Știri
Știri din categoria Politică
Un fost general NATO avertizează că Rusia își pregătește opțiuni de conflict „sub pragul războiului” în zona Mării Baltice, ceea ce ridică presiunea asupra planificării de apărare a Alianței și, implicit, asupra costurilor și priorităților de securitate în regiune, potrivit Bild.
General-locotenentul în retragere Jürgen-Joachim von Sandrart, fost comandant al Corpului Multinațional Nord-Est al NATO din Szczecin (Polonia), spune că „întrebarea decisivă nu este dacă Rusia poate, ci dacă vede o oportunitate favorabilă și recunoaște o valoare adăugată”. În acest context, el avertizează că Rusia ar fi oricând capabilă să caute „în paralel un alt conflict limitat”, dincolo de războiul din Ucraina.
Von Sandrart leagă riscul de zona dintre Finlanda și Polonia, unde se află în centrul atenției planificarea de apărare a NATO. El a coordonat, din poziția sa de la Szczecin, planificarea defensivă pentru nord-estul Alianței, adică exact regiunea pe care o indică drept vulnerabilă în scenariul unei escaladări.
În evaluarea sa, ipoteza că Moscova ar aștepta încheierea războiului din Ucraina înainte de a face noi pași militari ar fi greșită.
Fostul general susține că Rusia „nu” se reînarmează în mod deschis, ci „treptat”, prin pregătirea potențialului câmp de luptă „sub pragul războiului deschis”. În formularea lui:
„Noi nu mai suntem în pace.”
El mai afirmă că, la Szczecin, s-a observat că armata rusă se reorganizează deja în timpul războiului: producție mai mare decât ar fi necesar pentru conflictul curent, reorganizare structurală și procedurală și repoziționare în districtele militare vestice ale Rusiei, pe axa „de la Finlanda la Polonia”.
Von Sandrart apreciază că un atac asupra NATO ar avea „o altă dimensiune” decât războiul împotriva Ucrainei și că această diferență ar putea fi, deocamdată, un factor de descurajare pentru Rusia.
În același timp, el avertizează că finalul războiului din Ucraina nu ar trebui să confirme ideea că „războiul” este un instrument eficient pentru atingerea obiectivelor politice, deoarece un astfel de precedent ar crește riscul de repetare a agresiunii.
Recomandate
Emmanuel Moulin este eliberat din funcția de șef de cabinet al lui Macron pentru a putea candida la conducerea Băncii Franței , o numire care devine sensibilă politic deoarece viitorul guvernator poate fi blocat de un Parlament dominat de opoziție, potrivit Politico . Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit pe ambasadorul Franței în Australia, Pierre-André Imbert, în funcția de șef de cabinet, în locul lui Emmanuel Moulin. Decizia a fost formalizată joi în jurnalul oficial al Franței, după ce fusese relatată inițial de publicație marți. Imbert a fost consilier pentru afaceri sociale al lui Macron între 2017 și 2020 și adjunct al șefului de cabinet până în 2023, când a plecat la Canberra. Miza: numirea guvernatorului Băncii Franței și riscul unui veto parlamentar Schimbarea de la Palatul Élysée îl lasă pe Moulin „liber” să încerce să obțină funcția de guvernator al Băncii Franței, post care urmează să fie eliberat în iunie, odată cu plecarea lui François Villeroy de Galhau. Moulin nu și-a anunțat public intenția de a candida, însă interesul său pentru poziție este „un secret deschis” la Paris, notează Politico. Conform Constituției Franței, guvernatorul băncii centrale este: nominalizat de președinte; numit prin decret guvernamental după un vot în Parlament. Candidatul poate fi însă respins dacă trei cincimi dintre membrii comisiilor de finanțe din Adunarea Națională și Senat votează împotrivă. Ce urmează Guvernul nu a comunicat detalii despre procesul de selecție sau despre eventuale audieri ale candidaților. Un oficial din anturajul lui Macron a declarat că președintele își va face alegerea în luna mai. În contextul în care Parlamentul este dominat de partide de opoziție „de ambele părți ale spectrului politic”, nu este sigur că Moulin ar obține aprobarea necesară, în pofida „solidului său profil economic”, potrivit aceleiași surse. [...]
Atacurile lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan ridică presiunea politică înaintea moțiunii de cenzură de marți , într-un moment în care liderul PSD sugerează că actualul șef al Guvernului ar „tăia punțile de dialog” și ar bloca posibilitatea unei viitoare coaliții pro-europene, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la Antena 3 CNN că premierul Ilie Bolojan „seamănă cu Liviu Dragnea din 2017”, acuzându-l că încearcă să controleze singur scena politică. Confruntat cu o fotografie din 2017, când PSD îi retrăsese sprijinul iar el refuzase să demisioneze din funcția de premier, Grindeanu a spus: „Evident. Mi-era și greu să uit.” Paralele cu 2017 și acuzații de izolare politică Întrebat dacă îl compară pe Bolojan cu Dragnea, Grindeanu a răspuns: „Vedeți altcumva lucrurile?”. El a susținut că diferența dintre situația sa din 2017 și cea a lui Bolojan „constă în miza luptei, nu în mecanism”, afirmând: „Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit după aceea unde a dus România.” În același context, Grindeanu a afirmat că actualul premier ar avea „85% încredere negativă” și că „peste 80% dintre români consideră că duce țara într-o direcție greșită”, fără ca în material să fie indicată sursa acestor cifre. „Otrăvește fântânile” și mesajul despre ziua moțiunii Liderul PSD a acuzat că Bolojan „taie toate punțile de dialog”, iar „scopul” ar fi ca după plecarea premierului „să nu mai existe nicio șansă de construire a unei coaliții pro-europene”. Grindeanu a calificat această abordare drept „un soi de iresponsabilitate” și a susținut că „România poate fi guvernată și fără Bolojan”, adăugând că „se pot construi autostrăzi” și fără ca acesta să fie prim-ministru. Întrebat despre alianța dintre PSD și AUR pentru dărâmarea guvernului, Grindeanu a evitat să dezvolte subiectul, dar a transmis: „Există viață și după ziua de marți. Pentru noi trebuie să fie o viață mai bună.” Totodată, el a spus că a înțeles apelul președintelui privind dezescaladarea discursului public: „Ați văzut că am evitat să intru în polemici”. [...]
PSD își leagă strategia de guvernare de votul moțiunii din 5 mai , iar Sorin Grindeanu spune, potrivit News , că sunt „șanse foarte mari” ca moțiunea de cenzură să treacă, cu condiția să nu apară retrageri de semnături până în ziua votului. Grindeanu a declarat joi seară, la Antena 3, că „astăzi, când vorbim, nu există emoție din acest punct de vedere”, raportat la numărul de semnături strânse pentru moțiune. El a precizat însă că retragerile de semnături sunt posibile „până în ziua votului”. Ce spune PSD despre guvernare după moțiune Președintele PSD a reiterat că partidul nu va face o guvernare cu AUR, deși au semnat împreună moțiunea de cenzură. Totodată, a insistat că PSD nu susține un guvern minoritar, „nici măcar al PSD”. În același timp, Grindeanu s-a declarat dispus ca PSD să preia guvernarea, dacă aceasta va fi soluția rezultată în urma consultărilor, afirmând că ar face-o „fără niciun fel de ezitare”. Calendar și miza politică imediată Grindeanu a spus că își dorește „rapid o soluție” după ziua de marți și că se așteaptă ca partidele să fie chemate „foarte repede” la Cotroceni pentru consultări, astfel încât să se ajungă la o formulă de guvernare într-un timp scurt. Moțiunea de cenzură, pentru care „s-au depus peste 250 de semnături”, urmează să fie votată în 5 mai. Demisia din fruntea PSD, pusă pe masă dacă moțiunea pică Întrebat ce se întâmplă dacă moțiunea nu trece, Grindeanu a spus că PSD va face o analiză și că „toate opțiunile sunt pe masă”. El a adăugat că ar demisiona din fruntea PSD „dacă așa se deblochează situația”. „Îmi dau demisia (din fruntea PSD – n.r.), dacă aşa se deblochează situaţia.” [...]
PSD ridică miza moțiunii de marți, iar Sorin Grindeanu îl atacă pe premierul Ilie Bolojan cu o comparație directă cu Liviu Dragnea , susținând că șeful Guvernului are un nivel similar de neîncredere publică și că „se poate guverna România și fără domnia sa”, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi seară, la Antena 3, unde Grindeanu a fost întrebat despre diferența dintre momentul în care PSD i-a retras sprijinul politic (când el era premier) și poziționarea actuală a partidului. Comparația cu Dragnea și argumentul „neîncrederii” Grindeanu a afirmat că atât Liviu Dragnea, cât și Ilie Bolojan ar fi avut „85%” grad de neîncredere și că „peste 80%” dintre români ar considera că România este dusă „într-o direcție greșită”. În acest context, liderul PSD a spus că, dacă ar fi să facă o paralelă, Bolojan „se potrivea cu Liviu Dragnea de atunci”. Ținta: strategia premierului înainte de moțiune În aceeași intervenție, Grindeanu a acuzat un „management dezastruos” al premierului și a susținut că acesta ar „tăia toate punțile de dialog” pentru ca, după trecerea moțiunii de marți, „să nu mai existe nicio șansă de construcție a unei coaliții pro-europene”. „Tactica asta pe care o aplică primul ministru Ilie Bolojan denotă un soi de iresponsabilitate. Se poate guverna România şi fără domnia sa.” Ce semnal transmite PSD Mesajul central al lui Grindeanu este că schimbarea premierului nu ar bloca guvernarea sau proiectele mari, invocând explicit că „se pot construi autostrăzi” și fără Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Totodată, el a susținut că România ar fi într-o situație în care „un singur om” ar încerca să controleze scena politică, într-o logică pe care o compară cu perioada Dragnea. Următorul reper indicat de liderul PSD este votul de marți, despre care afirmă că va duce la trecerea moțiunii. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul parlamentar sau aritmetica votului. [...]
Guvernul a adoptat în două zile interdicția cumulului pensiei speciale cu salariul la stat , o măsură cu miză fiscal-bugetară care ar putea reduce cheltuielile publice, dar pentru care Executivul admite că nu are încă o evidență completă a persoanelor vizate, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că proiectul fusese „pus într-un sertar” deși era promis de luni de zile, iar adoptarea rapidă a venit după ce premierul a reluat subiectul. El a argumentat măsura prin „echitate” în sectorul public, în condițiile în care, în forma prezentată, nu ar mai fi posibilă încasarea simultană a unei pensii speciale integrale și a unui salariu întreg plătit tot din bani publici. Ce prevede proiectul și pe cine afectează Potrivit ministrului, interdicția vizează strict sectorul public și strict pensiile speciale. În sectorul privat, cumulul pensiei cu salariul rămâne permis pentru orice categorie de pensionari. Pentru beneficiarii de pensii speciale și militare, proiectul introduce o condiție de rămânere în activitate: dacă aleg să lucreze în continuare, pensia ar urma să fie redusă cu 85% pe perioada activității. Proiectul include și excepții, între care sunt menționate cadrele didactice. Impact bugetar: „sute de milioane”, dar fără bază de date completă Întrebat ce economii va produce măsura, Pîslaru a afirmat că statul nu are „o evidență clară” a tuturor persoanelor aflate în funcții publice. Cu toate acestea, el a estimat că ar fi vorba despre „economii substanțiale”, de ordinul „sutelor de milioane de lei”, posibil „dacă nu peste 1 miliard de lei”. Până la intrarea în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de Parlament . Mobilitatea în sectorul public: detașările și transferurile, suspendate temporar În aceeași ședință de guvern, Executivul a adoptat și modificări privind mobilitatea personalului între instituții, prin suspendarea temporară a unor mecanisme precum detașarea și transferul. Scopul declarat este prevenirea folosirii acestor instrumente pentru ocolirea restricțiilor privind ocuparea posturilor vacante, în contextul măsurilor fiscal-bugetare. [...]
O nouă formațiune politică, ISSUS, își așteaptă validarea în instanță , iar miza imediată este una de reglementare : dacă tribunalul acceptă sau nu denumirea și actele partidului, ceea ce condiționează legal înscrierile de membri și funcționarea oficială, potrivit Digi24 . Partidul se numește ISSUS (cu dublu „S”), iar liderul său, Mihai Toader , spune că acronimul vine de la „Inițiativa Suverană Solidaritate și Unitate Socială”. Digi24 îl descrie drept un partid naționalist, care ar interzice foștilor și actualilor parlamentari să facă parte din formațiune. Toader este prezentat ca fondator din Călărași, cu „ucenicia politică” făcută în USR și AUR. Controversa publică este legată de asemănarea denumirii cu „Iisus”, iar în material sunt surprinse reacții împărțite: de la respingere pe motiv religios, până la susținere din dezamăgire față de clasa politică și dorința unui „partid creștin”. Toader afirmă că disputa ar putea fi „benefică” dacă le amintește oamenilor „de Domnul”. Verdict pe 15 mai și un plan de rezervă În acest moment, partidul nu primește membri noi, deoarece așteaptă ca tribunalul să îi „legalizeze actele și acronimul”. Verdictul este așteptat pe 15 mai, conform Digi24. Dacă instanța nu permite denumirea, Toader spune că există o variantă alternativă și că decizia ar putea fi atacată. Rezerva menționată este „9R” (cifra 9 și litera R), explicată ca venind de la „Noua Republică”. [...]
