Știri
Știri din categoria Politică
PSD își leagă strategia de guvernare de votul moțiunii din 5 mai, iar Sorin Grindeanu spune, potrivit News, că sunt „șanse foarte mari” ca moțiunea de cenzură să treacă, cu condiția să nu apară retrageri de semnături până în ziua votului.
Grindeanu a declarat joi seară, la Antena 3, că „astăzi, când vorbim, nu există emoție din acest punct de vedere”, raportat la numărul de semnături strânse pentru moțiune. El a precizat însă că retragerile de semnături sunt posibile „până în ziua votului”.
Președintele PSD a reiterat că partidul nu va face o guvernare cu AUR, deși au semnat împreună moțiunea de cenzură. Totodată, a insistat că PSD nu susține un guvern minoritar, „nici măcar al PSD”.
În același timp, Grindeanu s-a declarat dispus ca PSD să preia guvernarea, dacă aceasta va fi soluția rezultată în urma consultărilor, afirmând că ar face-o „fără niciun fel de ezitare”.
Grindeanu a spus că își dorește „rapid o soluție” după ziua de marți și că se așteaptă ca partidele să fie chemate „foarte repede” la Cotroceni pentru consultări, astfel încât să se ajungă la o formulă de guvernare într-un timp scurt.
Moțiunea de cenzură, pentru care „s-au depus peste 250 de semnături”, urmează să fie votată în 5 mai.
Întrebat ce se întâmplă dacă moțiunea nu trece, Grindeanu a spus că PSD va face o analiză și că „toate opțiunile sunt pe masă”. El a adăugat că ar demisiona din fruntea PSD „dacă așa se deblochează situația”.
„Îmi dau demisia (din fruntea PSD – n.r.), dacă aşa se deblochează situaţia.”
Recomandate
PSD amână votul pentru Guvernul Veștea pe fondul tensiunilor cu UDMR , iar Sorin Grindeanu le-a transmis parlamentarilor că are „o mare problemă” să mai construiască majorități cu Uniunea, potrivit stenogramelor prezentate de Digi24 . În ședința de joi dimineață cu aleșii PSD, Grindeanu a intrat „nervos” și i-a atacat pe liderii PNL, USR și UDMR, acuzându-i că „sunt preocupați doar să înjure PSD-ul” și că și-au schimbat pozițiile privind susținerea unui guvern tehnocrat versus un guvern politic. Înainte de ședință, întrebat pe holurile Parlamentului dacă PSD a găsit „un premier marionetă”, Grindeanu a răspuns: „Pe Ilie Bolojan ”. În spatele ușilor închise, liderul PSD le-a spus parlamentarilor că votul privind învestirea Guvernului Veștea se amână, deși planul inițial era ca procedura să fie accelerată „zilele acestea”. Conform calendarului prezentat în discuție, duminică ar urma o ședință a conducerii extinse a PSD, iar luni-marți „ar trebui să înceapă procedurile” pentru învestire. Miza: majoritatea parlamentară și formula de guvernare Mesajul central al lui Grindeanu a vizat explicit relația cu USR și UDMR, în contextul în care Kelemen Hunor a anunțat că UDMR nu votează Cabinetul Veștea, lucru care i-a nemulțumit pe social-democrați. „Dacă vom mai face guvern, îl vom face fără USR! Și am o mare problemă să mai facem majorități cu UDMR, după modul în care s-au comportat în ultimele zile.” În aceeași intervenție, Grindeanu a criticat și poziționarea lui Ilie Bolojan, afirmând că „nu îl interesează economia României” și invocând, între altele, faptul că Guvernul „nu are lege de abilitare” și că Parlamentul este în vacanță până săptămâna viitoare. Ce urmează, potrivit discuțiilor din PSD Grindeanu le-a mai spus parlamentarilor PSD că, „de fapt”, ar avea voturile necesare pentru învestirea Guvernului Veștea, însă vrea să „cântărească situația”. În acest context, amânarea mută decizia politică în ședința de duminică și prelungește incertitudinea privind aritmetica parlamentară și partenerii cu care PSD ar accepta să construiască o majoritate. [...]
PSD își strânge parlamentarii joi, pe fondul întârzierii depunerii listei Guvernului și a programului de guvernare , într-un calendar de învestitură care riscă să alunece spre săptămâna viitoare, potrivit news.ro . Ședința grupurilor parlamentare reunite ale PSD este programată joi, de la ora 11.00, la Parlament, în contextul în care premierul desemnat Adrian Veștea este așteptat să depună lista miniștrilor și programul de guvernare, conform unor surse din partid. Depunerea documentelor, încă incertă Aceleași surse indică faptul că șansele ca Adrian Veștea să depună lista Cabinetului miercuri sunt „mici”, deoarece discuțiile pe măsurile din programul de guvernare sunt încă în desfășurare. Calendarul învestiturii, disputat între partide Inițial, obiectivul era ca votul de învestitură să fie dat până la finalul săptămânii. Însă PNL, USR și UDMR ar dori un calendar care să înceapă de săptămâna viitoare, luni sau marți, ceea ce ar împinge procedura de învestire dincolo de termenul avut în vedere la început. [...]
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
PNL își păstrează calendarul de reorganizare și congres, în pofida chemării la DNA a lui Ciprian Ciucu , susține europarlamentarul Gheorghe Falcă, într-o intervenție citată de Antena 3 . Mesajul transmis din interiorul partidului este că planul de conducere și pașii procedurali au fost stabiliți înaintea evoluțiilor din zona penală și a schimbărilor de calendar legate de învestirea Guvernului Veștea. Potrivit lui Falcă, PNL a intrat în procedura de organizare a unui congres extraordinar în contextul în care Ilie Bolojan „își pune mandatul la dispoziția partidului”, iar liberalii vor să stabilească o nouă direcție și să adopte un nou statut. În planul de reorganizare invocat, partidul ar urma să aibă un singur prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu. Falcă a detaliat și o structură de conducere extinsă, cu un președinte, un prim-vicepreședinte, un secretar general, opt vicepreședinți pentru politica națională și alți opt vicepreședinți care să sprijine secretarul general în implementarea politicii partidului în teritoriu. Calendarul intern: Consiliu Național extraordinar înainte de congres Falcă a mai spus că PNL va avea vineri un Consiliu Național extraordinar, în care partidul urmează să se pregătească pentru congres și să își confirme poziția privind relația cu PSD. În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar vrea să intre „doctrinar” în zona creștin-democrată, cu valențe conservatoare. Reacția la chemarea la DNA: „calculele” erau făcute Întrebat în ce măsură chemarea la DNA a lui Ciprian Ciucu afectează ședința de duminică, Falcă a susținut că planul pentru congres fusese stabilit încă de luni. „Calculele acestea le-am făcut luni. Știam că Guvernul Veștea va fi validat miercuri.” El a mai afirmat că organizarea congresului nu era în concurență cu procedura de învestire a Guvernului și că, procedural, „abia duminică” putea avea loc congresul. În plus, potrivit lui Falcă, faptul că votul pentru Guvern trece dincolo de ziua de duminică „nu schimbă datele problemei” în interiorul PNL. În același set de declarații, Falcă a susținut că Adrian Veștea este „în afara partidului” de marțea trecută, în contextul procedurilor legate de formarea noului Guvern. [...]
Acordul SUA–Iran ar putea reduce temporar riscurile pe ruta petrolului, dar lasă loc pentru noi costuri după expirarea unei ferestre de 60 de zile privind libera navigație prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Bild , care prezintă un document în 14 puncte semnat de Donald Trump la Palatul Versailles. În forma descrisă, înțelegerea prevede că ambele părți își opresc blocadele în Strâmtoarea Hormuz și permit „libera navigație”, însă doar pentru 60 de zile, interval în care ar urma să fie negociat acordul final. Publicația notează că, după această perioadă, Iranul ar putea introduce o „taxă de serviciu” pentru tranzit, idee atribuită de Bild negociatorului-șef iranian Mohammed Bagher Ghalibaf . O astfel de taxă ar însemna costuri suplimentare în lanțul de aprovizionare cu energie, într-un punct critic pentru transporturile maritime. Miza economică: sancțiuni, bani deblocați și sprijin de miliarde Pe lângă componenta de navigație, textul prezentat include concesii cu impact economic direct pentru Teheran. SUA s-ar angaja să pună capăt „tuturor tipurilor de sancțiuni”, inclusiv celor legate de rezoluții ONU, iar Iranul ar primi acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), finanțat de statele din Golf, conform relatării. În plus, SUA ar urma să deblocheze fonduri iraniene înghețate, descrise ca fiind „până la 167 de miliarde de dolari” (aprox. 768 miliarde lei), potrivit unor „surse” citate în material. Bild mai arată că reluarea exporturilor de petrol și accesul la bani înghețați sunt printre cele mai importante beneficii economice pentru Iran. Puncte rămase neclare: programul nuclear și acordul final la ONU În zona nucleară, documentul ar include formularea că Iranul „reconfirmă” că nu va dobândi și nu va dezvolta arme nucleare, însă detaliile ar rămâne deschise. CNN este citat cu evaluarea că există spațiu de interpretare, inclusiv în privința posibilității Iranului de a continua un program nuclear civil, iar formularea ar fi mai slabă decât în acordul nuclear din perioada administrației Obama. Un alt element cu potențial de blocaj este procedura de validare: acordul final ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, unde membrii permanenți – inclusiv China și Rusia – au drept de veto. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, cele 14 puncte ar avea sub 800 de cuvinte, iar negocierea completă ar trebui încheiată în 60 de zile. Până atunci, efectul practic major rămâne fereastra limitată de „liberă navigație” în Hormuz, cu riscul ca, ulterior, condițiile de tranzit să fie renegociate într-o formă care să introducă noi costuri pentru transportul de energie. [...]
Traian Băsescu cere un protest diplomatic „de cea mai puternică categorie” după explozia unei drone ucrainene în Portul Constanța , avertizând că incidentul putea degenera într-o catastrofă la danele petroliere, potrivit Adevărul . Fostul președinte susține că România ar fi trebuit să reacționeze imediat și ferm, pentru a consemna oficial cazul în relația bilaterală cu Ucraina. Invitat miercuri seară la TVR Info, Băsescu a argumentat că accesul în zona danelor petroliere nu se poate face „accidental”, ceea ce îl face să creadă că drona a fost ghidată intenționat. În sprijinul afirmației, el a invocat experiența sa de comandant de navă și faptul că a navigat de „sute de ori” în zona respectivă. Riscul operațional invocat: rezervoarele petroliere Băsescu a spus că doar „norocul” a făcut ca drona să lovească sistemele de protecție ale firmei de depoluare de la Dana 78, unde elicea s-ar fi rupt, împiedicând-o să înainteze spre rezervoarele petroliere. „Dacă nu aveam norocul accidentului, putea fi o catastrofă”. În acest context, fostul șef al statului a criticat lipsa unei reacții ferme a autorităților române, considerând că incidentul nu poate fi „scuzat” prin contextul războiului. „Faptul că n-am reacționat să-i bușim pe ucraineni e o rușine. Acea dronă putea să arunce în aer rezervoarele de petrol”. Miza de reglementare și politică externă: consemnarea oficială a incidentului În opinia lui Băsescu, România ar fi trebuit să formuleze imediat un protest diplomatic la nivel maxim, nu doar să ceară explicații, tocmai pentru ca incidentul să fie înregistrat în documentele bilaterale. „Povestea că o să le cerem explicații nu ține. Trebuia un protest diplomatic de cea mai puternică categorie”. Fostul președinte a adăugat că, deși România trebuie să sprijine Ucraina, episodul rămâne „un element de mare risc” care ar trebui tratat formal, inclusiv cu gândul la relația de după război, când – în evaluarea sa – ar putea apărea „o problemă” între cele două țări. În același timp, el a respins varianta potrivit căreia drona ar fi fost preluată de forțe rusești. Pentru context, Adevărul a relatat anterior despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în Portul Constanța, precum și despre detaliile privind zona Dana 78 și sistemele de protecție lovite de dronă. [...]
