Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a adoptat în două zile interdicția cumulului pensiei speciale cu salariul la stat, o măsură cu miză fiscal-bugetară care ar putea reduce cheltuielile publice, dar pentru care Executivul admite că nu are încă o evidență completă a persoanelor vizate, potrivit Digi24.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că proiectul fusese „pus într-un sertar” deși era promis de luni de zile, iar adoptarea rapidă a venit după ce premierul a reluat subiectul. El a argumentat măsura prin „echitate” în sectorul public, în condițiile în care, în forma prezentată, nu ar mai fi posibilă încasarea simultană a unei pensii speciale integrale și a unui salariu întreg plătit tot din bani publici.
Potrivit ministrului, interdicția vizează strict sectorul public și strict pensiile speciale. În sectorul privat, cumulul pensiei cu salariul rămâne permis pentru orice categorie de pensionari.
Pentru beneficiarii de pensii speciale și militare, proiectul introduce o condiție de rămânere în activitate: dacă aleg să lucreze în continuare, pensia ar urma să fie redusă cu 85% pe perioada activității. Proiectul include și excepții, între care sunt menționate cadrele didactice.
Întrebat ce economii va produce măsura, Pîslaru a afirmat că statul nu are „o evidență clară” a tuturor persoanelor aflate în funcții publice. Cu toate acestea, el a estimat că ar fi vorba despre „economii substanțiale”, de ordinul „sutelor de milioane de lei”, posibil „dacă nu peste 1 miliard de lei”.
Până la intrarea în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de Parlament.
În aceeași ședință de guvern, Executivul a adoptat și modificări privind mobilitatea personalului între instituții, prin suspendarea temporară a unor mecanisme precum detașarea și transferul. Scopul declarat este prevenirea folosirii acestor instrumente pentru ocolirea restricțiilor privind ocuparea posturilor vacante, în contextul măsurilor fiscal-bugetare.
Recomandate
Guvernul condus de Ilie Bolojan schimbă regulile de plată în sectorul public, condiționând cumulul pensiei cu salariul de renunțarea la 85% din pensie pentru angajații care încasează venituri din buget, potrivit Libertatea . Măsura este prezentată ca parte a unui pachet de reducere a cheltuielilor și de creștere a sustenabilității bugetare. Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul bugetar urma să fie adoptat în ședința extraordinară de Guvern de joi, 30 aprilie, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Adoptarea fusese amânată în ședința de miercuri din cauza lipsei avizului Consiliului Legislativ, care ar urma să vină joi dimineață. Ce se schimbă, concret Conform explicațiilor oferite anterior de premierul Ilie Bolojan, cumulul pensiei cu salariul „va fi posibil” în instituțiile publice doar dacă persoana renunță la 85% din valoarea pensiei, în cazul pensiilor speciale. Premierul a indicat că există „cel puțin 15.000 de angajați” aflați în această situație și a legat măsura de nevoia de reducere de personal în administrație. Executivul susține că intervenția urmărește să elimine situațiile în care persoane pensionate se reangajează imediat în instituțiile publice și continuă să încaseze venituri duble din bugetul de stat. Unde se aplică și ce excepții sunt prevăzute Măsura urmează să se aplice inclusiv în Educație, unde cumulul pensiei cu salariul ar mai fi permis doar până la finalul anului 2026. În același timp, proiectul include excepții, între care: militarii și polițiștii din sistemul superior militar și juridic care lucrează la Academia Militară sau Academia de Poliție, care vor putea încasa în continuare pensia de serviciu integrală; persoanele alese în funcții publice și cele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâri ale Parlamentului, inclusiv judecătorii Curții Constituționale , Avocatul Poporului, membri ai CNA, ai Curții de Conturi, ai Consiliului Legislativ, conducerea Consiliului Concurenței și membri ai Autorității Electorale Permanente. De ce contează Din perspectiva bugetară, proiectul mută presiunea de ajustare pe zona de cumul pensie–salariu în instituțiile publice și introduce o penalizare majoră (tăierea a 85% din pensie) pentru cei vizați, în timp ce păstrează o listă amplă de excepții pentru anumite categorii. Următorul pas este adoptarea în ședința de Guvern, după obținerea avizului Consiliului Legislativ, conform calendarului indicat de Executiv. [...]
Guvernul pregătește o restricție directă a cumulului pensie–salariu în sectorul public , printr-un proiect de lege care urmează să fie adoptat într-o ședință extraordinară de joi, potrivit Digi24 . Miza este reducerea cheltuielilor de personal și limitarea situațiilor în care aceeași persoană încasează simultan două venituri integrale din fonduri publice. Proiectul vizează funcționarii publici și personalul contractual plătit din fonduri publice. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a spus că actul normativ, aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, mai avea nevoie de avizul Consiliului Legislativ. Ce obligații introduce proiectul Actul normativ prevede că persoanele care iau și pensie, și salariu de la stat vor trebui să aleagă între cele două, cu o opțiune explicită pentru cei care rămân în sistem: fie renunță la locul de muncă din sectorul public; fie continuă activitatea, dar pierd cea mai mare parte din pensie. Potrivit informațiilor Digi24, cei care lucrează în sectorul public și beneficiază de pensii speciale sau pensii militare ar urma să renunțe la 85% din pensie, păstrând salariul și 15% din pensie. Prevederea apare și în proiectul de lege, care condiționează menținerea în activitate de reducerea cuantumului pensiei cu 85%. Premierul Ilie Bolojan a indicat, la finalul lunii martie, că efectul urmărit este ca persoanele care cumulează să aleagă între reducerea pensiei și ieșirea din sistemul public, argumentând că, în contextul reducerilor de cheltuieli, este „mai corect moral” să plece cei care au deja o sursă de venit certă. Limită de vârstă și excepții Proiectul mai prevede că angajații din sectorul public pot continua activitatea până la 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului, însă cumulul pensiei cu salariul este restricționat. Sunt prevăzute și excepții, între care: aleșii locali, persoanele cu mandate prevăzute de Constituție și cadrele didactice implicate în formarea magistraților sau în învățământul militar și juridic superior. În Educație, măsura s-ar aplica cu o tranziție: cumulul pensiei cu salariul ar rămâne permis doar până la finalul anului 2026. De asemenea, anumite categorii din sistemul militar și de ordine publică ar putea păstra pensia integrală. Ce urmează După adoptarea în Guvern, proiectul intră în procedura legislativă, iar forma finală și calendarul aplicării depind de parcursul din Parlament și de eventuale modificări. În acest moment, informațiile disponibile se referă la varianta de proiect prezentată și la intenția Executivului de a o adopta în ședința extraordinară anunțată. [...]
Guvernul Bolojan pune pe masă o restricție dură la cumulul pensie–salariu la stat , care îi obligă pe angajații pensionari din sectorul public să aleagă între job și pensie, potrivit Digi24 . Proiectul este discutat miercuri, într-o ședință programată la 18:30, și ar urma să afecteze aproximativ 10.000 de bugetari. Miza principală este una de reglementare cu efect direct în administrație: persoanele care încasează simultan pensie și salariu de la stat ar fi obligate să opteze fie pentru încetarea raportului de muncă, fie pentru rămânerea în sistem cu o reducere majoră a pensiei. Ce prevede proiectul: opțiune între salariu și pensie, cu tăiere de 85% în unele cazuri Conform informațiilor prezentate, cei care vor să continue să lucreze în sectorul public și sunt beneficiari de pensii speciale sau pensii militare ar urma să piardă 85% din pensie, păstrând salariul și doar 15% din pensie. Această prevedere apare și în proiectul de lege, care menționează că beneficiarii de pensii de serviciu „pot fi menținuți în activitate (...) cu condiția exprimării opțiunii (...) privind reducerea cuantumului pensiei cu 85%”. Documentul justifică măsura prin nevoia de a evita situațiile în care aceeași persoană încasează două venituri integrale din fonduri publice (pensie și salariu). Limită de vârstă și excepții Proiectul mai prevede că angajații din sectorul public pot continua activitatea până la 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului, însă cumulul pensiei cu salariul este restricționat. Sunt menționate și excepții, între care: aleșii locali; persoanele cu mandate prevăzute de Constituție; cadrele didactice implicate în formarea magistraților sau în învățământul militar și juridic superior. În Educație, cumulul pensiei cu salariul ar mai rămâne permis doar până la finalul anului 2026. Totodată, anumite categorii din sistemul militar și de ordine publică ar putea păstra pensia integrală. Avize și critici: risc de neconstituționalitate și probleme de funcționare Consiliul Economic și Social (CES) a analizat proiectul și a dat un aviz „pe părți”, cu observații și critici. Reprezentanții patronatelor au votat pentru avizare favorabilă, dar au cerut modificarea prevederilor privind cumulul, invocând necorelări majore și posibile probleme de constituționalitate și proporționalitate. În punctul de vedere transmis, patronatele descriu un „paradox”: legea permite menținerea în activitate până la 70 de ani (ceea ce poate bloca ocuparea unor posturi), dar impune o reducere severă a pensiei pentru cei care rămân în sistem. Ei mai susțin că reducerea de 85% este excesivă și semnalează posibile discriminări între categorii de pensionari, în funcție de tipul pensiei, precum și probleme de claritate legislativă. Sindicatele și organizațiile societății civile au dat aviz nefavorabil, invocând riscul de neconstituționalitate și lipsa unei analize de impact. Acestea avertizează că măsura ar putea duce la plecarea unor specialiști și ar putea afecta funcționarea unor instituții esențiale. Ce urmează depinde de decizia Guvernului asupra proiectului în ședința anunțată; materialul nu oferă detalii despre un calendar ulterior de adoptare în Parlament. [...]
Guvernul a schimbat dintr-un foc conducerea administrativă în zeci de județe , după ce a adoptat hotărâri de eliberare din funcție pentru 22 de prefecți și 36 de subprefecți, ca urmare a demisiei acestora, potrivit Agerpres . Mișcarea are impact operațional direct: prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și coordonează aplicarea deciziilor executive la nivel local. În același pachet de decizii, Executivul a numit 21 de prefecți și 6 subprefecți, pentru a acoperi posturile rămase vacante în urma demisiilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat că eliberările și numirile vizează „prefecții și subprefecții care au demisionat”, iar „în locul lor au fost numite alte persoane”, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria . Cine a fost numit prefect (lista anunțată) Guvernul i-a numit prefecți pe următorii, în locul celor demisionari: Argeș: Nedelcu Darius-Sebastian Brăila: Dobrescu Florin-Sergiu Bistrița-Năsăud: Dolha Nechita-Stelian Buzău: Dimian Leonard Caraș-Severin: Gâfu Cristian Călărași: Deculescu Valentin-Dumitru Dâmbovița: Calomfirescu Marius Dolj: Călinoiu Eugen-Costel Galați: Toderașc George Gorj: Răducan-Morega Corneliu Hunedoara: Szell Lorincz Ialomița: Tănăsescu Mihai Andrei Maramureș: Stauder Rudolf Mehedinți: Pavel Cristinel Neamț: Apostol Maria Olt: Nicolae Ștefan Suceava: Păstrăv Bogdan-George Teleorman: Mitran-Piticu Valentina-Veronica Tulcea: Terente Eugen Vaslui: Șerban Andrei Vrancea: Macovei Liviu-George Contextul politic al demisiilor Agerpres notează că, la începutul săptămânii, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că Biroul Permanent Național și președinții de filială ai PSD au decis în unanimitate ca parlamentarii partidului să semneze și să voteze moțiunea de cenzură pentru demiterea premierului Ilie Bolojan și că le-a cerut secretarilor de stat și prefecților propuși de social-democrați să își dea demisia. [...]
Întrebat despre o candidatură la prezidențiale, premierul Ilie Bolojan evită un răspuns direct și își leagă mesajul de „respectarea voturilor” și de continuitatea mandatului , potrivit Digi24 . Declarația vine într-un moment în care speculațiile despre alegerile viitoare pot influența stabilitatea politică și, implicit, predictibilitatea deciziilor guvernamentale. Bolojan a fost întrebat la TVR 1 dacă ia în calcul o candidatură la funcția de președinte al României. El a spus că va rămâne „în orice situație” un om activ, „care va lupta să facă ceea ce trebuie pentru România”, fără să confirme explicit o intenție de a intra în cursă. Mesajul: accent pe rolul executivului și pe „rezultate” În răspuns, premierul a insistat pe experiența sa de „20 de ani” în funcții executive (primar la Oradea și la Consiliul Județean Bihor) și pe ideea că schimbările „puternice” într-o comunitate se fac din astfel de poziții. A punctat și condițiile necesare pentru performanță în executiv: echipe competente, sprijin parlamentar (în cazul premierului) și parteneriate instituționale, inclusiv prin acțiuni „predictibile”. „Este foarte important să respect voturile care mi s-au dat și voi rămâne în orice situație un om activ, un om care va lupta să facă ceea ce trebuie pentru România.” De ce contează: semnal de continuitate, nu de repoziționare Fără a anunța o candidatură, Bolojan transmite că nu „poziția” este esențială, ci capacitatea de a livra rezultate acolo unde ești. În același timp, el sugerează că ar fi putut candida „când a fost oportunitate”, dar a ales să „respecte înțelegerile” și „contextul dat”. Declarațiile sunt relatate de Digi24, care citează Agerpres . [...]
PSD își leagă strategia de guvernare de votul moțiunii din 5 mai , iar Sorin Grindeanu spune, potrivit News , că sunt „șanse foarte mari” ca moțiunea de cenzură să treacă, cu condiția să nu apară retrageri de semnături până în ziua votului. Grindeanu a declarat joi seară, la Antena 3, că „astăzi, când vorbim, nu există emoție din acest punct de vedere”, raportat la numărul de semnături strânse pentru moțiune. El a precizat însă că retragerile de semnături sunt posibile „până în ziua votului”. Ce spune PSD despre guvernare după moțiune Președintele PSD a reiterat că partidul nu va face o guvernare cu AUR, deși au semnat împreună moțiunea de cenzură. Totodată, a insistat că PSD nu susține un guvern minoritar, „nici măcar al PSD”. În același timp, Grindeanu s-a declarat dispus ca PSD să preia guvernarea, dacă aceasta va fi soluția rezultată în urma consultărilor, afirmând că ar face-o „fără niciun fel de ezitare”. Calendar și miza politică imediată Grindeanu a spus că își dorește „rapid o soluție” după ziua de marți și că se așteaptă ca partidele să fie chemate „foarte repede” la Cotroceni pentru consultări, astfel încât să se ajungă la o formulă de guvernare într-un timp scurt. Moțiunea de cenzură, pentru care „s-au depus peste 250 de semnături”, urmează să fie votată în 5 mai. Demisia din fruntea PSD, pusă pe masă dacă moțiunea pică Întrebat ce se întâmplă dacă moțiunea nu trece, Grindeanu a spus că PSD va face o analiză și că „toate opțiunile sunt pe masă”. El a adăugat că ar demisiona din fruntea PSD „dacă așa se deblochează situația”. „Îmi dau demisia (din fruntea PSD – n.r.), dacă aşa se deblochează situaţia.” [...]
