Știri din categoria Politică
Știri Politică
Guvernul vrea schimbare, PSD vrea cash; Reforma e pe masă, dar coaliția n-are tacâmuri
Guvernul vrea reformă rapidă, PSD cere garanții pentru relansare – primele tensiuni politice din 2026 ies la iveală , relatează Știrile ProTV după prima ședință a coaliției de guvernare din acest an. Întâlnirea a scos la suprafață divergențe majore între partidele aflate la putere, în special între PSD și PNL, pe tema reformei administrației și a măsurilor economice. Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru un pachet de reforme administrative , însă PSD a condiționat sprijinul său de includerea unor măsuri de relansare economică în bugetul de stat pe 2026. Premierul ar dori adoptarea rapidă, prin procedura angajării răspunderii, chiar în această lună – posibil pe 29 ianuarie – în timp ce social-democrații preferă parcursul legislativ normal, avertizând că nu vor sprijini reforma dacă promisiunile lor economice nu sunt respectate. Pentru a evita riscul unei contestații la Curtea Constituțională , liderii coaliției au agreat ca pachetul de reformă să fie divizat în proiecte legislative separate. De asemenea, s-a stabilit formarea unui comitet interpartinic pentru elaborarea bugetului, în care vor fi incluși reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai partidelor, dar și ai primăriilor. Tensiunile s-au extins și asupra subiectelor de politică externă. România a votat acordul Mercosur în Consiliul UE fără susținerea explicită a PSD , ceea ce a dus la un nou conflict cu USR. Social-democrații o acuză pe Oana Țoiu , ministrul de Externe, că a mandatat ambasadorul României la UE să susțină acordul, în ciuda refuzului exprimat de ministrul agriculturii, Florin Barbu . Discuții sensibile au fost atinse și în privința conducerii serviciilor secrete. PSD presează pentru preluarea conducerii SRI, cu Claudiu Manda drept candidat, în timp ce pentru SIE este vehiculat numele consilierului prezidențial Marius Lazurca. Și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, ar putea deveni un jucător important în negocieri, însă numirea finală depinde de decretul președintelui Nicușor Dan. Atmosfera tensionată din coaliție arată că, deși 2026 abia a început, relațiile dintre partenerii de guvernare sunt fragile. PSD transmite clar că va folosi pârghiile de influență pentru a-și impune prioritățile economice, iar premierul Bolojan pare hotărât să accelereze reformele, chiar cu riscul unor rupturi în alianță. [...]
Ministrul Florin Manole anunță sprijin pentru pensionarii cu venituri mici - avertisment pentru 2026
Ministrul Muncii, Florin Manole , vrea să reia un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici , pe fondul înghețării punctului de pensie, potrivit Digi24 . Oficialul a avertizat că 2026 „va fi un an dificil” pentru seniori, în condițiile în care veniturile „nu vor crește deloc” în perioada următoare. Ce măsură propune ministrul și de ce o leagă de buget Guvernul pregătește măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile, însă valoarea exactă a ajutorului pentru pensionarii cu venituri mici urmează să fie stabilită după adoptarea bugetului de stat, conform relatării Digi24. Cu alte cuvinte, decizia depinde de spațiul fiscal disponibil și de negocierile din coaliția de guvernare. Ministrul spune că intenția este de a compensa efectele înghețării punctului de pensie, măsură care, în opinia sa, îi afectează mai ales pe cei cu pensii mici, deoarece la acest segment „s-a resimțit mai puternic creșterea inflației”. „Voi propune Coaliției un sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, așa cum am avut și anul anterior, de 800 de lei, în două tranșe. Dar este o discuție care trebuie avută cu colegialitate și bună-credință în coaliție, în funcție de resursele bugetare. S-a decis înghețarea punctului de pensie și de aceea vrem să compensăm cu un sprijin, dacă bugetul ne va permite.” Precedentul din 2025 și întrebările rămase pentru 2026 Schema invocată de Florin Manole este similară celei aplicate anul trecut, când aproximativ două milioane de beneficiari au primit în total 800 de lei, potrivit Digi24. Ajutorul a fost acordat în două tranșe: 400 de lei în aprilie și 400 de lei în decembrie. Rămâne neclar dacă va fi modificat pragul de venit până la care se acordă sprijinul. Ministrul Muncii a spus că nu poate preciza acest lucru, iar în 2025 ajutorul a mers către seniorii cu pensii mai mici de 2.740 de lei, detaliu care sugerează că eventualele ajustări pentru 2026 vor depinde de decizia finală asupra bugetului și de parametrii stabiliți în coaliție. [...]
România trimite cea mai mare delegație guvernamentală la Davos 2026 - MAE confirmă participarea la reuniunea WEF
România trimite la Davos 2026 cea mai mare delegație guvernamentală de până acum , potrivit HotNews.ro , care citează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). MAE precizează că România va fi reprezentată la ediția din 2026 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) de ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu , ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, și consilierul prezidențial Radu Burnete. Componența delegației și calendarul reuniunii WEF Miniștrii români „vor participa, la invitația președintelui Forumului Economic Mondial (World Economic Forum/WEF), la cea de-a 56-a reuniune anuală a organizației, care va avea loc în localitatea Davos-Klosters din Elveția, în perioada 19-23 ianuarie”, arată MAE. În același comunicat, ministerul subliniază că Oana Țoiu revine la Davos după prezența din 2019, când a fost invitată „ca expert în rolul de vorbitor”, și leagă dimensiunea delegației de obiectivul de „întărire a diplomației economice”. „Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după prezența din 2019, când a fost invitată ca expert în rolul de vorbitor, iar România are anul acesta cea mai consistentă delegație guvernamentală dintre toate edițiile conferinței, reflectând angajamentul împărtășit la nivelul Guvernului și al Administrației Prezidențiale pentru întărirea diplomației economice”, menționează MAE în comunicat. Tema ediției 2026 și subiectele de pe agendă Potrivit MAE, tema centrală a ediției din 2026 este susținerea dialogului („A spirit of dialogue”), iar reuniunea aduce la aceeași masă oficiali de rang înalt, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai mediului academic, ai presei și ai organizațiilor neguvernamentale. Ministerul mai notează că, pe fondul „fragmentărilor politice și ideologice” tot mai vizibile, WEF își propune ca ediția din 2026 să fie o „platformă imparțială de dialog” și un cadru pentru discuții internaționale legate de „noile evoluții în dinamica relațiilor transatlantice”. În ceea ce privește conținutul dezbaterilor, MAE indică cinci direcții majore: cooperarea într-o lume contestată, identificarea unor noi surse de creștere, investițiile în capitalul uman, promovarea responsabilă a inovației și creșterea prosperității globale. [...]
Băsescu avertizează asupra riscurilor de securitate după mesajul Maiei Sandu - războiul din Ucraina amplifică presiunea Rusiei
Traian Băsescu spune că declarația Maiei Sandu despre unire a fost „imprudentă” , potrivit Digi24 , pe fondul reacțiilor dure ale opoziției de la Chișinău și al riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina și presiunea Rusiei în regiune. Fostul președinte al României a afirmat la Digi24 că înțelege opțiunea pro-unire a președintei Republicii Moldova, dar consideră că momentul ales a amplificat tensiunile interne. Băsescu susține că declarațiile au „stârnit furia opoziției” într-o perioadă dificilă și au oferit muniție politică forțelor pro-ruse, pe care le descrie ca fiind bine organizate și influente. „Noi știm că ar vrea unirea, dar când are război la graniță, cu rușii gata să facă orice, putea să fie prudentă”, a spus Băsescu. Declarația Maiei Sandu a venit într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici, în care a spus că ar vota „DA” la un eventual referendum privind reunirea cu România, fiind prima dată când șefa statului moldovean face un asemenea comentariu explicit din această poziție. Ea și-a motivat răspunsul prin deteriorarea mediului de securitate și vulnerabilitatea unei țări mici în fața presiunilor externe, în special din partea Rusiei, sugerând că menținerea democrației și a suveranității devine tot mai dificilă în actualul context regional. Reacția opoziției a fost imediată și agresivă, cu potențial de a eroda stabilitatea politică internă. Socialiștii (PSRM), partid asociat fostului președinte prorus Igor Dodon, au cerut instituțiilor statului să o ancheteze pe Maia Sandu pentru trădare, calificând poziția sa drept un atac la „statalitatea” Republicii Moldova și la neutralitatea prevăzută de Constituție. În lectura lui Băsescu, această escaladare arată riscul ca tema unirii să fie folosită ca instrument de mobilizare împotriva președintei, într-un moment în care Chișinăul are nevoie de coeziune internă și de gestionarea atentă a vulnerabilităților de securitate. Dincolo de disputa politică, discuția despre unire are și o dimensiune economică majoră, însă în materialul citat nu sunt prezentate estimări privind costuri sau beneficii și nici trimiteri la studii economice ori analize financiare care să cuantifice impactul. În absența unor astfel de evaluări în sursa menționată, rămâne de reținut că miza imediată descrisă în declarațiile publice este una de stabilitate și securitate: opoziția pro-rusă încearcă să transforme subiectul într-o criză politică, iar contextul geopolitic – relația Republicii Moldova cu România și presiunea Rusiei în vecinătatea Ucrainei – amplifică sensibilitatea oricărei poziționări oficiale pe tema reunificării. [...]
Liderii lumii răspund rezervat la invitația lui Trump - Semnal de prudență înaintea negocierilor multilaterale
Doar Ungaria a acceptat fără echivoc Consiliul pentru Pace propus de Trump , în timp ce majoritatea capitalelor au răspuns prudent, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters via Agerpres. Inițiativa , transmisă prin scrisori către aproximativ 60 de țări, a generat reacții rezervate și îngrijorări legate de posibile efecte asupra rolului ONU în gestionarea crizelor internaționale. Reacțiile liderilor: sprijin explicit limitat, restul rămân la „da, dar” Singurul sprijin exprimat fără echivoc a venit din partea Ungariei, unde premierul Viktor Orbán este considerat un aliat apropiat al lui Donald Trump. Din perspectiva poziționării publice, aceasta rămâne, cel puțin deocamdată, singura acceptare clară menționată. Canada a transmis un mesaj mai nuanțat. Prim-ministrul Mark Carney a spus că este de acord „în principiu”, însă a indicat că „detaliile sunt încă în lucru”, ceea ce plasează Ottawa într-o zonă de sprijin condiționat, fără angajament final. „Guvernele din întreaga lume au reacţionat prudent duminică faţă de invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a se alătura iniţiativei sale numite Consiliul pentru Pace.” Implicații pentru ONU și arhitectura multilaterală Alte guverne au evitat declarații ferme, iar oficiali și diplomați, vorbind în general sub protecția anonimatului, și-au exprimat îngrijorarea că noua structură ar putea afecta activitatea Organizației Națiunilor Unite . Din perspectivă geopolitică, această temere indică o posibilă competiție instituțională: un mecanism paralel, condus politic de Washington, ar putea diminua legitimitatea sau centralitatea ONU în mediere și managementul conflictelor. Reiese din documentele consultate de Reuters că structura ar urma să fie condusă de Donald Trump „pe viață” și să se ocupe inițial de conflictul din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte dosare. O astfel de formulă de conducere și mandat poate amplifica reticența statelor care preferă cadre multilaterale cu reguli clare de rotație, reprezentare și control instituțional, tipice ONU . România: confirmarea invitației, fără un răspuns de fond Administrația Prezidențială de la București a confirmat duminică primirea scrisorii prin care președintele Nicușor Dan este invitat oficial ca România să devină membră a Consiliului. Până la acest moment, informația disponibilă în material se oprește la confirmarea primirii invitației, fără a indica o decizie de acceptare sau respingere. În termeni de bilanț al poziționărilor publice menționate în articol, există o țară care și-a exprimat sprijinul fără echivoc (Ungaria), în timp ce restul reacțiilor descrise sunt prudente sau condiționate (Canada) ori rămân la nivel de îngrijorări exprimate neoficial privind impactul asupra ONU. [...]
România, invitată de Trump în „Consiliul pentru Pace” - semnal politic pe dosarul Ucraina
România a primit o invitație oficială să intre în „Consiliul pentru Pace” , potrivit Știrile PRO TV , care citează confirmarea Administrației Prezidențiale privind scrisoarea transmisă de președintele SUA, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan. Inițiativa este prezentată ca legată de dosarul Ucraina și vine la două zile după anunțul lui Trump despre formarea acestui consiliu. Ce se știe despre invitație și documentele transmise Administrația Prezidențială a precizat că invitația vizează aderarea României ca „stat membru fondator” și semnarea și ratificarea Cartei Consiliului. Scrisoarea a fost însoțită de două documente: „planul cuprinzător” și „Carta Consiliului”, descrise ca fiind deschise pentru semnare și ratificare. „În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător.” În paralel, Trump a susținut public, pe platforma Truth Socia l, că viitoarea componență va fi anunțată „în curând” și a caracterizat formatul drept „cel mai mare și mai prestigios Consiliu reunit vreodată”, fără a oferi detalii despre criteriile de selecție sau mandat. „Substitut al ONU” și implicații politice pentru arhitectura internațională Consemnează, de asemenea, Financial Times că oficiali americani ar fi propus extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza pentru a include și alte țări afectate de război și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela. Potrivit FT, o persoană informată a descris conceptul drept „un potențial substitut al ONU”, adică un organism paralel neoficial care să se ocupe de conflicte din afara Fâșiei Gaza. Dacă această direcție se confirmă, miza politică depășește un simplu format de consultare: ar însemna o încercare de a crea o platformă alternativă de negociere și coordonare, în afara mecanismelor consacrate ale ONU. În practică, un astfel de aranjament poate schimba raportul de forțe în diplomația multilaterală, pentru că mută centrul de greutate către statele invitate și către agenda stabilită de inițiator, cu efecte directe asupra legitimității și eficienței instituțiilor existente. Impact economic și asupra piețelor financiare, inclusiv pentru România Un consiliu prezentat ca instrument de „pace” pe dosare precum Ucraina poate influența economia globală în primul rând prin canalul anticipațiilor: orice semnal credibil de negociere sau de reducere a riscului geopolitic tinde să se reflecte în prețurile energiei, în costurile de transport și în primele de risc (costul suplimentar cerut de investitori pentru a finanța state și companii). Invers, dacă inițiativa este percepută ca ocolind ONU și amplificând competiția între blocuri, piețele pot reacționa prin volatilitate mai mare, mai ales pe active sensibile la geopolitică (petrol, gaze, valute din regiune, obligațiuni ale statelor de frontieră). Pentru România, invitația are o dublă semnificație: politică, prin poziționarea într-un format asociat direct cu administrația SUA, și economică, prin potențialul efect asupra percepției investitorilor privind rolul țării în arhitectura de securitate regională. Dacă participarea ar fi interpretată ca un semnal de influență sporită în dosarul Ucraina, ar putea reduce, marginal, percepția de risc regional; dacă însă ar genera tensiuni cu mecanismele UE/ONU sau ar crea ambiguități de politică externă, efectul poate fi opus, prin creșterea incertitudinii. În acest stadiu, consecințele concrete rămân greu de cuantificat: sursa indică existența unei invitații și a unor documente anexate, dar nu oferă detalii despre mandat, reguli de vot, finanțare, calendar sau despre componența consiliului. Următorul reper va fi anunțarea membrilor și clarificarea statutului juridic și a relației cu instituțiile internaționale existente, elemente esențiale pentru a evalua dacă inițiativa poate produce rezultate sau rămâne un instrument politic cu impact limitat. [...]
Kirill Dmitriev atacă UE și o vizează pe von der Leyen - mesajul despre cei 13 soldați din Groenlanda
Kirill Dmitriev a cerut UE să nu îl „provoace” pe Donald Trump și să retragă personalul militar european din Groenlanda , potrivit agenției TASS . Dmitriev este prezentat ca reprezentant special al președintelui Rusiei pentru investiții și cooperare economică cu țările străine. Mesajul a fost publicat pe platforma X și a vizat-o direct pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul tensiunilor legate de Groenlanda și de tarifele anunțate de președintele SUA. Dmitriev a susținut, în aceeași intervenție, că Statele Unite ar putea majora tarifele vamale cu 1% pentru fiecare soldat european aflat pe insulă. „Draga Ursula «Pfizer» von der Leyen, nu-l provoca pe Daddy! Retrage cei 13 soldaţi trimişi în Groenlanda”, a scris Dmitriev pe X. Dincolo de registrul provocator, intervenția lui Dmitriev are o miză economică: el este unul dintre oficialii ruși care leagă explicit securitatea și politica externă de instrumente comerciale (tarife) și de presiune asupra relațiilor transatlantice. În arhitectura de la Moscova, rolul său – investiții și cooperare economică externă – îl plasează la intersecția dintre obiectivele politice ale Kremlinului și încercarea de a menține sau deschide canale economice internaționale, inclusiv prin proiecte de investiții cu componentă externă inițiate de Rusia. În același dosar, șefii Comisiei Europene și ai Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, au avertizat că noile tarife anunțate de Trump pentru importurile din opt țări europene ar submina relațiile transatlantice și ar putea declanșa o spirală de deteriorare. Ei au răspuns și criticilor americane privind viitoarele exerciții militare europene în Groenlanda, subliniind că exercițiul danez este coordonat în prealabil, desfășurat cu aliații și urmărește consolidarea securității în Arctica. Potrivit informațiilor prezentate, Donald Trump a promis taxe vamale de 10% pentru importurile din Marea Britanie, Germania, Danemarca, Țările de Jos, Norvegia, Finlanda, Franța și Suedia, care ar urma să rămână în vigoare până la încheierea unor acorduri privind „achiziția completă și totală” a Groenlandei de către Washington. Decizia ar urma să intre în vigoare la 1 februarie, iar de la 1 iunie taxele ar urma să crească la 25 %. În acest context, poziționarea lui Dmitriev funcționează și ca semnal politic către capitalele europene: Rusia încearcă să valorifice fricțiunile dintre SUA și UE, inclusiv pe teren economic, într-un moment în care tarifele sunt folosite ca instrument de negociere geopolitică. Pentru mediul de afaceri, consecința imediată este creșterea incertitudinii comerciale pe axa transatlantică, cu potențiale efecte asupra fluxurilor de investiții și a proiectelor internaționale în care Rusia caută să-și păstreze influența sau să o extindă. [...]
Legea privind folosirea bodycam-urilor de către polițiștii locali a fost promulgată – filmarea cetățenilor, reglementată
Legea care permite folosirea camerelor portabile de către polițiștii locali a fost promulgată. Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 17 ianuarie 2026, adoptarea oficială a noii reglementări care stabilește condițiile în care polițiștii locali pot utiliza camere foto, video și audio în timpul serviciului, inclusiv fără acordul persoanelor vizate. „Am promulgat legea care permite poliţiştilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Noua reglementare stabileşte clar situaţiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spaţiul public, fără consimţământul persoanelor vizate, precum legitimarea, constatarea contravenţiilor, utilizarea mijloacelor de imobilizare sau intervenţiile pentru protejarea vieţii şi a ordinii publice”, — Nicușor Dan , președintele României Noile reglementări permit folosirea bodycam-urilor în mod legal și fără consimțământul persoanelor în situații precum: legitimarea cetățenilor constatarea de contravenții folosirea forței sau a mijloacelor de imobilizare intervențiile pentru protejarea ordinii publice sau a vieții Înregistrările trebuie să respecte reguli stricte privind stocarea și utilizarea datelor. Legea prevede că toate datele colectate vor fi păstrate cel mult șase luni, urmând să fie șterse automat, cu excepția situațiilor în care sunt folosite ca probe într-un proces penal sau civil. „În măsura în care circumstanţele permit, cetăţenii vor fi informaţi că sunt înregistraţi, iar autorităţile locale au obligaţia de a comunica public dotarea poliţiştilor locali cu astfel de echipamente”, — Nicușor Dan , președintele României Implementarea acestei măsuri presupune și un efort logistic și financiar din partea administrațiilor publice locale. Pentru a sprijini acest proces, legea oferă posibilitatea accesării de fonduri europene dedicate dotării cu echipamente de înregistrare. „Această lege contribuie la creşterea transparenţei activităţii poliţiei locale şi la consolidarea siguranţei publice, oferind în acelaşi timp un nivel mai ridicat de protecţie atât cetăţenilor, cât şi agenţilor”, — Nicușor Dan , președintele României Adoptarea legii marchează o schimbare semnificativă în activitatea poliției locale, aliniind practicile din România la standarde deja aplicate în alte state europene. Măsura este privită drept un pas în direcția creșterii încrederii publice în forțele de ordine și responsabilizării agenților în teren , în contextul în care transparența intervențiilor a devenit o cerință esențială a societății civile. [...]
Planul lui Trump pentru „Consiliul pentru pace” în Ucraina - Posibilă nouă arhitectură de negociere a conflictului
Administrația Trump ia în calcul un „Consiliu pentru pace” și pentru Ucraina , după modelul inițiativei anunțate pentru Fâșia Gaza, potrivit Financial Times , via Kyiv Independent . Detaliile despre cum ar funcționa un astfel de organism pentru Ucraina nu au fost clarificate imediat. Ce este „Consiliul pentru pace” și de unde vine modelul Inițiativa este descrisă ca fiind inspirată din planul președintelui american Donald Trump pentru reconstrucția postbelică a Gazei. Trump a anunțat inițial „Consiliul pentru Pace” din Gaza pe 15 ianuarie, într-o postare pe Truth Social, ca început al unei „a doua faze” a planului condus de SUA pentru o pace pe termen lung între Israel și Palestina. Consiliul, prezidat de Trump, ar urma să preia temporar administrarea și eforturile de reconstrucție din Gaza. În structura anunțată sunt menționați, între alții, Ajay Banga (președintele Băncii Mondiale) și premierul canadian Mark Carney , iar lista completă ar urma să fie prezentată la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial de săptămâna viitoare. Extinderea către Ucraina: rol, componență și miza diplomatică Oficiali americani ar fi propus extinderea acestui „Consiliu pentru pace” pentru a include și alte țări afectate de războaie și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela, conform relatărilor citate. În lista de nume asociate consiliului apar și oficiali implicați în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia: trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio. O persoană informată despre propunere a declarat pentru Financial Times că administrația Trump vede conceptul drept „un potențial substitut al ONU... un fel de organism paralel neoficial care să se ocupe de alte conflicte din afara Fâșiei Gaza”. Kyiv Independent a contactat Departamentul de Stat al SUA pentru comentarii, fără ca în material să fie indicat un răspuns. Legătura cu Davos și cu planurile economice ale Ucrainei Rapoartele despre un consiliu axat pe Ucraina apar în contextul în care președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Donald Trump în marja Forumului de la Davos. Tot acolo, Zelenski ar urma să supravegheze semnarea unui plan de 800 de miliarde de dolari, pe zece ani, destinat relansării economiei Ucrainei după încetarea ostilităților. Un înalt oficial ucrainean a salutat în Financial Times perspectiva unui „Consiliu de Pace” pentru Ucraina, văzut ca parte importantă a implementării unei păci durabile. Potrivit acestuia, consiliul, prezidat de Trump, ar putea include reprezentanți ucraineni, europeni, ruși și NATO. Negocierile de armistițiu și pozițiile publice ale lui Trump În paralel, mai multe țări occidentale au luat în calcul trimiterea de trupe într-o desfășurare postbelică, ca forță multinațională pentru menținerea unui eventual acord de pace. La începutul lunii, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru a participa la desfășurare, ca „copreședinți ai Coaliției Bunăvoinței”, iar liderii europeni care se întâlnesc cu Zelenski și Trump pe 21 ianuarie ar urma să discute și despre aprobarea SUA pentru această arhitectură. Trump a condus de luni de zile eforturi de negociere a unui armistițiu între Rusia și Ucraina, „fără niciun rezultat”, în timp ce Moscova ar fi respins în mod repetat un armistițiu, potrivit materialului. Pe 15 ianuarie, Trump a sugerat că Ucraina nu ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Cred că (președintele rus Vladimir Putin) este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puțin pregătită să încheie un acord”, a afirmat Trump, adăugând că „trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”.” [...]
Deputat la Chișinău anunță referendum pentru unirea cu România în 2026 - test pentru majoritatea parlamentară
Deputatul Vasile Costiuc spune că va cere în 2026 un referendum pentru unirea cu România , potrivit Euronews . Inițiativa, anunțată în contextul disputelor politice de la Chișinău, este prezentată ca un test al votului majorității parlamentare și reaprinde o temă sensibilă, cu implicații directe pentru stabilitatea regională și securitatea economică. Costiuc , lider al partidului „Democrația Acasă”, a declarat la TV8 , în emisiunea „Cutia Neagră”, că va pune propunerea pe agenda primei ședințe a Parlamentului din acest an. Miza, în lectura sa, este să se vadă public cum se poziționează majoritatea, inclusiv în rândul opoziției, pe fondul tensiunilor interne și al presiunilor geopolitice din regiune. „La prima ședință de Parlament o să propun un referendum si o să vedeți cum o să voteze majoritatea parlamentară.” În același discurs, Costiuc a susținut că declarațiile președintei Maia Sandu despre un eventual vot „pentru” reunire ar face parte dintr-un „joc politic” și ar urmări să grăbească parcursul european al Republicii Moldova, promis în campania pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025. El a mers mai departe, afirmând că mesajul ar fi fost un semnal de presiune către autoritățile europene privind ritmul integrării. Pe acest fond, Ion Chicu, președinte al Blocului Alternativa și deputat, a criticat intervenția pe subiect, sugerând că tema ar fi folosită pentru a devia atenția de la problemele de guvernare. În replică, Radu Marian, reprezentant al PAS, a respins acuzațiile și a subliniat că Maia Sandu a vorbit și despre lipsa unei majorități sociale pentru reunire, indicând drept obiectiv realist aderarea la Uniunea Europeană. Maia Sandu a declarat într-un interviu acordat unor jurnaliști englezi că ar vota pentru reunire dacă ar exista un referendum, dar a precizat că nu există o majoritate în societate pentru acest pas și că direcția de acțiune rămâne integrarea europeană. În aceeași linie, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a spus că, personal, ar vota „pentru”, însă ca șef al guvernului își asumă mandatul majorității, care susține obiectivul UE. Din perspectiva României, președintele Nicușor Dan a legat explicit sprijinul pentru Republica Moldova de efectele agresiunii ruse și de nevoia de a contracara ingerințele externe, subliniind rolul integrării europene ca instrument de dezvoltare economică și consolidare instituțională. Mesajul indică o abordare în care Bucureștiul tratează Chișinăul ca prioritate de politică externă, iar stabilitatea Republicii Moldova ca element de securitate națională și economică pentru România, într-o regiune în care influența rusă rămâne un factor de risc. În acest context, România și Republica Moldova joacă un rol geopolitic complementar: România, ca stat membru UE și NATO , funcționează ca ancoră de securitate și ca principal susținător politic al parcursului european al Chișinăului, iar Republica Moldova rămâne un spațiu de competiție între proiectul european și presiunile rusești. Pentru mediul economic, miza nu este doar simbolică: accelerarea integrării europene ar însemna reguli mai previzibile, instituții mai robuste și un cadru mai stabil pentru investiții, în timp ce escaladarea disputelor interne pe tema unirii poate amplifica polarizarea și incertitudinea, într-un moment în care securitatea energetică, infrastructura și reziliența financiară sunt direct legate de stabilitatea politică. [...]
Bulgaria intră din nou în campanie după refuzul partidelor de a forma guvern - urmează cabinet interimar
Președintele bulgar Rumen Radev a anunțat alegeri legislative anticipate , după ce principalele partide au refuzat să încerce formarea unui guvern în urma demisiei administrației precedente, potrivit News.ro . Decizia vine după ce Alianța pentru Drepturi și Libertăți a respins vineri mandatul oferit de șeful statului, a treia propunere de acest fel făcută în această săptămână, ceea ce deschide calea către al optulea scrutin legislativ în ultimii patru ani. Președintele a declarat „Mergem la alegeri”, în condițiile în care niciun partid nu are suficiente locuri într-un parlament fragmentat pentru a forma o majoritate stabilă. Coaliția premierului Rosen Jeliazkov, susținută de cel mai mare grup parlamentar GERB-SDS, a demisionat luna trecută, după săptămâni de proteste de stradă împotriva corupției și a unui nou buget care ar fi majorat unele taxe, relatează Reuters . Demisia a declanșat un proces constituțional, iar atât GERB-SDS, cât și reformiștii din PP-DB au respins în această săptămână propunerea lui Radev privind formarea unei coaliții de guvernare. În aceste condiții, președintele urmează să numească un cabinet interimar și să stabilească data alegerilor. Miza este ridicată pentru Bulgaria, descrisă drept cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, care are nevoie de stabilitate politică pentru a accelera absorbția fondurilor europene, a încuraja investițiile străine și a reduce corupția sistemică. [...]
România pregătește achiziții militare prin SAFE - lista de 21 de programe intră în planificare
România va contracta în următoarele luni 21 de proiecte de înzestrare a Armatei , după aprobarea la nivel european a programului SAFE, relatează Digi24 . Anunțul a fost făcut vineri de ministrul Apărării Naționale și vicepremierul Radu Miruță , într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, proiectul SAFE are o valoare de 16,68 miliarde euro și vizează „înzestrarea modernă a Armatei Române” și infrastructura asociată. Miruță a precizat că cele 21 de proiecte urmează să fie contractate „în ritm alert” în lunile următoare. Lista de achiziții menționată de ministru include, între altele, mașini blindate, drone, nave, elicoptere, arme, muniție, sisteme de apărare antiaeriană și radare. În informațiile publicate nu sunt detaliate calendare, cantități sau furnizori pentru fiecare categorie. Ministrul a mai susținut că procesul de contractare se va face „transparent, prin criterii clare”, cu obiectivul de a alege „cea mai bună variantă pentru statul român”. În acest stadiu, nu au fost comunicate termene exacte pentru semnarea contractelor sau pașii procedurali pentru fiecare proiect. [...]