Știri din categoria Politică
Știri Politică
Guvernul discută reducerea pensiei cu 85% pentru funcționarii speciali rămași în activitate - Proiectul vizează doar pensiile de serviciu și militare, nu cele contributive
Guvernul vrea să limiteze cumulul salariului cu pensiile speciale la 15% din pensie , potrivit Biziday , care relatează că proiectul a fost discutat în primă lectură și vizează angajații plătiți din fonduri publice care au primit decizii de pensionare. Măsura se aplică „funcționarilor publici cu statut special”, adică persoanelor cu pensii de serviciu sau pensii militare, și ar permite rămânerea în activitate doar la cerere, cu reducerea pensiei cu 85% pe perioada desfășurării activității. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că proiectul nu vizează pensiile contributive (cele bazate pe contribuțiile plătite în sistemul public). Totodată, proiectul ar corela condițiile de aplicare cu Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii și cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). „Pentru persoanele care beneficiază de asemenea pensii de serviciu sau militare, proiectul stabileşte posibilitatea menţinerii în activitatea a acestora, doar la cerere, cu condiţia reducerii cuantumului pensiei cu 85%, pe perioada desfăşurării activităţii.” În cazul foștilor procurori sau judecători care se reîncadrează, rămân aplicabile prevederile potrivit cărora, pe durata reîncadrării, pensia de serviciu se reduce cu 85%. În același timp, prevederile nu se aplică aleșilor locali și persoanelor al căror mandat este stabilit expres prin Constituție, pe durata exercitării mandatului, și nici cadrelor didactice din instituțiile publice care asigură formarea inițială și continuă a magistraților, respectiv cadrelor didactice din învățământul militar și juridic superior. Proiectul mai prevede încetarea detașărilor funcționarilor publici și ale personalului contractual în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii și introduce posibilitatea transferurilor în interesul serviciului în maximum 30 de zile. Potrivit declarațiilor Ioanei Dogioiu, actul intră în procedura de avizare, care include și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar Guvernul își propune ca în circa două săptămâni avizele să fie obținute, după care proiectul ar urma să fie trimis în Parlament, cel mai probabil cu solicitare de procedură de urgență. [...]
Întâlnirea Zelenski-Trump a durat o oră la Davos - discuțiile au loc în contextul unei singure probleme nerezolvate în cadrul planului de pace
Volodîmîr Zelenski și Donald Trump au avut pe 22 ianuarie discuții private la Davos , potrivit The Kyiv Independent , în marja Forumului Economic Mondial, pe fondul blocajului diplomatic privind încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Întâlnirea a fost prima discuție față în față dintre cei doi lideri în 2026 și a avut loc în aceeași zi în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff, urma să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin. Convorbirile dintre Zelenski și Trump au durat aproximativ o oră, iar consilierul prezidențial ucrainean Dmîtro Lîtvîn a caracterizat întâlnirea drept „bună”, conform relatării publicației. Ulterior, Trump și Zelenski au avut și o discuție între patru ochi. Cei doi președinți nu au făcut declarații presei înainte de întâlnire. Zelenski era programat să se adreseze Forumului Economic Mondial la ora 14:30 CET. Contextul discuțiilor este unul de stagnare a eforturilor diplomatice. Trump a pus public lipsa de progres atât pe seama Moscovei, cât și a Kievului, susținând că niciuna dintre părți nu ar fi arătat suficientă flexibilitate pentru a ajunge la o înțelegere. În același timp, Moscova nu ar fi arătat o disponibilitate clară de a se angaja în planul de pace SUA–Ucraina finalizat în decembrie, deși ar fi confirmat că a primit prevederile acestuia, potrivit sursei. După întâlnirea din decembrie cu Trump, Zelenski declara că liderii au trecut în revistă „toate aspectele cadrului de pace” și că s-ar fi înregistrat deja progrese semnificative. Zelenski a mai spus atunci că planul în 20 de puncte era „în jur de 90% agreat”, iar garanțiile bilaterale de securitate SUA–Ucraina erau „pe deplin agreate”, în timp ce un aranjament mai larg de securitate SUA–Europa–Ucraina se apropia de finalizare. Witkoff a afirmat la Davos, pe 22 ianuarie, că în cadrul de pace a mai rămas nerezolvată o „singură chestiune”, care, potrivit publicației, ar putea viza retragerea Ucrainei din Donbas. „Am discutat mai multe variante ale acelei chestiuni, ceea ce îmi arată că este rezolvabilă”, a spus Witkoff. Rusia continuă să insiste ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate, și ca comunitatea internațională să recunoască ocupația ilegală a teritoriilor ucrainene, cereri respinse în mod repetat de Kiev. Din decembrie, negociatorii ucraineni și americani au avut discuții regulate pe trei documente considerate de bază pentru demersul diplomatic: un acord-cadru, garanții de securitate și un plan de reconstrucție. Tot la Davos, Witkoff s-a întâlnit la începutul săptămânii cu principalul negociator rus Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul susținut de Washington. Ambele părți au descris discuția, care a durat două ore, drept constructivă, după întâlniri suplimentare pe care oficiali ucraineni le-au avut cu Witkoff și alți negociatori americani în SUA, în weekend. [...]
Guvernul a discutat în primă lectură interzicerea cumulului pensie-salariu la stat - proiectul intră în circuitul de avizare
Guvernul a discutat în primă lectură un proiect care limitează cumulul pensie-salariu la stat , potrivit Digi24 . Inițiativa a fost analizată joi, la Palatul Victoria, și vizează funcționarii publici și personalul contractual plătit din fonduri publice, în special în situațiile în care beneficiarii de pensii speciale se angajează în sistemul bugetar. Conform explicațiilor oferite de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu , proiectul se aplică „pensiilor de serviciu și pensiilor militare” și nu afectează pensiile contributive (cele bazate pe contribuțiile plătite de-a lungul carierei). În această formă, măsura ar viza, între altele, pensiile magistraților și pensiile militare, încadrate în categoria pensiilor speciale. Mecanismul anunțat presupune că pensionarii cu pensii speciale care aleg să lucreze la stat ar urma să renunțe la o parte semnificativă din pensie pe perioada activității. Potrivit Ioanei Dogioiu, cei care se angajează în sistemul bugetar „vor trebui să renunțe la 85% din cuantumul pensiei speciale” cât timp își desfășoară activitatea. „Proiectul de lege nu se aplica pensiilor contributive, ci doar pensiilor de serviciu și pensiilor militare - pensiile speciale.” Totodată, proiectul include excepții de la aplicare, menționate de purtătoarea de cuvânt: aleșii locali, cadrele didactice din magistratură și cele din învățământul militar. Discuția în primă lectură indică faptul că textul nu este încă adoptat în forma finală, urmând ca procesul legislativ să continue cu pașii procedurali necesari înainte de o eventuală intrare în vigoare. [...]
George Simion taie un tort în formă de Groenlanda - Vizită și eveniment în SUA
George Simion a fost filmat tăind un tort în forma Groenlandei , în timpul unei recepții la Washington, potrivit HotNews.ro . Liderul AUR se află în aceste zile în Statele Unite, împreună cu mai mulți membri ai partidului, iar tortul apare „învelit” în steagul SUA, într-un moment surprins într-un videoclip distribuit online. Imaginile au fost publicate inițial pe platforma X de un cont numit Mark Naughton, care se prezintă drept jurnalist, și au fost ulterior redistribuite de grupul de advocacy politic „Republicans for National Renewal”, descris ca afiliat conservatorilor din Partidul Republican și susținător al valorilor „America First”, notează HotNews.ro. În filmare, Simion este înconjurat de mai multe persoane și, la un moment dat, taie tortul; în același context, el spune: „O să fim acolo pentru toți oamenii liberi din lume”. O fotografie cu tortul a fost publicată pe X și de Anna Paulina Luna, membră a Congresului SUA, iar imagini de la eveniment au fost postate și de republicanul Michael Casey, de asemenea membru al Congresului, consemnează HotNews.ro. Contactat de HotNews.ro, George Simion a transmis poziția publicată pe blogul său personal, în care acuză „presa de sistem” că ar încerca să transforme „un moment festiv” într-o temă de politică externă. El susține că „episodul tortului” a fost „un moment organizat de republicani cu ocazia împlinirii unui an de mandat al președintelui Donald Trump” și afirmă că delegația AUR nu poate evita astfel de momente „de frica presupuselor controverse”, descriind scena drept „atmosfera la o recepție în Washington DC în aceste zile”. Contextul în care au apărut imaginile este legat de dezbaterea internațională despre Groenlanda, subiect aflat în prim-plan la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a participat și Donald Trump, într-un climat tensionat pe fondul intenției sale de a anexa teritoriul danez, mai arată HotNews.ro. În postarea sa, Simion subliniază că SUA sunt „principalul garant al securității României și al Europei” și că parteneriatul strategic cu Washingtonul „trebuie consolidat, nu sabotat prin manipulări și ironii ieftine”. [...]
Trump la Davos critică Europa și cere negocieri pentru Groenlanda - mesaj dur către aliații NATO
Donald Trump a anunțat la Davos „negocieri imediate” pentru cumpărarea Groenlandei , potrivit Biziday , susținând totodată că exclude, „în acest moment”, o intervenție militară, deși a afirmat că SUA „ar fi de neoprit” dacă ar încerca să preia insula prin forță. Discursul de la Davos și atacurile la adresa Europei Trump și-a început intervenția spunând că în sală sunt „mulți prieteni, dar și câțiva dușmani”, după care a lăudat realizările celui de-al doilea mandat. În fața unei audiențe cu numeroși oficiali europeni, a criticat în repetate rânduri Europa, afirmând că „nu se îndreaptă în direcția corectă” și că „toată lumea a profitat de SUA”. În același registru, președintele american a susținut că fără Statele Unite „și Elveția ar fi distrusă financiar”, prezentând relația transatlantică drept una în care Washingtonul ar fi suportat costuri fără beneficii echivalente. Groenlanda: negocieri pentru achiziție și presiune politică asupra aliaților Deși a spus că „nu aș fi vrut să vorbesc despre acest subiect”, Trump a revenit la tema Groenlandei, invocând Al Doilea Război Mondial și ideea că insula ar fi fost apărată de SUA. El a anunțat că va cere „negocieri imediate” pentru a discuta din nou achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite, comparând demersul cu achiziții teritoriale din istoria americană și europeană. Trump a argumentat că Groenlanda are o poziție strategică și că interesul ar fi legat de securitate, nu de resurse, menționând că accesarea mineralelor și a „pământurilor rare” ar fi dificilă din cauza stratului de gheață. În același timp, a insistat că nicio altă națiune nu ar putea asigura securitatea insulei în afară de SUA și a reluat ideea că Washingtonul ar fi investit bani și efort în apărarea Europei și a NATO. Excluderea folosirii forței și mesajul către NATO Trump a declarat că exclude preluarea Groenlandei prin forță militară, dar a folosit o formulare care a amplificat tensiunea în sală, sugerând superioritatea militară americană în cazul unei escaladări. „Probabil că nu vom obține nimic, cu excepția cazului în care decid să folosesc forța excesivă, situație în care, sincer, am fi de neoprit. [...] Nu trebuie să recurg la forță. Nu vreau să recurg la forță. Nu voi recurge la forță.” În același context, el a reluat mesajul potrivit căruia SUA „vor fi acolo pentru NATO”, dar și îndoiala că aliații ar răspunde similar „dacă am fi atacați de X țară”. În textul relatat este reamintit că Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic a fost activat o singură dată, după atentatele de la 11 septembrie 2001, chiar la solicitarea Statelor Unite. „Golden Dome” în Groenlanda și referințe la Canada Președintele american a mai afirmat că, în eventualitatea unui război nuclear, „rachetele vor zbura chiar peste centrul acelui bloc de gheață”, motiv pentru care ar urma să fie construit în Groenlanda „cel mai mare Golden Dome construit vreodată”. Potrivit declarațiilor sale, instalația ar urma să protejeze și Canada. Trump a adăugat că prim-ministrul canadian Mark Carney ar trebui să fie „mai recunoscător”, sugerând că Ottawa ar beneficia de pe urma protecției americane. Spre final, Biziday notează și un element logistic: Trump a ajuns la Forumul Economic Mondial de la Davos cu aproximativ 30 de minute înaintea orei programate, din cauza unei defecțiuni la aeronava Air Force One. [...]
Mark Carney la Davos - Discurs despre rivalitatea marilor puteri și ordinea internațională
Discursul premierului canadian Mark Carney la Davos 2026 a subliniat necesitatea unei schimbări fundamentale în abordarea internațională a Canadei. Carney a evidențiat provocările actuale ale ordinii internaționale și a făcut apel la o adaptare strategică a politicilor externe ale Canadei. Contextul internațional actual În discursul său, Carney a subliniat că trăim într-o perioadă de rivalitate între marile puteri, în care ordinea internațională bazată pe reguli este în declin. El a citat un aforism al lui Tucidide pentru a ilustra cum cei puternici își impun voința, iar cei slabi suferă consecințele. Acest context a determinat Canada să își reevalueze poziția strategică. Carney a menționat că, de-a lungul timpului, Canada și alte țări au prosperat sub o ordine internațională bazată pe reguli, dar această ordine este acum amenințată de marile puteri care folosesc integrarea economică ca instrument de coerciție. În fața acestor provocări, multe țări caută să își dezvolte o autonomie strategică mai mare. Răspunsul Canadei Premierul canadian a anunțat că țara sa a început să își schimbe fundamental poziția strategică, adoptând o abordare numită „realism bazat pe valori”. Aceasta implică un echilibru între principii fundamentale, precum suveranitatea și respectul pentru drepturile omului, și pragmatismul necesar în relațiile internaționale. Carney a subliniat că Canada își construiește forța internă prin reducerea taxelor și accelerarea investițiilor în sectoare strategice, precum energie și inteligență artificială. De asemenea, țara își diversifică rapid parteneriatele internaționale, semnând acorduri comerciale și de securitate cu mai multe țări și regiuni. Parteneriate strategice și cooperare internațională Canada a convenit asupra unui parteneriat strategic cu Uniunea Europeană și a semnat 12 noi acorduri comerciale și de securitate pe patru continente. În plus, țara a încheiat parteneriate strategice cu China și Qatar și negociază acorduri de liber schimb cu India și alte țări din Asia și America de Sud. Premierul Canadei a marcat importanța formării de coaliții bazate pe valori și interese comune pentru a aborda probleme globale. El a evidențiat angajamentul Canadei față de NATO și eforturile de a consolida flancurile alianței prin investiții în apărare. Impactul asupra economiei și politicii externe Premierul a subliniat că diversificarea internațională este esențială nu doar din motive economice, ci și pentru a susține o politică externă onestă. Canada, ca superputere energetică și cu rezerve vaste de minerale critice, este bine poziționată pentru a influența scena internațională. „Canada are ceea ce lumea își dorește. Suntem o superputere energetică. Avem rezerve vaste de minerale critice. Avem cea mai educată populație din lume.” Acesta a concluzionat că, în fața unei lumi în schimbare, Canada trebuie să acționeze decisiv, construind o rețea densă de conexiuni în comerț, investiții și cultură. Aceasta va permite țării să facă față provocărilor și să valorifice oportunitățile viitoare. PE SCURT: Discursul lui Mark Carney la Davos a evidențiat o schimbare semnificativă în politica externă a Canadei, adaptându-se la noile realități internaționale. Abordarea sa pragmatică și principială subliniază angajamentul Canadei de a rămâne un partener stabil și de încredere pe scena globală. [...]
Trump îl vrea pe Putin în „Consiliul pentru Pace”; Rusia și China confirmă invitația primită pentru reconstrucția Gazei
Donald Trump a confirmat că l-a invitat pe Vladimir Putin să facă parte din „Consiliul pentru Pace”, un organism internațional inițiat de fostul președinte american pentru a gestiona reconstrucția Gazei, iar Rusia și China au recunoscut oficial că au primit invitația . Potrivit Reuters , acest consiliu ar putea deveni o structură mai largă decât a fost anunțat inițial, ridicând semne de întrebare în plan geopolitic, inclusiv privind rolul ONU. Trump ar urma să-l conducă pe viață, în timp ce membrii ar avea mandate de trei ani, cu excepția celor care contribuie cu un miliard de dolari, ceea ce le-ar garanta un loc permanent. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că președintele rus a primit invitația prin canale diplomatice și că Moscova evaluează detaliile. China, prin vocea purtătorului de cuvânt Guo Jiakun, a confirmat și ea invitația, însă a evitat să ofere un răspuns ferm privind acceptarea. Ambele țări par să abordeze inițiativa cu prudență, reflectând temerile că acest organism ar putea marginaliza rolul Națiunilor Unite. Printre țările care au acceptat deja invitația se numără Ungaria, Maroc, Vietnam, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Canada - însă premierul canadian Mark Carney a menționat că țara sa nu va plăti pentru un loc permanent. Belarus, aliat apropiat al Rusiei, a reacționat „pozitiv”. În schimb, Franța a refuzat categoric, președintele Emmanuel Macron exprimând îngrijorări privind caracterul extins al consiliului și incompatibilitatea cu structura ONU. Trump a reacționat dur, amenințând cu taxe vamale de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze, notează USA Today . Ucraina, deși invitată, a transmis prin președintele Volodimir Zelenski că participarea este „de neconceput” atât timp cât Rusia și Belarus sunt implicate: „Este foarte greu de imaginat cum am putea fi împreună într-un consiliu cu Rusia, care este dușmanul nostru, și cu aliatul lor, Belarus.” , a declarat Zelenski pentru Anadolu Agency . Situația este și mai controversată din cauza faptului că Vladimir Putin se află sub un mandat de arest internațional emis de Curtea Penală Internațională în martie 2023, pentru presupuse crime de război legate de deportarea ilegală a copiilor ucraineni. Critici au venit și din partea Israelului, unde premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „anunțul privind componența consiliului pentru Gaza nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii noastre” . Trump urmează să prezinte oficial lista membrilor în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Rolul Consiliului pentru Pace: obiective declarate și controverse Inițial, scopul consiliului era reconstrucția Fâșiei Gaza după conflictul Israel-Hamas, însă un draft de statut circulat recent printre membrii potențiali arată că atribuțiile ar putea fi extinse la alte conflicte globale. Acest lucru alimentează temeri că inițiativa ar putea deveni o platformă geopolitică paralelă ONU, condusă de Trump, ceea ce ridică întrebări legate de legitimitate, echilibru de putere și neutralitate. Puncte esențiale ale planului: Element Detalii Conducere Donald Trump (pe viață) Mandat membri 3 ani (cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru un loc permanent) Scop declarat inițial Reconstrucția Gazei Posibilă extindere Alte conflicte globale Țări confirmate Ungaria, Maroc, Vietnam, EAU, Kazahstan, Canada (fără contribuție financiară) Țări reticente sau opozante Franța, Ucraina, Israel Controverse Implicarea Rusiei, Belarusului, evitarea ONU, mandatul pe viață al lui Trump Pe măsură ce Trump încearcă să-și afirme o influență internațională semnificativă în afara structurilor clasice de guvernare globală, inițiativa „ Consiliului pentru Pace ” pare mai degrabă o platformă geopolitică alternativă, al cărei succes sau eșec va depinde de gradul de susținere internațională reală - și de modul în care va fi percepută de statele-cheie și instituțiile globale. [...]
Sorin Grindeanu descrie relația „grea” cu Ilie Bolojan - criticile vin în plin proces de revizuire a legilor justiției
Sorin Grindeanu spune că relația cu premierul Ilie Bolojan este „grea” , potrivit HotNews.ro . Președintele PSD a făcut declarațiile marți, 20 ianuarie 2026, într-o intervenție la Gândul , în contextul discuțiilor din coaliție despre funcționarea guvernării și despre revizuirea legislației din domeniul justiției. Grindeanu a afirmat că, în acest moment, nu vede „altă alternativă de guvernare”, dar a avertizat că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar putea împinge țara spre alegeri anticipate. Întrebat dacă ar trebui schimbat Ilie Bolojan din funcția de premier, liderul PSD a răspuns că „nu suntem încă în acel moment”. În același timp, șeful PSD l-a criticat pe premier pentru ceea ce a numit o rigiditate în raport cu ideile venite din afara propriului cerc. El a susținut că această percepție nu ar fi doar a PSD, ci și a celorlalți parteneri de coaliție, UDMR și USR, invocând dificultăți în „interacțiune” și „dialog” atunci când se caută soluții. Un punct distinct al criticilor a vizat comitetul de analiză și revizuire a legilor din domeniul justiției. Grindeanu a spus că, „ca exemplu de ieri”, UDMR și USR l-ar fi întrebat pe Ilie Bolojan care este rolul acestui comitet, în condițiile în care există Parlament și comisii de specialitate, iar premierul nu ar fi oferit un răspuns. „Care e expertiza unor domni, doamne de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce privește legile justiției? (…). Habar n-am care e expertiza lui Tudor Chirilă în domeniul juridic și nici nu mă interesează să aflu.” Deși a pus sub semnul întrebării prezența unor organizații neguvernamentale în comitet, Grindeanu a adăugat că „tot ce vine și dinspre societatea civilă e foarte binevenit”, insistând însă că dezbaterea ar trebui purtată în cadrele instituționale existente, precum CSM și comisiile parlamentare de la Senat și Camera Deputaților. [...]
România analizează invitația lui Donald Trump la Consiliul pentru Pace - verifică alinierea cu ONU, OSCE și UE
Președintele Nicușor Dan a început analiza invitației SUA privind Consiliul pentru Pace , potrivit Biziday , după ce Administrația Prezidențială a confirmat primirea unei scrisori din partea președintelui american Donald Trump. Administrația Prezidențială transmite că șeful statului „salută inițiativa” lui Donald Trump „privind promovarea păcii și a securității internaționale”, inclusiv demersurile legate de identificarea unor soluții pentru conflictul din Gaza și „alte provocări globale majore”. „Președintele României, Nicușor Dan, salută inițiativa Președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, privind promovarea păcii și a securității internaționale, inclusiv eforturile dedicate identificării unor soluții pentru conflictul din Gaza și pentru alte provocări globale majore”. În paralel, Administrația explică faptul că președintele Dan a demarat „un aprofundat proces de analiză al conținutului și al implicațiilor Cartei Board of Peace ”, pentru a verifica dacă inițiativa este compatibilă cu angajamentele internaționale deja asumate de România, în special în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Evaluarea vizează și identificarea „celor mai bune modalități” prin care România ar putea contribui la obiectivul de consolidare a păcii la nivel global. [...]
Comandantul NATO, în vizită la București – România, reconfirmată ca partener strategic esențial
Generalul american Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa, s-a aflat luni în vizită oficială la București , unde a fost primit de ministrul Apărării, Radu Miruță, transmite Digi24 . Întâlnirea s-a concentrat pe consolidarea cooperării strategice dintre România, NATO și Statele Unite, într-un context regional marcat de tensiuni și amenințări hibride în creștere. În declarația postată ulterior pe rețelele de socializare, ministrul Miruță a subliniat că România continuă să fie un pilon de stabilitate la granița estică a Alianței Nord-Atlantice , iar dialogul constant cu liderii militari ai NATO este esențial pentru menținerea securității în regiune. Printre subiectele discutate s-au numărat: Întărirea flancului estic al NATO , în special în zona Mării Negre; Creșterea capacităților de descurajare și apărare , ca răspuns la provocările din proximitatea Alianței; Adaptarea la noile tipuri de amenințări , inclusiv în domeniul războiului electronic și cibernetic; Necesitatea investițiilor în capabilități moderne , interoperabilitate și pregătire comună a trupelor. Ministrul Apărării a accentuat că securitatea este „o responsabilitate comună”, care se construiește prin parteneriate solide și decizii strategice asumate. Vizita generalului Grynkewich vine la doar câteva zile după întrevederile acestuia cu președintele României și premierul, în cadrul unei serii de consultări ce reconfirmă importanța strategică a României în arhitectura de securitate a NATO . Generalul Grynkewich conduce, din iulie 2025, atât Comandamentul Aliat pentru Operații al NATO , cât și Comandamentul European al SUA , având în subordine peste 80.000 de militari și personal civil. Vizita sa se înscrie într-o campanie mai amplă de reafirmare a angajamentului american față de flancul estic al Europei, pe fondul anunțurilor privind reconfigurări ale prezenței militare americane în regiune. Această întâlnire întărește mesajul transmis de oficialii NATO în ultimele luni: România joacă un rol esențial în apărarea colectivă a Alianței , iar parteneriatul strategic cu SUA rămâne una dintre garanțiile centrale ale securității naționale. [...]
România va crește bugetul pentru apărare – Nicușor Dan, discuții la Cotroceni cu generalul NATO
Președintele Nicușor Dan l-a asigurat pe generalul Alexus G. Grynkewich că România va crește bugetul pentru apărare , în cadrul unei întâlniri oficiale ce a avut loc la Palatul Cotroceni, potrivit Știrile PROTV . Vizita generalului american, comandant suprem al forțelor NATO în Europa și șeful Comandamentului European al SUA, are loc într-un moment delicat pentru relațiile transatlantice și în contextul anunțatei retrageri a aproximativ o mie de militari americani din România. Întâlnirea a vizat în mod special securitatea în regiunea Mării Negre , vulnerabilizată de incursiunile repetate cu drone și de presiunea militară exercitată de Rusia. Generalul Grynkewich a subliniat că NATO urmărește cu atenție evoluțiile regionale și că se iau toate măsurile pentru descurajarea unor potențiale acțiuni ostile. A reafirmat, totodată, angajamentul ferm al SUA față de structura militară integrată a Alianței Nord-Atlantice. Premierul Ilie Bolojan a participat și el la discuții, prezentând planurile guvernului român de utilizare a fondurilor SAFE pentru modernizarea armatei. De asemenea, a menționat sprijinul României pentru operațiunea NATO „Santinela Estică” , un proiect care urmărește întărirea apărării pe întregul flanc estic – din nordul Europei până la Marea Mediterană. Cine este generalul Grynkewich? Este Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) din iulie 2025. Conduce Comandamentul Aliat pentru Operații și Comandamentul European al SUA , coordonând peste 80.000 de militari și civili. Este pilot de F-16 și F-22 , cu peste 2.300 de ore de zbor. Pe agenda sa de lucru în România figurează și vizite la baza militară de la Cincu – unde operează grupul de luptă multinațional condus de Franța – precum și la comandamentul NATO de la Sibiu , care are misiunea de a gestiona operațiunile terestre în eventualitatea unei crize. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la NATO Bruxelles , consideră că această vizită demonstrează continuitatea implicării americane în structurile de apărare colectivă și întărește încrederea în parteneriatul strategic bilateral. În paralel, oficialii NATO discută cu autoritățile române despre implementarea planului regional de apărare al Alianței , document strategic adoptat după declanșarea conflictului din Ucraina. Deși detaliile sunt clasificate, se știe că planul stabilește niveluri de forță, capabilități militare și scenarii de intervenție în caz de amenințare asupra flancului sud-estic. România continuă astfel să își consolideze rolul de pilon esențial în arhitectura de securitate NATO , în special la granița cu Ucraina și în zona Mării Negre, devenind un centru logistic și operațional pentru forțele aliate în regiune. [...]
Replica lui Grindeanu la întrebarea despre „lăutar” - semnal despre stabilitatea conducerii guvernului
Sorin Grindeanu spune că premierul Ilie Bolojan poate fi schimbat dacă va fi nevoie , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare, după ce PSD a acuzat că șeful Guvernului nu ar respecta „playlistul”, adică programul de guvernare agreat în coaliție. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a intervenit luni seară, 19 ianuarie 2026, la România TV, unde a fost întrebat direct dacă va fi schimbat „lăutarul” – o aluzie la premier. El a răspuns afirmativ, în condiții de necesitate, notează Digi24. „Dacă va fi nevoie, da” Contextul a fost creat de declarațiile secretarului general al PSD, Claudiu Manda, făcute la Antena 3. Manda a susținut că premierul Ilie Bolojan „nu cântă de multe ori din același playlist” și că ar putea veni un moment în care partidele din coaliție „să schimbe lăutarul deoarece nu mai respectă playlistul”. Potrivit acestuia, „playlistul” înseamnă programul de guvernare și deciziile discutate în coaliție. Grindeanu a admis, totodată, că actuala coaliție „scârțâie”, indicând că problemele nu se reduc la relația cu prim-ministrul, ci vizează și alte partide, „în speță USR”. Mesajul sugerează o nemulțumire mai largă legată de modul de coordonare și de asumarea deciziilor în interiorul alianței. Un punct concret invocat de liderul PSD a fost acordul Mercosur , despre care a spus că nu a fost discutat în coaliție. Grindeanu a criticat ideea luării unor decizii „pe zeci de ani” fără explicații publice și fără o dezbatere internă în coaliție, afirmând că decizia ar fi fost luată „pe persoană fizică”. În aceeași linie, liderul UDMR, Kelemen Hunor , a declarat că acordul de liber schimb cu țările Mercosur nu a fost discutat în coaliție și că, deși este prezentat ca benefic, nu a fost explicat coerent ce presupune. Hunor a calificat situația drept „o lipsă de respect” față de partidele care asigură majoritatea parlamentară și față de cetățeni. [...]