drept cauză o percepție întreținută în spațiul public potrivit căreia „stânga egal comunism”. Totodată, ea descrie o atitudine socială pe care o consideră încă prezentă: ideea că angajatul ar trebui să fie recunoscător angajatorului „că-ți dă o pâine să mănânci”, chiar și atunci când salariul este la nivelul minim pe economie. Ce urmează Interviul plasează în prim-plan o temă de funcționare a majorităților parlamentare: dacă partidele pro-occidentale nu reușesc să mențină o delimitare coerentă față de AUR, formațiunea poate continua să influențeze decisiv agenda legislativă, chiar din opoziție, cu efecte directe asupra stabilității politice și a direcției de guvernare. [...]
Președintele Nicușor Dan anunță la 17.00 direcția pentru desemnarea premierului , după consultări de aproape șase ore cu partidele, într-un moment în care opțiunile de guvernare sunt condiționate de linii roșii pe finanțe și de refuzul unor formațiuni pentru varianta tehnocrată, potrivit HotNews . Administrația Prezidențială a comunicat că șeful statului va susține o declarație de presă la Palatul Cotroceni la ora 17.00, transmisă „live pe sistemul unic și pe site-ul Administrației Prezidențiale”. Anunțul vine la finalul consultărilor cu partidele pentru desemnarea unui premier. Miza imediată este dacă președintele va putea contura o majoritate funcțională în jurul unei propuneri, în condițiile în care partidele au intrat la negocieri cu poziții încă rigide, iar discuțiile au scos la suprafață condiționări explicite legate de formula de guvernare și de controlul asupra finanțelor publice. Propunerile oficiale și numele discutate Pe masa președintelui sunt două propuneri oficiale, conform informațiilor din articol: Sorin Grindeanu (PSD); Siegfried Mureșan (PNL–USR–UDMR). În discuțiile din partide și cu Nicușor Dan au mai fost vehiculate, pe o „listă scurtă”, încă două nume de posibili premieri: Alexandru Nazare; Luca Niculescu. Liniile roșii care complică formarea guvernului Negocierile au fost marcate de condiții care pot influența direct arhitectura viitorului executiv: PSD și AUR i-au transmis președintelui că nu votează un guvern tehnocrat; PNL a indicat că va discuta cu premierul desemnat dacă acesta va păstra controlul asupra finanțelor publice; USR a propus două guverne minoritare cu același premier. HotNews anunță că va transmite în format „Livetext” principalele declarații ale președintelui, care ar urma să indice pașii următori în procesul de desemnare a prim-ministrului. [...]
România își revendică rolul de „punte” între UE și SUA într-un moment în care relația dintre cele două blocuri este tensionată, iar miza pentru București este să-și consolideze profilul strategic fără să iasă de pe linia europeană, potrivit Mediafax . Ministra de Externe, Oana Țoiu , susține că România „nu trebuie să aleagă” între Uniunea Europeană și Statele Unite și că poate funcționa ca „ancoră” a relației transatlantice. Țoiu a declarat la Euronews România că relația România–SUA este „într-un moment bun”, în timp ce relația UE–SUA traversează „un moment complicat”. În această logică, Bucureștiul ar fi „una dintre cele 4-5-6 țări” care sunt simultan „profund europene” și relevante pentru legătura transatlantică. De ce contează: poziționare strategică cu efecte în energie și securitate Mesajul ministrului este că România încearcă să transforme o fereastră diplomatică într-un avantaj practic, inclusiv în dosare economice și de securitate. Țoiu afirmă că relația cu Washingtonul se bazează pe „interese comune” și că România beneficiază de susținere în SUA, invocând întâlniri diplomatice și sprijin în Congres, inclusiv la nivelul Comisiei de Apărare și al Comisiei de Politică Externă, precum și la Departamentul de Stat și în zona Departamentului pentru Energie. Energia nucleară, exemplul folosit de ministru Ca argument pentru această poziționare „între” UE și SUA, Țoiu a indicat energia nucleară, domeniu în care spune că România a menținut o linie constantă în interiorul UE, în pofida divergențelor dintre statele membre. „România a stat încăpățânată corect pe linia asta. Și asta acum, de exemplu, ne poziționează într-un loc foarte bun și în relația cu Statele Unite ale Americii.” Ministra a mai spus că firme din SUA sunt implicate în proiectele de creștere a capacității de producție de la Cernavodă și a menționat implicarea Băncii Mondiale în finanțarea unor proiecte de energie nucleară. Tot în zona de inovație, Țoiu a indicat reactoarele modulare nucleare mici (SMR) – tehnologie de centrale mai compacte – pentru care România și SUA urmăresc dezvoltarea unor proiecte. Complementaritatea UE–NATO, linia de securitate Pe componenta de securitate, Țoiu a subliniat că România susține complementaritatea dintre inițiativele europene și NATO și a punctat importanța „umbrelei de securitate” a Alianței pentru București. În ansamblu, mesajul transmis este că România își propune să rămână aliniată politicilor UE, dar să capitalizeze relația bilaterală cu SUA în domenii unde cooperarea este deja avansată, în special energia nucleară și securitatea. [...]
