Știri
Știri din categoria Politică

Câteva zeci de persoane au protestat vineri seară la Palatul Cotroceni , cerându-i președintelui să respingă propunerile pentru șefia marilor parchete, potrivit G4Media . Protestul a vizat nominalizările făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și DIICOT. Protestatarii au afișat pancarte și au scandat mesaje pentru „procurori independenți” și „integritate”, acuzând riscuri pentru independența justiției. Printre mesajele afișate s-a aflat și unul referitor la Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general, în contextul unor acuzații prezentate de organizatori. Președintele Nicușor Dan a ieșit să discute cu manifestanții și a spus că își va asuma numirile pe care le va semna, afirmând că are „de o sută de ori mai multe informații” despre sistemul parchetelor decât protestatarii. În dialog, șeful statului a refuzat să comenteze „cazuri individuale”, invocând limite legale și riscul de antepronunțare. Întrebat despre dosarele prescrise asociate activității lui Alex Florența, Nicușor Dan a susținut că „prescrierile vin dintr-o vină a Parlamentului” și a cerut separarea responsabilităților între procurori, judecători, Curtea Constituțională și legislativ. Totodată, a spus că poate „învinui unii lideri de opinie” care ar încerca să ducă publicul „într-o direcție greșită”. Acțiunea a fost anunțată de mai multe organizații civice, cu Comunitatea Declic ca organizator, alături de alte grupuri. Într-un comunicat citat în articol, acestea i-au cerut președintelui să respingă numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef al DNA și numirea lui Marius Voineag și Alex Florența ca adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT, invocând scăderea activității parchetelor și controverse legate de candidați. [...]

Donald Trump afirmă că după campania militară din Iran ar putea urma Cuba , susținând că regimul de la Havana „va cădea foarte curând” și că autoritățile cubaneze ar fi interesate de un acord cu Washingtonul. Declarația a fost făcută într-o intervenție la CNN . Președintele american a comentat situația într-o discuție despre operațiunea militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe care a descris-o drept o campanie „de succes”. În acest context, Trump a sugerat că, după finalizarea obiectivelor din Orientul Mijlociu, atenția administrației sale se va îndrepta și spre Cuba. „Cuba va cădea foarte curând, cu siguranță. Nu are legătură cu Iranul, dar și Cuba va cădea. Ei sunt foarte dornici să ajungă la un acord”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a insistat că autoritățile cubaneze ar fi interesate de negocieri și a precizat că eventualele discuții sunt gestionate de secretarul de stat Marco Rubio, politician american de origine cubaneză. Posibile contacte diplomatice În ultimele săptămâni, presa americană a relatat despre contacte între Marco Rubio și Raul Guillermo Rodriguez Castro , nepotul fostului lider cubanez Raul Castro. Potrivit relatărilor citate, ar fi vorba mai degrabă despre discuții preliminare decât despre negocieri oficiale. Aceste contacte ar fi vizat, printre altele: posibile reforme economice treptate în Cuba relaxarea graduală a sancțiunilor americane o eventuală normalizare a relațiilor dintre Washington și Havana Sancțiunile impuse Cubei de Statele Unite datează încă din perioada Războiului Rece și reprezintă unul dintre cele mai longevive regimuri de sancțiuni din politica externă americană. Context regional tensionat Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiune geopolitică ridicată. Liderul american a sugerat într-un interviu acordat publicației Politico că o eventuală schimbare de regim sau apropiere strategică a Cubei de Statele Unite ar reprezenta „cireașa de pe tort” după evoluțiile recente din Venezuela. În ianuarie 2026, un comando american l-a capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro, unul dintre principalii aliați ai Havanei în regiune. Acest episod a schimbat echilibrul politic din America Latină și a amplificat presiunile asupra regimului cubanez. Deocamdată, administrația americană afirmă că prioritatea rămâne conflictul din Orientul Mijlociu, iar evoluțiile legate de Cuba ar putea fi abordate într-o etapă ulterioară. Ce ar putea urma În lipsa unor negocieri oficiale confirmate, rămâne neclar dacă declarațiile lui Donald Trump reprezintă începutul unei strategii concrete față de Cuba sau doar o poziție politică într-un context geopolitic tensionat. Totuși, eventuale schimbări în relația dintre Washington și Havana ar avea consecințe majore pentru regiunea Caraibelor și pentru echilibrul politic din America Latină. [...]