Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Oana Gheorghiu încearcă să influențeze votul la moțiunea de cenzură prin trimiterea către toți parlamentarii a raportului despre listarea unor companii de stat, invocând nevoia ca decizia de marți să se bazeze pe „informații corecte”, nu pe „versiuni denaturate”, potrivit news.ro.
Gheorghiu a anunțat joi seară că a transmis „un mesaj personal fiecărui deputat și senator”, însoțit de „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”, document pe care îl descrie ca fiind „original, exact așa cum a fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie” și publicat pe site-ul Guvernului.
Vicepremierul susține că demersul are legătură directă cu moțiunea de cenzură, afirmând că fiecare parlamentar ar trebui să voteze „având la dispoziție toate informațiile corecte”. În același mesaj, ea contestă premisa moțiunii, pe care o descrie ca bazată pe „un narativ fals: că acest guvern ar vrea să «vândă țara»”.
În declarația citată, Gheorghiu califică această temă drept „manipulare menită să creeze isterie în societate”, pe fondul unor „reminiscențe ale anilor ’90”.
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD-AUR urmează să fie votată marți. Vicepremierul spune că se așteaptă ca parlamentarii să își exercite votul „nu din obediență față de un șef de partid, ci din respect pentru românii” care i-au ales.
Recomandate
Guvernul a schimbat dintr-un foc conducerea administrativă în zeci de județe , după ce a adoptat hotărâri de eliberare din funcție pentru 22 de prefecți și 36 de subprefecți, ca urmare a demisiei acestora, potrivit Agerpres . Mișcarea are impact operațional direct: prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și coordonează aplicarea deciziilor executive la nivel local. În același pachet de decizii, Executivul a numit 21 de prefecți și 6 subprefecți, pentru a acoperi posturile rămase vacante în urma demisiilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat că eliberările și numirile vizează „prefecții și subprefecții care au demisionat”, iar „în locul lor au fost numite alte persoane”, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria . Cine a fost numit prefect (lista anunțată) Guvernul i-a numit prefecți pe următorii, în locul celor demisionari: Argeș: Nedelcu Darius-Sebastian Brăila: Dobrescu Florin-Sergiu Bistrița-Năsăud: Dolha Nechita-Stelian Buzău: Dimian Leonard Caraș-Severin: Gâfu Cristian Călărași: Deculescu Valentin-Dumitru Dâmbovița: Calomfirescu Marius Dolj: Călinoiu Eugen-Costel Galați: Toderașc George Gorj: Răducan-Morega Corneliu Hunedoara: Szell Lorincz Ialomița: Tănăsescu Mihai Andrei Maramureș: Stauder Rudolf Mehedinți: Pavel Cristinel Neamț: Apostol Maria Olt: Nicolae Ștefan Suceava: Păstrăv Bogdan-George Teleorman: Mitran-Piticu Valentina-Veronica Tulcea: Terente Eugen Vaslui: Șerban Andrei Vrancea: Macovei Liviu-George Contextul politic al demisiilor Agerpres notează că, la începutul săptămânii, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că Biroul Permanent Național și președinții de filială ai PSD au decis în unanimitate ca parlamentarii partidului să semneze și să voteze moțiunea de cenzură pentru demiterea premierului Ilie Bolojan și că le-a cerut secretarilor de stat și prefecților propuși de social-democrați să își dea demisia. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD și AUR că folosesc moțiunea de cenzură pentru a distorsiona reforma companiilor de stat , prezentând analize și opțiuni de piață ca „decizii deja luate” și alimentând temeri legate de privatizări și pierderea controlului statului, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că moțiunea PSD–AUR încearcă să transforme „o discuție echilibrată” despre reforma companiilor de stat într-o campanie de „isterizare publică”, bazată pe „manipulare și știri false”. Ea afirmă că, „contrar aberațiilor din textul moțiunii”, reforma nu ar însemna „lichidarea patrimoniului public”, „cedarea controlului” sau „vânzare pe ascuns”. Miza: reforma companiilor de stat și instrumentele de piață Vicepremierul spune că autorii moțiunii amestecă deliberat companii „foarte diferite”, aflate în stadii diferite (de la companii deja listate la companii analizate exploratoriu, companii strategice sau din industria de apărare), pentru a crea impresia unei operațiuni „generale și netransparente” împotriva interesului public. În același registru, Gheorghiu acuză că o „analiză exploratorie” sau o „opțiune teoretică” este prezentată ca și cum ar fi o decizie adoptată și pusă în aplicare, ceea ce ar echivala, în opinia ei, cu o dezinformare intenționată. Exemplul invocat: „accelerated bookbuilding” (ABB) Gheorghiu indică drept exemplu modul în care este descris mecanismul „accelerated bookbuilding” (ABB) – o procedură folosită pe piețele de capital pentru vânzarea rapidă de acțiuni către investitori – despre care afirmă că este prezentat „propagandistic” ca „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou” pentru „cercuri obscure”. Ea mai spune că sunt folosite nume cu „încărcătură publică și emoțională” – precum CEC Bank, Hidroelectrica , Romgaz sau SALROM – pentru a construi panică, nu pentru o dezbatere despre politica de proprietate a statului și rolul pieței de capital. Acuzația de ipocrizie: privatizări și listări din trecut În mesajul său, vicepremierul atacă și credibilitatea PSD pe tema privatizărilor, enumerând exemple de privatizări și listări realizate în perioade în care partidul s-a aflat la guvernare (Sidex Galați, Petrom , Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica, Hidroelectrica). În același context, îl menționează pe Petrișor Peiu, asociat AUR, în legătură cu roluri avute în perioade legate de privatizări (Romtelecom, Sidex Galați, Electroputere Craiova). Mesaj politic și apel către parlamentari Gheorghiu califică moțiunea drept „un atac asupra României” și afirmă că este „cu atât mai grav” cu cât confuzia ar fi întreținută de un partid care „a fost la guvernare până alaltăieri” și „știe foarte bine adevărul”. Ea cere ca dezbaterea publică să se bazeze pe „fapte” și „documente”, nu pe „isterie” și „panică”, și face un apel către semnatarii moțiunii să pună „interesul României” înaintea intereselor de partid. [...]
Atacurile lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan ridică presiunea politică înaintea moțiunii de cenzură de marți , într-un moment în care liderul PSD sugerează că actualul șef al Guvernului ar „tăia punțile de dialog” și ar bloca posibilitatea unei viitoare coaliții pro-europene, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la Antena 3 CNN că premierul Ilie Bolojan „seamănă cu Liviu Dragnea din 2017”, acuzându-l că încearcă să controleze singur scena politică. Confruntat cu o fotografie din 2017, când PSD îi retrăsese sprijinul iar el refuzase să demisioneze din funcția de premier, Grindeanu a spus: „Evident. Mi-era și greu să uit.” Paralele cu 2017 și acuzații de izolare politică Întrebat dacă îl compară pe Bolojan cu Dragnea, Grindeanu a răspuns: „Vedeți altcumva lucrurile?”. El a susținut că diferența dintre situația sa din 2017 și cea a lui Bolojan „constă în miza luptei, nu în mecanism”, afirmând: „Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit după aceea unde a dus România.” În același context, Grindeanu a afirmat că actualul premier ar avea „85% încredere negativă” și că „peste 80% dintre români consideră că duce țara într-o direcție greșită”, fără ca în material să fie indicată sursa acestor cifre. „Otrăvește fântânile” și mesajul despre ziua moțiunii Liderul PSD a acuzat că Bolojan „taie toate punțile de dialog”, iar „scopul” ar fi ca după plecarea premierului „să nu mai existe nicio șansă de construire a unei coaliții pro-europene”. Grindeanu a calificat această abordare drept „un soi de iresponsabilitate” și a susținut că „România poate fi guvernată și fără Bolojan”, adăugând că „se pot construi autostrăzi” și fără ca acesta să fie prim-ministru. Întrebat despre alianța dintre PSD și AUR pentru dărâmarea guvernului, Grindeanu a evitat să dezvolte subiectul, dar a transmis: „Există viață și după ziua de marți. Pentru noi trebuie să fie o viață mai bună.” Totodată, el a spus că a înțeles apelul președintelui privind dezescaladarea discursului public: „Ați văzut că am evitat să intru în polemici”. [...]
PSD își leagă strategia de guvernare de votul moțiunii din 5 mai , iar Sorin Grindeanu spune, potrivit News , că sunt „șanse foarte mari” ca moțiunea de cenzură să treacă, cu condiția să nu apară retrageri de semnături până în ziua votului. Grindeanu a declarat joi seară, la Antena 3, că „astăzi, când vorbim, nu există emoție din acest punct de vedere”, raportat la numărul de semnături strânse pentru moțiune. El a precizat însă că retragerile de semnături sunt posibile „până în ziua votului”. Ce spune PSD despre guvernare după moțiune Președintele PSD a reiterat că partidul nu va face o guvernare cu AUR, deși au semnat împreună moțiunea de cenzură. Totodată, a insistat că PSD nu susține un guvern minoritar, „nici măcar al PSD”. În același timp, Grindeanu s-a declarat dispus ca PSD să preia guvernarea, dacă aceasta va fi soluția rezultată în urma consultărilor, afirmând că ar face-o „fără niciun fel de ezitare”. Calendar și miza politică imediată Grindeanu a spus că își dorește „rapid o soluție” după ziua de marți și că se așteaptă ca partidele să fie chemate „foarte repede” la Cotroceni pentru consultări, astfel încât să se ajungă la o formulă de guvernare într-un timp scurt. Moțiunea de cenzură, pentru care „s-au depus peste 250 de semnături”, urmează să fie votată în 5 mai. Demisia din fruntea PSD, pusă pe masă dacă moțiunea pică Întrebat ce se întâmplă dacă moțiunea nu trece, Grindeanu a spus că PSD va face o analiză și că „toate opțiunile sunt pe masă”. El a adăugat că ar demisiona din fruntea PSD „dacă așa se deblochează situația”. „Îmi dau demisia (din fruntea PSD – n.r.), dacă aşa se deblochează situaţia.” [...]
PSD ridică miza moțiunii de marți, iar Sorin Grindeanu îl atacă pe premierul Ilie Bolojan cu o comparație directă cu Liviu Dragnea , susținând că șeful Guvernului are un nivel similar de neîncredere publică și că „se poate guverna România și fără domnia sa”, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi seară, la Antena 3, unde Grindeanu a fost întrebat despre diferența dintre momentul în care PSD i-a retras sprijinul politic (când el era premier) și poziționarea actuală a partidului. Comparația cu Dragnea și argumentul „neîncrederii” Grindeanu a afirmat că atât Liviu Dragnea, cât și Ilie Bolojan ar fi avut „85%” grad de neîncredere și că „peste 80%” dintre români ar considera că România este dusă „într-o direcție greșită”. În acest context, liderul PSD a spus că, dacă ar fi să facă o paralelă, Bolojan „se potrivea cu Liviu Dragnea de atunci”. Ținta: strategia premierului înainte de moțiune În aceeași intervenție, Grindeanu a acuzat un „management dezastruos” al premierului și a susținut că acesta ar „tăia toate punțile de dialog” pentru ca, după trecerea moțiunii de marți, „să nu mai existe nicio șansă de construcție a unei coaliții pro-europene”. „Tactica asta pe care o aplică primul ministru Ilie Bolojan denotă un soi de iresponsabilitate. Se poate guverna România şi fără domnia sa.” Ce semnal transmite PSD Mesajul central al lui Grindeanu este că schimbarea premierului nu ar bloca guvernarea sau proiectele mari, invocând explicit că „se pot construi autostrăzi” și fără Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Totodată, el a susținut că România ar fi într-o situație în care „un singur om” ar încerca să controleze scena politică, într-o logică pe care o compară cu perioada Dragnea. Următorul reper indicat de liderul PSD este votul de marți, despre care afirmă că va duce la trecerea moțiunii. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul parlamentar sau aritmetica votului. [...]
Guvernul a adoptat în două zile interdicția cumulului pensiei speciale cu salariul la stat , o măsură cu miză fiscal-bugetară care ar putea reduce cheltuielile publice, dar pentru care Executivul admite că nu are încă o evidență completă a persoanelor vizate, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că proiectul fusese „pus într-un sertar” deși era promis de luni de zile, iar adoptarea rapidă a venit după ce premierul a reluat subiectul. El a argumentat măsura prin „echitate” în sectorul public, în condițiile în care, în forma prezentată, nu ar mai fi posibilă încasarea simultană a unei pensii speciale integrale și a unui salariu întreg plătit tot din bani publici. Ce prevede proiectul și pe cine afectează Potrivit ministrului, interdicția vizează strict sectorul public și strict pensiile speciale. În sectorul privat, cumulul pensiei cu salariul rămâne permis pentru orice categorie de pensionari. Pentru beneficiarii de pensii speciale și militare, proiectul introduce o condiție de rămânere în activitate: dacă aleg să lucreze în continuare, pensia ar urma să fie redusă cu 85% pe perioada activității. Proiectul include și excepții, între care sunt menționate cadrele didactice. Impact bugetar: „sute de milioane”, dar fără bază de date completă Întrebat ce economii va produce măsura, Pîslaru a afirmat că statul nu are „o evidență clară” a tuturor persoanelor aflate în funcții publice. Cu toate acestea, el a estimat că ar fi vorba despre „economii substanțiale”, de ordinul „sutelor de milioane de lei”, posibil „dacă nu peste 1 miliard de lei”. Până la intrarea în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de Parlament . Mobilitatea în sectorul public: detașările și transferurile, suspendate temporar În aceeași ședință de guvern, Executivul a adoptat și modificări privind mobilitatea personalului între instituții, prin suspendarea temporară a unor mecanisme precum detașarea și transferul. Scopul declarat este prevenirea folosirii acestor instrumente pentru ocolirea restricțiilor privind ocuparea posturilor vacante, în contextul măsurilor fiscal-bugetare. [...]
