Știri
Știri din categoria Politică
O nouă formațiune politică, ISSUS, își așteaptă validarea în instanță, iar miza imediată este una de reglementare: dacă tribunalul acceptă sau nu denumirea și actele partidului, ceea ce condiționează legal înscrierile de membri și funcționarea oficială, potrivit Digi24.
Partidul se numește ISSUS (cu dublu „S”), iar liderul său, Mihai Toader, spune că acronimul vine de la „Inițiativa Suverană Solidaritate și Unitate Socială”. Digi24 îl descrie drept un partid naționalist, care ar interzice foștilor și actualilor parlamentari să facă parte din formațiune. Toader este prezentat ca fondator din Călărași, cu „ucenicia politică” făcută în USR și AUR.
Controversa publică este legată de asemănarea denumirii cu „Iisus”, iar în material sunt surprinse reacții împărțite: de la respingere pe motiv religios, până la susținere din dezamăgire față de clasa politică și dorința unui „partid creștin”. Toader afirmă că disputa ar putea fi „benefică” dacă le amintește oamenilor „de Domnul”.
În acest moment, partidul nu primește membri noi, deoarece așteaptă ca tribunalul să îi „legalizeze actele și acronimul”. Verdictul este așteptat pe 15 mai, conform Digi24.
Dacă instanța nu permite denumirea, Toader spune că există o variantă alternativă și că decizia ar putea fi atacată. Rezerva menționată este „9R” (cifra 9 și litera R), explicată ca venind de la „Noua Republică”.
Recomandate
PSD își leagă strategia de guvernare de votul moțiunii din 5 mai , iar Sorin Grindeanu spune, potrivit News , că sunt „șanse foarte mari” ca moțiunea de cenzură să treacă, cu condiția să nu apară retrageri de semnături până în ziua votului. Grindeanu a declarat joi seară, la Antena 3, că „astăzi, când vorbim, nu există emoție din acest punct de vedere”, raportat la numărul de semnături strânse pentru moțiune. El a precizat însă că retragerile de semnături sunt posibile „până în ziua votului”. Ce spune PSD despre guvernare după moțiune Președintele PSD a reiterat că partidul nu va face o guvernare cu AUR, deși au semnat împreună moțiunea de cenzură. Totodată, a insistat că PSD nu susține un guvern minoritar, „nici măcar al PSD”. În același timp, Grindeanu s-a declarat dispus ca PSD să preia guvernarea, dacă aceasta va fi soluția rezultată în urma consultărilor, afirmând că ar face-o „fără niciun fel de ezitare”. Calendar și miza politică imediată Grindeanu a spus că își dorește „rapid o soluție” după ziua de marți și că se așteaptă ca partidele să fie chemate „foarte repede” la Cotroceni pentru consultări, astfel încât să se ajungă la o formulă de guvernare într-un timp scurt. Moțiunea de cenzură, pentru care „s-au depus peste 250 de semnături”, urmează să fie votată în 5 mai. Demisia din fruntea PSD, pusă pe masă dacă moțiunea pică Întrebat ce se întâmplă dacă moțiunea nu trece, Grindeanu a spus că PSD va face o analiză și că „toate opțiunile sunt pe masă”. El a adăugat că ar demisiona din fruntea PSD „dacă așa se deblochează situația”. „Îmi dau demisia (din fruntea PSD – n.r.), dacă aşa se deblochează situaţia.” [...]
Un fost general NATO avertizează că Rusia își pregătește opțiuni de conflict „sub pragul războiului” în zona Mării Baltice , ceea ce ridică presiunea asupra planificării de apărare a Alianței și, implicit, asupra costurilor și priorităților de securitate în regiune, potrivit Bild . General-locotenentul în retragere Jürgen-Joachim von Sandrart, fost comandant al Corpului Multinațional Nord-Est al NATO din Szczecin (Polonia), spune că „întrebarea decisivă nu este dacă Rusia poate, ci dacă vede o oportunitate favorabilă și recunoaște o valoare adăugată”. În acest context, el avertizează că Rusia ar fi oricând capabilă să caute „în paralel un alt conflict limitat”, dincolo de războiul din Ucraina. De ce contează: semnal de risc pentru flancul nord-estic al NATO Von Sandrart leagă riscul de zona dintre Finlanda și Polonia, unde se află în centrul atenției planificarea de apărare a NATO. El a coordonat, din poziția sa de la Szczecin, planificarea defensivă pentru nord-estul Alianței, adică exact regiunea pe care o indică drept vulnerabilă în scenariul unei escaladări. În evaluarea sa, ipoteza că Moscova ar aștepta încheierea războiului din Ucraina înainte de a face noi pași militari ar fi greșită. Cum ar „rula” pregătirea: sub pragul războiului deschis Fostul general susține că Rusia „nu” se reînarmează în mod deschis, ci „treptat”, prin pregătirea potențialului câmp de luptă „sub pragul războiului deschis”. În formularea lui: „Noi nu mai suntem în pace.” El mai afirmă că, la Szczecin, s-a observat că armata rusă se reorganizează deja în timpul războiului: producție mai mare decât ar fi necesar pentru conflictul curent, reorganizare structurală și procedurală și repoziționare în districtele militare vestice ale Rusiei, pe axa „de la Finlanda la Polonia”. Ce ar putea frâna Moscova, în această etapă Von Sandrart apreciază că un atac asupra NATO ar avea „o altă dimensiune” decât războiul împotriva Ucrainei și că această diferență ar putea fi, deocamdată, un factor de descurajare pentru Rusia. În același timp, el avertizează că finalul războiului din Ucraina nu ar trebui să confirme ideea că „războiul” este un instrument eficient pentru atingerea obiectivelor politice, deoarece un astfel de precedent ar crește riscul de repetare a agresiunii. [...]
PSD ridică miza moțiunii de marți, iar Sorin Grindeanu îl atacă pe premierul Ilie Bolojan cu o comparație directă cu Liviu Dragnea , susținând că șeful Guvernului are un nivel similar de neîncredere publică și că „se poate guverna România și fără domnia sa”, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi seară, la Antena 3, unde Grindeanu a fost întrebat despre diferența dintre momentul în care PSD i-a retras sprijinul politic (când el era premier) și poziționarea actuală a partidului. Comparația cu Dragnea și argumentul „neîncrederii” Grindeanu a afirmat că atât Liviu Dragnea, cât și Ilie Bolojan ar fi avut „85%” grad de neîncredere și că „peste 80%” dintre români ar considera că România este dusă „într-o direcție greșită”. În acest context, liderul PSD a spus că, dacă ar fi să facă o paralelă, Bolojan „se potrivea cu Liviu Dragnea de atunci”. Ținta: strategia premierului înainte de moțiune În aceeași intervenție, Grindeanu a acuzat un „management dezastruos” al premierului și a susținut că acesta ar „tăia toate punțile de dialog” pentru ca, după trecerea moțiunii de marți, „să nu mai existe nicio șansă de construcție a unei coaliții pro-europene”. „Tactica asta pe care o aplică primul ministru Ilie Bolojan denotă un soi de iresponsabilitate. Se poate guverna România şi fără domnia sa.” Ce semnal transmite PSD Mesajul central al lui Grindeanu este că schimbarea premierului nu ar bloca guvernarea sau proiectele mari, invocând explicit că „se pot construi autostrăzi” și fără Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Totodată, el a susținut că România ar fi într-o situație în care „un singur om” ar încerca să controleze scena politică, într-o logică pe care o compară cu perioada Dragnea. Următorul reper indicat de liderul PSD este votul de marți, despre care afirmă că va duce la trecerea moțiunii. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul parlamentar sau aritmetica votului. [...]
Guvernul a adoptat în două zile interdicția cumulului pensiei speciale cu salariul la stat , o măsură cu miză fiscal-bugetară care ar putea reduce cheltuielile publice, dar pentru care Executivul admite că nu are încă o evidență completă a persoanelor vizate, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că proiectul fusese „pus într-un sertar” deși era promis de luni de zile, iar adoptarea rapidă a venit după ce premierul a reluat subiectul. El a argumentat măsura prin „echitate” în sectorul public, în condițiile în care, în forma prezentată, nu ar mai fi posibilă încasarea simultană a unei pensii speciale integrale și a unui salariu întreg plătit tot din bani publici. Ce prevede proiectul și pe cine afectează Potrivit ministrului, interdicția vizează strict sectorul public și strict pensiile speciale. În sectorul privat, cumulul pensiei cu salariul rămâne permis pentru orice categorie de pensionari. Pentru beneficiarii de pensii speciale și militare, proiectul introduce o condiție de rămânere în activitate: dacă aleg să lucreze în continuare, pensia ar urma să fie redusă cu 85% pe perioada activității. Proiectul include și excepții, între care sunt menționate cadrele didactice. Impact bugetar: „sute de milioane”, dar fără bază de date completă Întrebat ce economii va produce măsura, Pîslaru a afirmat că statul nu are „o evidență clară” a tuturor persoanelor aflate în funcții publice. Cu toate acestea, el a estimat că ar fi vorba despre „economii substanțiale”, de ordinul „sutelor de milioane de lei”, posibil „dacă nu peste 1 miliard de lei”. Până la intrarea în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de Parlament . Mobilitatea în sectorul public: detașările și transferurile, suspendate temporar În aceeași ședință de guvern, Executivul a adoptat și modificări privind mobilitatea personalului între instituții, prin suspendarea temporară a unor mecanisme precum detașarea și transferul. Scopul declarat este prevenirea folosirii acestor instrumente pentru ocolirea restricțiilor privind ocuparea posturilor vacante, în contextul măsurilor fiscal-bugetare. [...]
Marcel Ciolacu anticipează că moțiunea de cenzură va demite Guvernul Bolojan , iar PSD ar putea revendica inițiativa pentru desemnarea următorului prim-ministru, pe fondul ponderii sale parlamentare, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută joi de președintele Consiliului Județean Buzău, la finalul ședinței CJ, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru 5 mai împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan . Ciolacu a spus că „moțiunea va trece” și a avansat ideea că ar putea fi „moțiunea cu cele mai multe voturi din istoria României”. Miza: schimbarea guvernului și negocierea următorului premier Ciolacu a susținut că votul din Parlament ar urma să ducă la căderea actualului Executiv și a legat discuția despre viitorul premier de configurația legislativului, argumentând că partidul cu cei mai mulți parlamentari propune, de regulă, primul nume. În același timp, el a punctat că desemnarea premierului este atribuția președintelui României și că discuțiile se poartă cu șeful statului, care face numirea prin decret, urmând ca premierul desemnat să obțină votul Parlamentului. Cine susține moțiunea și când are loc votul Moțiunea de cenzură a fost depusă de PSD, AUR și PACE – Întâi România și urmează să fie dezbătută și votată pe 5 mai, conform informațiilor transmise. Într-un comentariu despre soarta politică a premierului, Ciolacu a afirmat că, după un astfel de moment, atenția publică se mută de la fostul prim-ministru la succesorul său, adăugând că Ilie Bolojan „e un om puternic”. [...]
Primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că moțiunea PSD cu AUR riscă să lase România fără o majoritate de guvernare , dacă PNL își retrage sprijinul și refuză orice discuție ulterioară cu social-democrații, potrivit G4Media . Toma spune că PSD a „mizat greșit” când a declanșat procedurile pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan, în speranța că în PNL există o „masă critică” ce i-ar retrage sprijinul politic. În schimb, edilul susține că liberalii au decis în forul de conducere că, dacă Bolojan este îndepărtat, „nu vor mai sta la masă cu PSD-ul”. Riscul politic invocat: izolarea PSD după demiterea guvernului În declarațiile făcute după ședința Consiliului Local Municipal de joi, primarul din Buzău critică explicit asocierea PSD cu AUR pentru moțiunea de cenzură , pe care o descrie drept o decizie „împotriva acestei țări” și „împotriva unei idei” de îmbunătățire a funcționării statului. În logica sa, dacă moțiunea trece și PNL se retrage din orice negociere cu PSD, spațiul de manevră pentru formarea unui nou guvern se îngustează semnificativ. Textul publicat de G4Media este trunchiat spre final, astfel că nu sunt disponibile toate detaliile scenariului descris de Toma. Cine ar trebui să fie premierul, în viziunea lui Toma Primarul afirmă că, în cazul demiterii guvernului Bolojan, PSD „ar trebui să numească un premier”, dar nu pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, despre care spune că „până acum nu a dovedit”. În același context, Toma respinge și varianta unui premier tehnocrat, pe care o numește „o mare tâmpenie”, argumentând că un astfel de premier ar fi „marionetă”. El mai susține că Grindeanu ar fi determinat demisia „unui număr important de secretari de stat și prefecți” și că o astfel de decizie ar fi lovit partidul prin pierderea unei „armate” de oameni aflați în funcții publice, care contribuiau la vizibilitatea PSD în administrație. „Sper că nu Sorin Grindeanu, pentru că până acum nu a dovedit.” Contextul imediat Declarațiile lui Constantin Toma sunt legate de ipoteza în care moțiunea de cenzură ar duce la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Agerpres. [...]
