Știri
Știri din categoria Politică
O nouă formațiune politică, ISSUS, își așteaptă validarea în instanță, iar miza imediată este una de reglementare: dacă tribunalul acceptă sau nu denumirea și actele partidului, ceea ce condiționează legal înscrierile de membri și funcționarea oficială, potrivit Digi24.
Partidul se numește ISSUS (cu dublu „S”), iar liderul său, Mihai Toader, spune că acronimul vine de la „Inițiativa Suverană Solidaritate și Unitate Socială”. Digi24 îl descrie drept un partid naționalist, care ar interzice foștilor și actualilor parlamentari să facă parte din formațiune. Toader este prezentat ca fondator din Călărași, cu „ucenicia politică” făcută în USR și AUR.
Controversa publică este legată de asemănarea denumirii cu „Iisus”, iar în material sunt surprinse reacții împărțite: de la respingere pe motiv religios, până la susținere din dezamăgire față de clasa politică și dorința unui „partid creștin”. Toader afirmă că disputa ar putea fi „benefică” dacă le amintește oamenilor „de Domnul”.
În acest moment, partidul nu primește membri noi, deoarece așteaptă ca tribunalul să îi „legalizeze actele și acronimul”. Verdictul este așteptat pe 15 mai, conform Digi24.
Dacă instanța nu permite denumirea, Toader spune că există o variantă alternativă și că decizia ar putea fi atacată. Rezerva menționată este „9R” (cifra 9 și litera R), explicată ca venind de la „Noua Republică”.
Recomandate
Conducerea PNL condiționează apartenența la grupurile parlamentare de renunțarea la procesele interne , după ce Ilie Bolojan le-a transmis liberalilor care au contestat în instanță deciziile Congresului că au „două posibilități”: fie își retrag acțiunile, fie nu vor mai face parte din grupurile PNL din Parlament, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: PNL încearcă să își securizeze disciplina de vot în Camera Deputaților și Senat, pe fondul litigiilor care au pus sub semnul întrebării decizii ale partidului și chiar legitimitatea noii conduceri. Disciplină de vot: „poți vota cum dorești, dar nu din interiorul grupului” Bolojan a spus că în conducerea partidului s-a decis „respectarea deciziilor grupurilor parlamentare” la vot, atât la Cameră, cât și la Senat. Argumentul invocat: coerența politică atunci când partidul adoptă o poziționare într-o „problemă strategică importantă” – de la proiecte de investiții la alegeri. În același timp, liderul PNL a insistat că parlamentarii pot vota cum doresc, însă nu în calitate de membri ai grupului parlamentar dacă se abat de la linia stabilită. Ultimatum pentru contestatari: retrag procesele sau ies din grupuri Întrebat despre liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, Bolojan a afirmat că aceștia trebuie să aleagă între: retragerea proceselor; excluderea din grupurile parlamentare PNL (prin retragerea „mandatului” de a face parte din aceste grupuri). El a prezentat situația drept o chestiune de „claritate, decență și normalitate”. Context juridic: suspendări în instanță și cereri de despăgubiri În iulie, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Totodată, „aripa Veștea” din PNL a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a deciziilor Biroului Politic Național (BPN) prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul, susținând că scopul ar fi fost modificarea statutului și eliminarea membrilor cu opinii divergente. În plus, contestatarii au introdus o acțiune împotriva PNL și a președintelui partidului, cerând antrenarea răspunderii civile delictuale și plata de daune morale: 250.000 lei pentru fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total. Digi24 mai notează că Tribunalul Ilfov a suspendat și două decizii luate luni de BPN, când partidul și-a stabilit poziția privind Cabinetul Veștea. Acțiunea a fost înregistrată de mai mulți membri PNL, între care Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc și Mihai Veștea. [...]
Presiunea publică pentru oprirea războiului cu Iranul riscă să devină o miză legislativă cu efecte economice , în condițiile în care scumpirea carburanților și inflația sunt deja asociate conflictului, potrivit Economica , care citează un sondaj relatat de Agerpres . Sondajul arată că aproximativ 71% dintre americani ar dori adoptarea unei legi pentru încheierea conflictului în care SUA s-au angajat în februarie alături de Israel. Procentul urcă la 93% în rândul alegătorilor democrați, iar 51% dintre simpatizanții republicani susțin aceeași poziție. De ce contează: războiul și tarifele sunt legate de costul vieții Democrații au obținut, la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, cele mai largi majorități de după 2008 în Senat și în Camera Reprezentanților. Înfrângerea republicanilor este pusă în contextul nemulțumirii legate de costul ridicat al vieții și de războiul care a scumpit carburanții în SUA și la nivel global, contribuind la inflație. Noul Congres, cu majoritate democrată în ambele camere, se va reuni pe 3 ianuarie. Ce ar putea urmări Congresul: războiul, tarifele și agenda „primele 100 de zile” Același sondaj indică și sprijin pentru o schimbare de politică comercială: 62% dintre americani sunt în favoarea unor demersuri parlamentare pentru revocarea taxelor vamale la import impuse discreționar de Donald Trump . În privința priorităților imediate, circa 90% dintre respondenți spun că legislativul ar trebui să se concentreze în primele 100 de zile pe problema costului vieții. Ponderile celor care indică drept priorități reglementarea inteligenței artificiale, reforma imigrației și modificările climatice sunt mai mici, potrivit Reuters , menționat în textul preluat. Context politic: colaborare cerută, dar și risc de confruntare Sondajul mai arată că există majorități semnificative în ambele tabere politice care cred că Trump ar trebui să colaboreze cu democrații, iar liderii democrați din noul Congres să încerce, la rândul lor, o colaborare cu președintele. În paralel, mulți respondenți se declară îngrijorați de perspectiva ca democrații să folosească puterea pentru a iniția proceduri judiciare împotriva lui Trump: 42% consideră că punerea sub acuzare ar fi „rea pentru țară”, iar 33% cred că ar fi un lucru bun. Datele sondajului Sondajul a fost realizat online, pe un eșantion de 1.705 adulți din SUA, și are o marjă de eroare de aproximativ 2% (două puncte procentuale). [...]
Mircea Abrudean acuză o convergență PSD–AUR la numiri-cheie în instituții publice , susținând că miza controlului asupra instituțiilor statului „șterge” diferențele dintre cele două partide, potrivit G4Media . Declarațiile vin în contextul unor voturi și negocieri din Parlament privind conduceri interimare și numiri în instituții cu rol de control și influență publică. Președintele Senatului afirmă că PSD și AUR „se ceartă în public”, dar cooperează atunci când se decid funcții importante. El invocă o „succesiune de decizii politice” care, în opinia sa, ridică întrebări despre înțelegeri între cele două formațiuni. Ce numiri indică Abrudean ca exemple În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean enumeră trei situații pe care le consideră relevante: Curtea de Conturi : PSD și AUR ar fi votat împreună pentru instalarea unui președinte interimar ; TVR și Radio România : cele două partide ar fi negociat preluarea conducerilor celor două instituții; Comisia de control a SRI : propunerea PNL de numire a lui Florin Roman pe locul care revenea PNL ar fi fost respinsă în plen . Contextul din Parlament: TVR și Radio România În aceeași zi, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a desemnat noi membri în consiliile de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Ulterior, potrivit informațiilor prezentate, Sorina Matei (propusă de AUR) și Răzvan Dincă (propus de PSD) au fost validați pentru funcțiile de președinte–director general la TVR, respectiv Radio România. De ce contează Miza acestor numiri este una de control instituțional : Curtea de Conturi, serviciile publice de media și comisiile parlamentare de control sunt pârghii cu impact direct asupra supravegherii cheltuirii banilor publici, a agendei publice și a echilibrului dintre puterile statului. Abrudean susține că tocmai această miză ar explica, în opinia sa, apropierea de facto dintre PSD și AUR în momentele de vot și negociere. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că includerea AUR la guvernare ar fi împins rapid România spre o retrogradare de rating , cu efect direct în costurile de finanțare ale statului, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți seară, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful statului a susținut că reacția piețelor financiare și a agențiilor de rating ar fi fost imediată, în condițiile în care România se află „la limită” cu ajustarea fiscală și nu și-ar permite o creștere a dobânzilor. În această logică, Nicușor Dan a argumentat că percepția de „populism” asociată AUR ar fi fost suficientă pentru deteriorarea ratingului de țară. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea României.” De ce contează: costul împrumuturilor și presiunea pe buget În evaluarea președintelui, o scădere a ratingului ar fi însemnat automat finanțare mai scumpă pentru România, într-un moment în care spațiul bugetar este deja restrâns. El a legat explicit riscul politic de consecințe economice: dobânzi mai mari și o capacitate mai redusă a statului de a gestiona dezechilibrele fiscale. Tot pe zona economică, Nicușor Dan a afirmat că AUR nu oferă „garanții” privind modul în care ar gestiona finanțele publice și reformele, invocând lipsa unor explicații despre sursele de finanțare pentru măsurile propuse. Riscuri instituționale și de securitate invocate de președinte Pe lângă argumentele economice, președintele a spus că intrarea AUR la guvernare ar fi putut amplifica tensiunile între instituțiile statului, descriind partidul drept unul a cărui „carte de vizită e scandalul” și anticipând conflicte instituționale dacă ar ajunge la putere. Nicușor Dan a extins criticile și la zona de securitate și politică externă, afirmând că, în contextul regional actual, România are nevoie de relații solide cu partenerii occidentali. În acest cadru, a pus sub semnul întrebării capacitatea AUR de a gestiona riscurile de securitate, caracterizând formațiunea drept „izolaționistă” și invocând poziții ale partidului legate de prezența militară aliată în România și de baza de la Deveselu . Declarațiile au fost făcute în conferința de presă în care președintele a prezentat situația economică a țării și argumentele pentru formula actuală de guvernare, mai notează publicația. Pentru contextul complet al conferinței, Adevărul trimite la materialul său anterior despre eveniment, disponibil aici . [...]
Nicușor Dan avertizează că o guvernare AUR ar fi putut declanșa o retrogradare rapidă a ratingului și scumpirea finanțării României , într-un moment în care deficitul bugetar și costurile cu dobânzile pun presiune pe stabilitatea fiscală, potrivit Economica . Într-o conferință la Cotroceni , președintele a spus că România se află „exact la limita” dintre categoria de țări recomandate investitorilor și cele nerecomandate, iar o eventuală reducere a ratingului ar putea forța ieșiri de capital din partea unor fonduri de investiții și fonduri de pensii care au reguli interne ce le interzic să dețină active sub un anumit prag de rating. Consecința directă ar fi împrumuturi mai scumpe pentru stat și riscul ca finanțarea să devină insuficientă. Deficit mare și dobânzi ridicate: miza ratingului Nicușor Dan a prezentat date pentru bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. În același timp, 60 de miliarde de lei ar reprezenta doar dobânzi la datoria acumulată, sumă pe care a comparat-o cu echivalentul a „1.000 km de autostradă” sau „18 spitale regionale”. În acest context, șeful statului a susținut că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută. În caz contrar, a avertizat el, România ar putea ajunge în situația de a apela la FMI, scenariu despre care a spus că vine „tot timpul cu condiții drastice de ajustare financiară” și cu o corecție a deficitului „mult mai agresivă”. „Dacă vine FMI, vine cu ajustări mari.” Scenariul AUR la guvernare: risc de retrogradare „într-o săptămână” Președintele a afirmat că o intrare a AUR la guvernare ar fi fost interpretată negativ de piețe și de agențiile de rating, cu efecte rapide asupra costurilor de finanțare. „AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară.” Argumentul invocat este că, dincolo de etichetele politice, „e suficient ca piața financiară să te numească populist și să se comporte cu tine ca atare”, iar el a susținut că există studii care arată că, atunci când un partid populist ajunge la guvernare, crește automat dobânda la care se împrumută statul respectiv. Pe dimensiunea de politică externă și securitate, Nicușor Dan a descris AUR drept „izolaționist” și a spus că o astfel de guvernare ar ridica întrebări în rândul partenerilor privind respectarea angajamentelor României, inclusiv în relația cu SUA și NATO și în dosare precum parcursul european al Republicii Moldova. Context politic: prima conferință după învestirea Guvernului Niculescu Conferința a fost prima susținută de Nicușor Dan după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, pe 20 octombrie. Potrivit informațiilor prezentate, Niculescu a fost al patrulea candidat la funcția de prim-ministru desemnat după demiterea Guvernului Bolojan, în 5 mai, prin moțiunea de cenzură PSD-AUR; primii trei candidați fie și-au depus mandatul, fie nu au trecut de votul Parlamentului. Materialul este prezentat de sursă ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile suplimentare ar putea fi completate pe măsură ce apar noi informații. [...]
Alfred Simonis susține că a mutat bugetul CJ Timiș spre investiții și că, la jumătatea mandatului, instituția alocă semnificativ mai mult pentru dezvoltare decât pentru funcționare, potrivit Kyiv Independent . Președintele Consiliului Județean Timiș a prezentat marți, la Timișoara , un bilanț al ultimilor doi ani, în care a indicat o schimbare de structură bugetară ca argument pentru „focusul” pe proiecte de dezvoltare și investiții. Concret, Simonis a comparat ponderea bugetului de funcționare cu cea a bugetului de dezvoltare pe mai mulți ani, susținând că „balanța” s-a inversat în favoarea investițiilor. Cum arată schimbarea de structură bugetară, potrivit lui Simonis În declarațiile sale, Alfred Simonis a prezentat următoarele ponderi: 2023: 48% funcționare / 52% dezvoltare 2024: 60% funcționare / 40% dezvoltare 2025: 42% funcționare / 58% dezvoltare 2026 (octombrie): 36% funcționare / 64% dezvoltare și investiții În același context, el a afirmat că a găsit „multe proiecte blocate”, inclusiv la nivelul Consiliului Județean și „pe la ministere”, pe care administrația le-ar fi deblocat, adăugând că au fost lansate și inițiative și studii pentru proiecte noi. Reducerea aparatului administrativ și tensiunile politice invocate Simonis a mai spus că administrația a redus aparatul administrativ și numărul de angajați și că au fost făcute economii nu doar la salarii, ci și la cheltuieli de funcționare, precum bunuri și servicii, sumele fiind direcționate către investiții. În paralel, șeful CJ Timiș a invocat atacuri politice și tentative de blocare a unor proiecte, pe fondul unor „interese economice” deranjate. El a indicat în special proiecte din domeniul sportiv și sanitar ca fiind vizate de astfel de blocaje. „Cu toate acestea, nu am transformat Consiliul Judeţean Timiş într-un teatru de război. Am căutat consensul şi îmi place să cred că în mare, mare măsură ne-a şi ieşit.” Din informațiile disponibile în sursă nu reies detalii suplimentare despre proiectele concrete sau despre valoarea investițiilor, dincolo de descrierea lor ca „record”, astfel că impactul bugetar în termeni de sume nu poate fi evaluat pe baza acestui material. [...]
