Știri
Știri din categoria Politică
Marcel Ciolacu anticipează că moțiunea de cenzură va demite Guvernul Bolojan, iar PSD ar putea revendica inițiativa pentru desemnarea următorului prim-ministru, pe fondul ponderii sale parlamentare, potrivit Agerpres.
Declarația a fost făcută joi de președintele Consiliului Județean Buzău, la finalul ședinței CJ, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru 5 mai împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Ciolacu a spus că „moțiunea va trece” și a avansat ideea că ar putea fi „moțiunea cu cele mai multe voturi din istoria României”.
Ciolacu a susținut că votul din Parlament ar urma să ducă la căderea actualului Executiv și a legat discuția despre viitorul premier de configurația legislativului, argumentând că partidul cu cei mai mulți parlamentari propune, de regulă, primul nume.
În același timp, el a punctat că desemnarea premierului este atribuția președintelui României și că discuțiile se poartă cu șeful statului, care face numirea prin decret, urmând ca premierul desemnat să obțină votul Parlamentului.
Moțiunea de cenzură a fost depusă de PSD, AUR și PACE – Întâi România și urmează să fie dezbătută și votată pe 5 mai, conform informațiilor transmise.
Într-un comentariu despre soarta politică a premierului, Ciolacu a afirmat că, după un astfel de moment, atenția publică se mută de la fostul prim-ministru la succesorul său, adăugând că Ilie Bolojan „e un om puternic”.
Recomandate
După peste patru luni fără un Guvern cu puteri depline, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare de premier după consultările de la Cotroceni , în condițiile în care partidele au venit cu poziții divergente privind formula de guvernare și sprijinul parlamentar, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține declarații de presă la ora 17:00 , după încheierea discuțiilor, care au durat peste șase ore. Consultările au avut loc pe fondul unei crize politice care durează de 135 de zile, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar Executivul a rămas între timp cu atribuții limitate. Președintele a spus anterior că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, urmând să aleagă varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament. Ce au cerut partidele și grupurile parlamentare: majoritate, tehnocrat sau condiții de vot În consultări, PSD a transmis că este pregătit să preia guvernarea și a susținut că este îndreptățit să conducă Executivul, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar și rezultatul alegerilor din 2024. Sorin Grindeanu a afirmat că România are nevoie de „un Guvern stabil” și „un act de guvernare coerent”, criticând modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul în ultimul an. AUR a exclus susținerea unui executiv din care nu face parte, condiționând explicit votul din Parlament. „O să rezulte faptul că AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte”, a afirmat George Simion. PNL a cerut un premier „credibil”, miniștri „competenți” și un program care să țină cont de „realitățile economiei”, iar Ilie Bolojan a indicat drept provocări majore controlul finanțelor publice și limitarea datoriei, a deficitelor. USR a reiterat o formulă în doi pași, cu două guverne minoritare succesive: mai întâi unul format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern minoritar PSD, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz. UDMR a susținut că prioritatea este instalarea unui guvern stabil „cu drepturi depline”, deși a arătat că alegerile anticipate rămân o soluție constituțională. Kelemen Hunor a descris profilul premierului ca fiind unul cu autoritate în Guvern și capabil să dialogheze cu partidele din Parlament, avertizând că altfel proiectele nu pot trece. Grupul POT a anunțat că ar susține un guvern tehnocrat desemnat de președinte, iar grupul parlamentar Uniți pentru România și-a menținut propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Ponta a spus că, dacă ar fi nominalizat, crede că poate face majoritate, adăugând că, dacă premierul desemnat nu trece, președintele va face o altă nominalizare. Contextul blocajului și ce urmează Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”, iar de atunci Executivul a funcționat cu atribuții limitate. Președintele Nicușor Dan a făcut anterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (care și-a depus ulterior mandatul) și Adrian Veștea (al cărui cabinet nu a obținut voturile necesare în Parlament). În acest context, declarațiile anunțate pentru ora 17:00 sunt așteptate să indice direcția următoarei desemnări și, implicit, dacă există o formulă cu șanse reale de majoritate sau dacă negocierile riscă să prelungească perioada fără un guvern cu puteri depline. [...]
România rămâne cu un Executiv interimar de peste patru luni , iar consultările de la Cotroceni intră într-o etapă în care președintele încearcă să strângă sprijin politic pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Agerpres . Joi, președintele Nicușor Dan a discutat cu delegația PNL, în cadrul rundelor de consultări cu partidele parlamentare. Delegația PNL a fost formată din Ilie Bolojan (președintele partidului), Dan Motreanu, Mircea Abrudean, Ciprian Ciucu, Oana Gheorghiu și Robert Sighiartău. Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură. În consecință, România se află de peste patru luni în situația unui guvern interimar, ceea ce prelungește incertitudinea privind capacitatea de decizie a Executivului. Calendarul consultărilor și miza imediată Înaintea discuției cu PNL, șeful statului a avut consultări cu PSD și AUR. Pe lista întâlnirilor programate urmează: USR UDMR Grupul parlamentar al minorităților naționale Partidul S.O.S. România Partidul Oamenilor Tineri (POT) Grupul parlamentar Uniți pentru România Grupul parlamentar PACE – Întâi România parlamentarii neafiliați Miza acestor consultări este desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, pas necesar pentru formarea unui nou guvern care să obțină votul de învestitură în Parlament. [...]
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea spune că o coaliție PSD–AUR nu ar fi „atât de dramatică” , într-o poziționare care contrazice linia oficială a partidului și care poate influența aritmetica formării unei majorități guvernamentale, potrivit News . Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, afirmă că AUR „nu mai poate fi considerat un partid pur extremist” și cere renunțarea la ceea ce numește „logica păguboasă a cordonului sanitar” (izolarea politică a unui partid prin refuzul cooperării). Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Cotidianul. Recalibrarea discursului despre AUR și consecințele politice În argumentația sa, Benea susține că abordarea față de AUR ar trebui nuanțată și invocă inclusiv schimbări de atitudine la nivel european, dar și contradicții în politica internă, indicând că PNL ar fi acuzat AUR de extremism în contextul moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan, pentru ca ulterior să apară discuții „pe sub masă” despre diverse formule politice. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar.” Întrebat direct de ce PSD nu ar forma un guvern cu AUR, Benea spune că, dincolo de faptul că poziția lui diferă de cea a conducerii PSD, problema ar ține de încredere și de calcule politice. „N-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic (un guvern PSD-AUR - n.red.), dar aici sigur există probabil o lipsă de încredere sau există un calcul cinic.” Anticipatele, scenariu respins: „Ar fi un dezastru” Europarlamentarul PSD afirmă că nu crede în scenariul alegerilor anticipate în România și avertizează că, dacă totuși s-ar ajunge acolo, efectele ar fi greu de gestionat, inclusiv din cauza calendarului: în opinia sa, anticipate „mai devreme de șase luni” nu se pot face. „Eu nu cred că în România se vor face anticipate, iar dacă se vor face, va fi un dezastru.” Context: rolul AUR în menținerea premierului interimar Benea mai spune că Ilie Bolojan este premier interimar „în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că partidul condus de George Simion nu ar fi fost consecvent în demersul de a-l îndepărta din funcție, deși a votat moțiunea de cenzură. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la aceste declarații și nici pași concreți care să indice negocieri oficiale pentru o formulă PSD–AUR. [...]
PSD condiționează o posibilă refacere a guvernării de rescrierea programului, ceea ce prelungește incertitudinea politică și complică perspectiva unui cadru predictibil pentru decizii economice și bugetare. Potrivit news.ro , europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că o guvernare alături de PNL și USR „este în continuare posibilă”, dar doar dacă cele două partide renunță la „liniile roșii” și acceptă revizuirea programului guvernamental, pe care îl consideră „eșuat”. Negrescu a făcut declarațiile la o conferință de presă la sediul Comisiei Europene de la Strasbourg, la aproape patru luni și jumătate după demiterea guvernului Bolojan, pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ce cere PSD pentru a debloca discuțiile În relatarea news.ro, Negrescu indică drept principal obstacol „protocolul” prin care PNL și USR și-au asumat necolaborarea cu PSD, susținând că astfel de decizii interne ar trebui depășite în contextul actual. „Cred că PNL şi USR au greşit atunci când au adoptat rezoluţii în interiorul partidelor lor privind respingerea unei colaborări cu Partidul Social Democrat. Cred că a fost o reacţie emoţională, o reacţie care trebuie să fie depăşită.” El adaugă că PSD nu a adoptat o rezoluție similară de necolaborare și invocă „protestele de ieri” și „climatul social” ca argument pentru reluarea dialogului politic. Miza: renegocierea programului de guvernare Dincolo de formula politică, Negrescu pune accent pe conținutul guvernării, afirmând că este nevoie „mai ales” de revizuirea programului guvernamental, pe fondul evaluării că „actualul a eșuat”. În logica sa, discuția despre o majoritate ar trebui să vină la pachet cu o resetare a agendei de guvernare. Întrebat dacă PSD ar fi dispus să renunțe la propriile „linii roșii” și să susțină un premier propus de PNL, Negrescu nu a dat un răspuns tranșant, limitându-se la a indica „condițiile colaborării”, potrivit aceleiași surse. De ce contează Mesajul transmite că o eventuală reconstrucție a majorității nu ar fi un simplu acord de nume și funcții, ci ar presupune renegocierea programului de guvernare și, implicit, a priorităților executive. În absența unor poziții ferme privind concesiile reciproce (inclusiv pe tema premierului), rămâne neclar cât de rapid ar putea fi conturată o formulă stabilă de guvernare. Aceleași informații au fost preluate și de Digi24 . [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării credibilitatea „ cordonului sanitar ” față de AUR și SOS , susținând că, în practică, partidele mainstream colaborează cu aceste formațiuni în Parlament, în timp ce public mențin un discurs de delimitare, potrivit Mediafax . Fostul președinte a declarat la B1 TV că „este făcut pulbere cordonul sanitar”, în contextul în care parlamentari ai SOS România au ajuns în PNL și pe fondul colaborărilor punctuale din Legislativ cu AUR. În opinia sa, această diferență între mesajul public și aritmetica parlamentară alimentează o „ipocrizie” pe care politicienii ar trebui să o abandoneze și să recunoască „realitatea”. Colaborări în comisii și voturi „împrumutate” Băsescu a afirmat că, în anumite comisii parlamentare, inclusiv PSD și PNL au obținut voturi din partea parlamentarilor AUR, sugerând că izolarea politică invocată în spațiul public nu se regăsește în deciziile concrete din Parlament. Argumentul crizei: presiune pe formarea guvernului Fostul președinte a legat discuția despre alianțe și „cordon sanitar” de dificultățile economice și de finanțare ale statului, susținând că România se află într-o „situație de crize extrem de grea” și că menținerea unei perioade fără guvern ar putea afecta capacitatea de a se împrumuta pentru plata cheltuielilor curente, inclusiv salarii. „Dragi români, nu avem ce face, suntem într-o situație de crize extrem de grea, abia reușim să împrumutăm banii, să plătim salariile. Dacă mai menținem situația fără guvern, nu ne mai împrumută nimeni, facem guvernul cu ce putem”, a spus Băsescu. În această logică, mesajul său este că partidele ar trebui să își asume deschis compromisurile politice pe care le fac deja în Parlament, în loc să susțină public o izolare care, în practică, nu mai funcționează. [...]
PNL deschide ușa unor negocieri punctuale cu AUR, fără a-și asuma o coaliție , într-un semnal care poate influența aritmetica parlamentară în momente de blocaj la voturi, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele PNL și primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , spune că AUR este „un jucător foarte important” în Parlament, prin numărul de parlamentari. Într-un podcast, Ciucu a afirmat că PNL „nu este incompatibil cu AUR” în sensul unor discuții și voturi „conjuncturale”, folosite pentru obținerea unor rezultate sau pentru deblocarea unor situații politice, fără ca asta să însemne automat o colaborare pe termen lung. „Sunt anumite voturi conjuncturale care se duc la anumite rezultate, să deblocheze situații. În acea situație, pe situații punctuale, poți avea discuții. Și e normal să ai discuții.” Linia roșie: program comun de guvernare În același timp, Ciucu a delimitat explicit scenariul unei coaliții PNL–AUR, pe care îl consideră „foarte puțin probabil” „în acest moment”, atunci când discuția ajunge la asumarea unui program comun de guvernare. „Dar în ceea ce presupune asumarea unui program comun de guvernare, în acest moment, o coaliție de guvernare este foarte puțin probabil.” Întrebat dacă, într-o situație de criză, PNL ar putea accepta voturile AUR pentru învestirea unui Guvern, Ciucu a răspuns: „Uite că nu m-am gândit la asta”. De ce contează: presiunea pe grupul parlamentar al PNL Ciucu a legat discuția despre mișcările parlamentare și de situația PNL în Legislativ, explicând că venirea unor foști parlamentari POT și SOS la PNL a avut la bază „un calcul politic” și nevoia de a menține relevanța grupului parlamentar, inclusiv pentru poziții și conducerea unor comisii. El a spus că PNL a obținut „undeva la 14%” la alegeri și că exista riscul pierderii unor poziții în Parlament, în contextul în care „o parte dintre parlamentarii PNL s-au îndreptat către PSD”, ceea ce a forțat partidul să-și consolideze grupul. Acuzații la adresa PSD În final, Ciucu a acuzat PSD că a contribuit la situația politică actuală prin apropierea de AUR și prin moțiunea de cenzură din mai . „PSD s-a aliat cu AUR, au dat jos guvernul, PSD cu AUR trebuia să-și asume un guvern.” [...]
