Știri
Știri din categoria Politică
Marcel Ciolacu anticipează că moțiunea de cenzură va demite Guvernul Bolojan, iar PSD ar putea revendica inițiativa pentru desemnarea următorului prim-ministru, pe fondul ponderii sale parlamentare, potrivit Agerpres.
Declarația a fost făcută joi de președintele Consiliului Județean Buzău, la finalul ședinței CJ, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru 5 mai împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Ciolacu a spus că „moțiunea va trece” și a avansat ideea că ar putea fi „moțiunea cu cele mai multe voturi din istoria României”.
Ciolacu a susținut că votul din Parlament ar urma să ducă la căderea actualului Executiv și a legat discuția despre viitorul premier de configurația legislativului, argumentând că partidul cu cei mai mulți parlamentari propune, de regulă, primul nume.
În același timp, el a punctat că desemnarea premierului este atribuția președintelui României și că discuțiile se poartă cu șeful statului, care face numirea prin decret, urmând ca premierul desemnat să obțină votul Parlamentului.
Moțiunea de cenzură a fost depusă de PSD, AUR și PACE – Întâi România și urmează să fie dezbătută și votată pe 5 mai, conform informațiilor transmise.
Într-un comentariu despre soarta politică a premierului, Ciolacu a afirmat că, după un astfel de moment, atenția publică se mută de la fostul prim-ministru la succesorul său, adăugând că Ilie Bolojan „e un om puternic”.
Recomandate
Votul la moțiunea PSD–AUR devine incert după ce cei 16 parlamentari intrați în Legislativ pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT), reuniți acum în grupul „Uniți pentru România”, spun că ar putea să nu susțină demersul în plen, deși l-au semnat, potrivit Mediafax . Grupul condiționează votul de existența „unei soluții clare pentru guvernare” și transmite că, în lipsa acesteia, nu va vota moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Miza este ridicată, pentru că voturile lor pot deveni decisive la scrutinul programat pe 5 mai. Poziția vine după ce, cu o zi înainte, Anamaria Gavrilă a afirmat că parlamentarii pe care îi coordonează au semnat moțiunea, dar a cerut ca PSD și AUR „să își asume guvernarea” înainte de vot. În acest context, semnarea documentului nu mai este un indicator sigur pentru rezultatul din plen. Calendarul și pragul de adoptare Moțiunea a fost citită miercuri în plenul reunit, iar dezbaterea și votul au fost stabilite pentru marți, 5 mai, de la ora 11:00. Votul va fi secret, cu bile. Documentul este inițiat de PSD, AUR și PACE – Întâi România și a fost semnat de peste 250 de parlamentari. Pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi (majoritatea parlamentarilor). Conform calculelor prezentate, Guvernul Bolojan poate rămâne în funcție dacă cel puțin 22 dintre semnatari nu votează efectiv moțiunea în plen, ceea ce face relevantă poziționarea grupului „Uniți pentru România” înaintea votului. [...]
Primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că moțiunea PSD cu AUR riscă să lase România fără o majoritate de guvernare , dacă PNL își retrage sprijinul și refuză orice discuție ulterioară cu social-democrații, potrivit G4Media . Toma spune că PSD a „mizat greșit” când a declanșat procedurile pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan, în speranța că în PNL există o „masă critică” ce i-ar retrage sprijinul politic. În schimb, edilul susține că liberalii au decis în forul de conducere că, dacă Bolojan este îndepărtat, „nu vor mai sta la masă cu PSD-ul”. Riscul politic invocat: izolarea PSD după demiterea guvernului În declarațiile făcute după ședința Consiliului Local Municipal de joi, primarul din Buzău critică explicit asocierea PSD cu AUR pentru moțiunea de cenzură , pe care o descrie drept o decizie „împotriva acestei țări” și „împotriva unei idei” de îmbunătățire a funcționării statului. În logica sa, dacă moțiunea trece și PNL se retrage din orice negociere cu PSD, spațiul de manevră pentru formarea unui nou guvern se îngustează semnificativ. Textul publicat de G4Media este trunchiat spre final, astfel că nu sunt disponibile toate detaliile scenariului descris de Toma. Cine ar trebui să fie premierul, în viziunea lui Toma Primarul afirmă că, în cazul demiterii guvernului Bolojan, PSD „ar trebui să numească un premier”, dar nu pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, despre care spune că „până acum nu a dovedit”. În același context, Toma respinge și varianta unui premier tehnocrat, pe care o numește „o mare tâmpenie”, argumentând că un astfel de premier ar fi „marionetă”. El mai susține că Grindeanu ar fi determinat demisia „unui număr important de secretari de stat și prefecți” și că o astfel de decizie ar fi lovit partidul prin pierderea unei „armate” de oameni aflați în funcții publice, care contribuiau la vizibilitatea PSD în administrație. „Sper că nu Sorin Grindeanu, pentru că până acum nu a dovedit.” Contextul imediat Declarațiile lui Constantin Toma sunt legate de ipoteza în care moțiunea de cenzură ar duce la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Agerpres. [...]
PNL își condiționează rămânerea la guvernare de ieșirea din coaliția cu PSD , în scenariul în care moțiunea de cenzură va trece, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , citate de News . Mesajul fixează o linie de negociere cu impact direct asupra stabilității guvernamentale și a formulei majorității parlamentare după vot. Bolojan a fost întrebat, miercuri seară, la TVR, ce va face PNL dacă președintele Nicușor Dan va propune, după moțiune, un nou guvern format din partidele pro-europene. Premierul a spus că PNL poate rămâne la guvernare, dar „nu mai poate fi într-o coaliție cu PSD”, precizând că partidul își va lua mandatul de la conducerea PNL înainte de consultările cu președintele. Linia roșie: fără „coaliție cu PSD” În intervenția sa, Bolojan a legat poziția PNL de „deciziile care au fost deja luate” în partid și a respins ideea unei guvernări în care liberalii ar „achita nota de plată” în condițiile impuse de PSD, inclusiv cu un premier de tip „marionetă”, după cum s-a exprimat. Alternativa: „pol de modernizare” din opoziție Premierul a indicat și un scenariu de rezervă: trecerea PNL în opoziție și încercarea de a construi „un pol al modernizării” împreună cu alte forțe politice. În acest context, el a susținut că „niciun partid nu este condamnat să fie veșnic la guvernare”, deși a reiterat că opțiunea principală rămâne guvernarea, dacă aceasta permite implementarea obiectivelor asumate. Ce urmează în Parlament Moțiunea de cenzură PSD–AUR a fost citită miercuri în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Dezbaterea și votul sunt programate pentru marțea viitoare. Moțiunea este inițiată de 254 de deputați și senatori, potrivit anunțului făcut în plen. [...]
AUR își asumă o înțelegere punctuală cu PSD pentru moțiune, dar mizează pe anticipate , iar europarlamentarul Gheorghe Piperea admite că în partid au existat rezerve față de asocierea cu social-democrații, potrivit Digi24 . Piperea spune că AUR nu intenționează să intre într-un guvern condus de „oricare dintre aceste patru partide” care au făcut parte din actuala coaliție și indică drept „următor pas” alegerile anticipate, despre care afirmă că ar putea fi susținute și de PNL și USR. În același timp, el descrie poziția președintelui Nicușor Dan drept „singura mare necunoscută” în ecuația politică. Miza: moțiunea ca instrument pentru anticipatele dorite de AUR În declarațiile pentru Digi24.ro, europarlamentarul AUR susține că „principalul partid” care vrea anticipate este AUR și invocă faptul că formațiunea ar fi „peste 35% în sondaje”. El afirmă, de asemenea, că PNL și USR ar dori anticipate „cel puțin implicit”, în timp ce PSD ar fi singurul actor „neinteresat” de acest scenariu. Critica la adresa PSD și condiționarea responsabilității guvernării Piperea își justifică reticența față de PSD printr-o critică frontală, pe care o leagă și de actualul premier Ilie Bolojan . În logica sa, PSD ar fi „sistemul” și „principalul vinovat” pentru situația din România, iar o eventuală asociere cu PSD ar însemna, de fapt, o asociere cu partidul care „l-a creat pe Bolojan”, pentru că l-ar fi susținut pentru funcția de premier și nu ar fi votat la moțiunile anterioare împotriva lui. În același registru, Piperea spune că, dacă PNL a anunțat că trece în opoziție în cazul în care moțiunea trece, atunci PSD ar rămâne singurul care ar putea „să își asume această responsabilitate”, sugerând că social-democrații ar trebui să propună premierul, pe Sorin Grindeanu. „Strâmbări din nas” în AUR și riscul politic pentru PSD dacă moțiunea eșuează Întrebat despre nemulțumiri interne în AUR față de înțelegerea cu PSD, Piperea afirmă că au existat „niște strâmbări din nas” pe care le consideră „corecte”, tocmai din cauza istoricului și rolului atribuit PSD în menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el avertizează că o respingere a moțiunii ar însemna că PSD „se va fi făcut de râs” și ar duce la „punți distruse” între PSD și PNL, respectiv PSD și USR. În această dinamică, Piperea susține că AUR ar fi „câștigătorul” crizei politice „fără să facă nimic”, prin simpla așteptare. [...]
Cererea lui Sorin Grindeanu ca Victoria Stoiciu să renunțe și la mandatul de senator deschide un nou front de disciplină internă în PSD , într-un moment în care partidul încearcă să-și consolideze mesajul de opoziție după depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , potrivit Libertatea . Președintele PSD a declarat marți, 28 aprilie, la România TV, că Stoiciu ar trebui să demisioneze nu doar din partid, ci și din Senat, argumentând că a fost aleasă pe listele PSD, „adică datorită acestui partid care a susținut-o”. Stoiciu a transmis însă că refuză să renunțe la funcția de parlamentar. În aceeași intervenție, Grindeanu a insistat că nu el a adus-o pe Stoiciu în PSD și a făcut o trimitere indirectă la perioada în care partidul era condus de Marcel Ciolacu , sugerând că atunci a fost cooptată. Declarația vine pe fondul tensiunilor interne legate de repoziționarea PSD după schimbarea conducerii. Contextul politic: moțiunea PSD–AUR și semnalul de „opoziție” Afirmațiile lui Grindeanu au fost făcute la câteva ore după ce PSD și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care urmează să fie votată pe 5 mai. Liderul AUR, George Simion, a spus că s-au strâns 253 de semnături, iar pentru căderea Guvernului sunt necesare 233 de voturi în Parlament. Grindeanu a legat discuția și de mesajul pe care PSD vrea să-l transmită instituțional, afirmând că „toți prefecții și subprefecții PSD” și „toți secretarii de stat” și-au dat demisia, pentru a arăta că partidul este în opoziție cu Guvernul. Totodată, el a spus că îl interesează să combată „minciunile” premierului Ilie Bolojan, inclusiv acuzația că PSD ar face majorități pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. De ce a plecat Stoiciu din PSD și ce urmează Victoria Stoiciu a demisionat din PSD pe 28 aprilie, invocând drept motiv moțiunea de cenzură PSD–AUR și afirmând: „Nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”. Ea rămâne însă senator, mandat obținut la alegerile parlamentare din decembrie 2024, când a candidat pe listele PSD. Miza imediată este dacă PSD va continua să apese public pe tema „mandatului obținut pe listele partidului” ca instrument de disciplină internă, în timp ce Stoiciu își menține poziția de a nu demisiona din Senat. [...]
Premierul Ilie Bolojan leagă tensiunile din coaliție de pachetul de austeritate și de reforma companiilor de stat, susținând că măsurile pentru reducerea risipei și a pierderilor au lovit în rețelele care foloseau bugetul „ca o pușculiță” , potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Rock FM. Bolojan afirmă că primul pachet de măsuri a fost împins de presiunea de a transmite Comisiei Europene că România își corectează deficitul, avertizând că alternativa ar fi putut fi suspendarea fondurilor europene, cu „dificultăți majore”. Miza: deficitul și riscul pe fonduri europene În explicația premierului, adoptarea măsurilor economice nepopulare a avut o componentă de credibilitate externă, legată de relația cu Comisia Europeană. El spune că presiunile pentru acest pachet au fost „foarte mari”, tocmai pentru a evita un scenariu în care finanțările europene ar fi fost suspendate. De ce apar tensiuni în coaliție, în versiunea premierului Bolojan susține că, pe fondul austerității și al reformei administrației, au apărut tensiuni politice și un „discurs public diferit” față de pozițiile discutate în coaliție, descriind situația drept o „dramoletă de opoziție din interiorul guvernării”. Ținta reformelor: alocările preferențiale și companiile de stat Premierul indică drept punct sensibil modul în care au funcționat administrațiile locale, unde ar fi existat un sistem bazat pe influență politică și alocări preferențiale. În același registru, el afirmă că încercările de: combatere a evaziunii fiscale; reducere a risipei și a pierderilor din companiile de stat; introducere de „reguli de guvernanță corporativă reală” (set de reguli care separă managementul profesionist de controlul politic); facilitare a accesului producătorilor de energie în sistemul național au generat rezistențe, inclusiv pentru că selecțiile de management ar fi favorizat, în unele cazuri, persoane cu susținere politică, nu „cei mai performanți”. În această cheie, Bolojan spune că „aprinderea luminii” în guvernare și verificările privind „cămările ascunse” au făcut ca vechile practici de a obține alocări direcționate de la buget să „nu mai” funcționeze. [...]
