Știri din categoria Politică
Știri Politică
Viktor Orbán acuză Ucraina de amestec în alegerile din Ungaria - Kievul convocat la ministerul de externe în contextul scrutinului din aprilie
Premierul Ungariei, Viktor Orbán , acuză Ucraina de interferență electorală și convoacă ambasadorul ucrainean , potrivit AP . Acuzațiile vin în contextul alegerilor programate pentru 12 aprilie, unde Orbán se confruntă cu o provocare semnificativă după 16 ani de putere. Orbán, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Rusia, susține că liderii politici ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au făcut declarații „ofensatoare și amenințătoare” la adresa Ungariei. Deși nu a specificat declarațiile la care se referă, Orbán a afirmat că serviciile de securitate naționale au evaluat aceste acțiuni ca parte a unei serii coordonate de măsuri ucrainene menite să interfereze în alegerile din Ungaria. Într-un context politic tensionat, Orbán a intensificat campania anti-Ucraina, acuzându-l pe liderul opoziției, Péter Magyar , de colaborare cu Kievul pentru a răsturna guvernul său și a instala o administrație pro-occidentală. De asemenea, guvernul ungar s-a opus ferm ajutorului financiar și militar al Uniunii Europene pentru Ucraina și a promis că va bloca orice încercare a Ucrainei de a adera la blocul comunitar. Criticile la adresa lui Orbán au fost exprimate și de președintele Zelenski, care a declarat recent la Forumul Economic Mondial de la Davos că premierul ungar „trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene”. Zelenski a subliniat că, deși Orbán se simte confortabil la Moscova, nu ar trebui să permită ca capitalele europene să devină „mici Moscove”. [...]
Coaliția stabilește un deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru negocierile cu Comisia Europeană - decizie esențială pentru finanțele publice în 2024
PSD și UDMR au blocat separarea asumării răspunderii pe două pachete legislative , în timp ce PNL și USR au cerut decuplarea lor, potrivit Economica.net , care citează surse Agerpres . Disputa arată tensiunile din coaliție privind calendarul și forma în care Guvernul își asumă în Parlament pachetele de măsuri cu impact bugetar și administrativ. Conform surselor citate, liderii coaliției au convenit ca pachetul pe administrație și cel privind relansarea economică să fie trecute prin angajarea răspunderii Guvernului concomitent, dar ca proiecte separate, în cadrul aceleiași ședințe a Parlamentului. Miza este controlul politic asupra unui mecanism legislativ accelerat, care reduce spațiul pentru amendamente și negocieri în plen. În acest context, premierul Ilie Bolojan și reprezentanții PNL, împreună cu cei ai USR, ar fi încercat să „spargă” asumarea răspunderii, adică să separe pachetul pe administrație de cel de relansare economică. PSD și UDMR au respins însă ideea și au insistat ca cele două asumări să aibă loc în același timp, invocând o înțelegere anterioară în coaliție. „PSD şi UDMR au respins această idee şi şi-au menţinut punctul de vedere că aceste asumări trebuie să aibă loc concomitent, aşa cum s-a stabilit încă de acum cinci luni”, au precizat sursele. Argumentul invocat de surse pentru menținerea calendarului comun este că, „în principiu”, toate partidele ar fi de acord cu măsurile din pachetul de relansare economică, iar impactul total ar fi limitat. Rămâne de urmărit dacă divergențele privind procedura (concomitent sau separat) se vor transforma într-un blocaj mai larg asupra pachetelor legislative, într-un moment în care coaliția încearcă să își coordoneze agenda economică și administrativă. [...]
Amânare a angajării răspunderii lui Bolojan pe tăierile din administrație - decizie luată după dispute în Coaliție privind măsurile PSD
Coaliția a decis să amâne angajarea răspunderii Guvernului pe pachetul de reduceri din administrația publică, potrivit HotNews.ro . Decizia a fost luată după peste trei ore de discuții între liderii partidelor de guvernare, în condițiile în care PSD a cerut ca asumarea răspunderii pe reforma administrației să nu fie separată de un al doilea set de măsuri, de „relansare a economiei”, propus de social-democrați. Amânarea este relevantă politic și bugetar pentru că angajarea răspunderii (procedură prin care Guvernul adoptă rapid un pachet legislativ, asumându-și riscul unei moțiuni de cenzură) era programată „în aceste zile”, iar pachetul vizează scăderea cheltuielilor la nivelul primăriilor, consiliilor județene și administrației centrale. Conform informațiilor citate de HotNews, PSD nu a fost de acord ca cele două pachete – reforma administrației și măsurile de relansare economică – să fie asumate în zile diferite, insistând ca ele să fie adoptate în aceeași zi. Deocamdată, coaliția nu a stabilit un nou calendar pentru angajarea răspunderii, însă liderii ar fi căzut de acord pe un proiect de lucru al măsurilor de relansare economică. În acest context, surse participante la ședință au indicat că mai sunt pași de clarificat, inclusiv pe procedură. „Mai sunt detalii de pus la punct si partea de procedură de parcurs”, spun sursele HotNews care au participat la ședință. Înaintea ședinței coaliției, președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au avut, luni dimineață, o discuție de aproximativ două ore la Palatul Cotroceni, cu teme legate de bugetul pe 2026 și de vizita oficială a premierului în Germania. Întâlnirea are loc pe fondul întârzierii bugetului național pentru 2026, despre care HotNews notează că ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, după ce inițial era așteptat la final de ianuarie sau început de februarie. Pachetul de reformă administrativă, discutat în coaliție timp de circa șase luni, include măsuri precum reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală, diminuarea numărului de posturi în instituțiile prefectului și în primării, precum și eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri personali, dintr-un total de 10.126 prevăzute în organigrame la nivel național. Amânarea angajării răspunderii prelungește incertitudinea asupra momentului în care aceste reduceri vor intra efectiv în vigoare și menține presiunea negocierilor din coaliție, după o săptămână marcată de dispute publice între PSD și premier. [...]
Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan au discutat pregătirea vizitei oficiale în Germania - vizita premierului are loc la invitaţia cancelarului federal Merz
Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan la Cotroceni , pentru a discuta pregătirea vizitei oficiale a șefului Guvernului în Germania și bugetul României pe 2026, potrivit News.ro . Întrevederea a avut loc luni, la Palatul Cotroceni, iar Administrația Prezidențială a precizat că discuțiile s-au concentrat pe agenda vizitei premierului la Berlin și pe proiectul bugetului de stat pentru anul viitor. Prim-ministrul Ilie Bolojan urmează să efectueze o vizită oficială la Berlin miercuri, 28 ianuarie 2026, la invitația omologului său german, cancelarul federal Friedrich Merz. Conform informațiilor transmise, vizita este încadrată în relația strategică România–Germania și vizează consolidarea parteneriatului, cu accent pe cooperarea economică și comercială, afacerile europene și securitatea. În ceea ce privește bugetul pe 2026, discuțiile sunt în prezent la nivelul coaliției de guvernare. Coaliția a decis constituirea unui comitet cu reprezentanți ai celor patru partide, precum și cu primari de municipii, orașe și comune, pentru elaborarea proiectului, iar PNL a stabilit ca adoptarea bugetului de stat pe 2026 să aibă loc în a doua jumătate a lunii februarie. [...]
Politica industrială a UE adoptă modelul Chinei cu cerințe stricte pentru companiile străine - risc de descurajare a investitorilor în Europa
Comisia Europeană pregătește reguli mai dure pentru investitorii străini , într-o schimbare de direcție care ar putea ridica bariere suplimentare la intrarea pe piața UE, potrivit POLITICO . Miza este Industrial Accelerator Act (IAA), un proiect de regulament asociat comisarului pentru industrie Stéphane Séjourné , care ar introduce cerințe de tip „model China” pentru companiile din afara Uniunii, cu potențial de a descuraja investițiile directe străine în sectoare considerate strategice. În forma de proiect citată de publicație, IAA ar condiționa accesul investitorilor străini la anumite domenii de asocierea cu firme europene și de acceptarea unor constrângeri privind controlul și transferul de tehnologie. Un prag de peste 100 de milioane de euro pentru investiții în „sectoare strategice emergente” ar declanșa o verificare obligatorie de către autorități, iar investitorii din afara UE nu ar putea deține mai mult de 49% dintr-o companie europeană activă în aceste industrii. În plus, proiectul indică obligații de localizare: 50% din produsele manufacturate ar trebui aprovizionate din interiorul blocului comunitar. Pentru investitorii străini, pachetul combină trei tipuri de risc: incertitudine de reglementare (prin extinderea verificărilor), limitarea controlului (prin plafonul de 49%) și condiționări operaționale (parteneriate obligatorii, cheltuieli minime de cercetare-dezvoltare în UE și reguli de aprovizionare). Avocați și analiști citați de POLITICO avertizează că implementarea va fi dificilă și vulnerabilă la contestări, inclusiv pe fondul contradicției cu mesajul tradițional al UE privind piețele deschise. „Dacă ai o problemă structurală de creștere, ar trebui să te gândești de două ori înainte să adaugi birocrație”, a spus Andreas von Bonin , partener pe concurență la Freshfields, la Bruxelles. Documentul urmărește, potrivit proiectului menționat, creșterea ponderii producției industriale la cel puțin 20% din valoarea adăugată brută a UE până în 2030, de la 14,3% în 2020. Totuși, tocmai instrumentele alese pot schimba calculul economic al investitorilor: obligația de a împărți „know-how”-ul (cunoștințe tehnice) în cadrul asocierilor și păstrarea drepturilor de proprietate intelectuală în mâinile companiilor europene reduc atractivitatea investiției pentru grupurile care vin cu tehnologie și capital, mai ales dacă piața UE nu oferă un avantaj comparabil cu cel pe care l-a avut China în anii de expansiune. Pe termen scurt, incertitudinea rămâne ridicată: Comisia Europeană a amânat publicarea proiectului pentru 25 februarie 2026 , ceea ce înseamnă că prevederile se pot modifica. În paralel, există și o dimensiune politică internă: POLITICO descrie tensiuni între direcția pentru piață internă (DG GROW) și departamentul de comerț al Comisiei, pe fondul dezbaterii despre cine controlează regulile de verificare a investițiilor. Pentru investitorii străini, această combinație de reguli mai stricte și proces decizional încă fluid poate însemna costuri mai mari de conformare și un risc sporit ca proiecte planificate să fie amânate sau redimensionate. [...]
AUR conduce în intențiile de vot cu 35% - PSD crește ușor la 23%, PNL scade la 18% conform sondajului CURS
AUR se menține pe primul loc în preferințele electoratului cu 35%, iar PSD urcă la 23%, într-un peisaj politic marcat de fragmentare și neîncredere publică , potrivit Adevărul , care citează un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Chiar dacă AUR își conservă scorul față de decembrie 2025, nu se remarcă nicio coagulare în jurul unui pol majoritar. Dimpotrivă, datele indică o dispersie a opțiunilor de vot, cu partidele din centru – precum PNL – în ușoară scădere. Clasamentul partidelor (ianuarie 2026): AUR – 35% (constant) PSD – 23% (+1 punct față de decembrie) PNL – 18% (-1 punct) USR – 10% (+1 punct) UDMR și SOS România – 5% fiecare (constant) Partidul Oamenilor Tineri – 2% (-1 punct) Altele – 2% Acest echilibru fragil reflectă, în opinia sociologilor, o ruptură între așteptările publice și oferta partidelor tradiționale. Alegătorii nu se mobilizează în jurul unui actor dominant, ci se orientează spre opțiuni percepute drept anti-sistem, în paralel cu o încredere foarte scăzută în liderii politici. Neîncredere în liderii politici – nicio figură dominantă Studiul CURS subliniază o criză acută de încredere în conducătorii politici. Niciun lider nu depășește pragul de 36% opinii favorabile, iar majoritatea au niveluri de respingere care trec de 60%: Lider politic Opinie favorabilă Opinie nefavorabilă Călin Georgescu 36% 60% George Simion 32% peste 60% Nicușor Dan 31% peste 60% Ilie Bolojan - peste 70% Sorin Grindeanu - peste 70% Diana Șoșoacă - 80% Dominic Fritz, A. Gavrilă Nivel scăzut de notorietate publică Această lipsă de lideri credibili accentuează tendințele de dezangajare civică, dar și polarizarea pe teme sensibile. Instituțiile statului – încredere limitată în cele politice Diferențele de percepție sunt semnificative între instituțiile cu rol operațional și cele politice: Armata, Pompierii și Biserica se bucură de cea mai mare încredere (61–80%). Poliția și Uniunea Europeană trec pragul de 50%. Guvernul, Parlamentul, Curtea Constituțională, Președinția și Justiția sunt privite negativ de peste 67% dintre cetățeni. Această ruptură între cetățeni și instituțiile politice este considerată un factor major de instabilitate și alimentare a discursului populist. Așteptări economice negative pentru 2026 Sentimentul de nesiguranță economică domină percepția publică: 63% anticipează o înrăutățire a situației lor financiare în 2026. 29% se așteaptă la stagnare. Doar 7% cred că le va fi mai bine. În privința prețurilor, 90% estimează că vor crește (56% semnificativ, 34% moderat). Lipsa unei perspective economice pozitive amplifică dezamăgirea față de elitele politice și contribuie la radicalizarea unor segmente din electorat. Reunificarea cu Republica Moldova – temă polarizantă Chestionați despre un posibil referendum privind unirea cu Republica Moldova: 56% ar vota „pentru”, 37% „împotrivă”, 7% nu au o opinie. Deși majoritatea e favorabilă, procentul semnificativ al opoziției indică un potențial mare de polarizare, mai ales în context electoral. Metodologia sondajului Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–23 ianuarie 2026 , prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion probabilist și stratificat de 1.067 de persoane adulte . Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Trump amenință cu tarife de 100% – Carney îndeamnă canadienii să susțină producția internă
Premierul canadian Mark Carney îndeamnă populația să susțină economia națională și să cumpere produse locale , după ce fostul președinte american Donald Trump a amenințat cu impunerea unui tarif de 100% pentru toate produsele canadiene, în cazul în care Canada continuă acordul comercial recent cu China. Într-un discurs video difuzat pe rețelele sociale, Carney a transmis un mesaj de repliere economică, subliniind că „nu putem controla ce fac alte națiuni, dar putem fi cei mai buni clienți ai noștri. Vom cumpăra canadian, vom construi canadian”. Declarația vine în urma unei postări făcute de Trump pe propria platformă, Truth Social, în care acesta a acuzat Canada că ar deveni o „poartă de intrare” pentru produsele chineze în SUA și a avertizat că „China va înghiți complet Canada, distrugându-i afacerile, structura socială și stilul de viață”. Remarcabil este că tonul lui Trump s-a schimbat radical față de declarațiile din 16 ianuarie, când sugera că o înțelegere comercială cu China ar putea fi benefică pentru Ottawa. În replică, Carney a lansat o nouă inițiativă guvernamentală denumită „Buy Canadian” , prin care statul federal va acorda prioritate furnizorilor locali în toate achizițiile publice. El a menționat investiții majore planificate, precum „milioane de locuințe, proiecte de infrastructură transformatoare și noi echipamente militare”. Detaliile inițiativei au fost publicate inclusiv pe contul oficial de Instagram al premierului. Tensiunile dintre Ottawa și Washington au crescut după ce Carney a semnat săptămâna trecută un acord strategic la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping, vizând reducerea tarifelor comerciale. Conform informațiilor oficiale publicate pe site-ul guvernului canadian , China urmează să reducă taxele vamale pentru uleiul de rapiță canadian de la 85% la 15%, în timp ce Canada va diminua tarifele pentru vehiculele electrice chinezești. Cu toate acestea, ministrul comerțului, Dominic LeBlanc, a declarat că Ottawa nu urmărește încheierea unui acord de liber schimb cu China . Iar ministrul justiției, Sean Fraser, a reafirmat că accentul trebuie să rămână pe consolidarea internă, subliniind că evoluțiile recente confirmă că „planul guvernului este cel corect”, potrivit Telegraf . [...]
Zelenski despre negocierile trilaterale - Întâlniri viitoare posibile săptămâna viitoare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate în Emiratele Arabe Unite, au fost „constructive” și că alte întâlniri ar putea avea loc săptămâna viitoare , informează HotNews.ro . Aceste discuții au fost mediate de SUA și s-au încheiat fără un acord concret, dar cu promisiunea continuării dialogului. Ministerul rus de Externe a transmis, prin agenția de știri RIA , că Moscova rămâne deschisă pentru continuarea dialogului. De asemenea, o sursă apropiată negocierilor a declarat pentru agenția TASS că problema teritorială, în special retragerea forțelor ucrainene din Donbas, rămâne principalul punct de dezacord între părți. În cadrul întâlnirii, reprezentanții militari au identificat o listă de probleme care ar putea fi discutate la o viitoare întâlnire. Cu toate acestea, detaliile și concluziile clare ale discuțiilor nu au fost făcute publice de către delegațiile Rusiei și Ucrainei. „Această problemă rămâne cea mai complicată. Retragerea armatei ucrainene din Donbas este importantă și se iau în considerare diverși parametri de securitate cu privire la această problemă”, a declarat o sursă pentru TASS. În ciuda acestor discuții, bombardamentele rusești asupra orașelor Kiev și Harkov au continuat, subliniind tensiunile persistente dintre cele două națiuni. Întâlnirea de la Abu Dhabi a fost prima întrevedere trilaterală de la începutul conflictului, dar fără să aducă o schimbare imediată pe teren. [...]
Nicușor Dan, huiduit la Focșani – apel la reflecție: „Dreptul de a huidui vine cu o responsabilitate”
Aflat sâmbătă, 24 ianuarie 2026, la Focșani, la ceremoniile dedicate Zilei Unirii Principatelor Române , președintele Nicușor Dan a fost huiduit de o parte a participanților, cărora le-a răspuns direct de la microfon, afirmând că dreptul la huiduieli implică și responsabilitate – informează TVR Info . Într-un discurs susținut în fața autorităților și a localnicilor prezenți la manifestări, Nicușor Dan a transmis un mesaj simbolic, îmbinând apelul la reflecție istorică cu avertismente civice: „Este un drept pe care l-ați câștigat, pentru care niște oameni au murit, ca orice cetățean din țara asta să poată huidui o autoritate publică. Însă acest drept vine și cu o responsabilitate: uitați-vă la cine sunt oamenii în care vă puneți speranțele! Nu gândiți numai pasul unu, gândiți și pasul doi!” Președintele a reiterat ideea de „asumare” ca esență a patriotismului, subliniind că spiritul Unirii de la 1859 ar trebui să inspire actuala societate să construiască, nu să caute permanent vinovați. De asemenea, a îndemnat la reflecție asupra idealurilor lăsate de generațiile anterioare și a subliniat că sărbătoarea națională este și un moment de introspecție, nu doar de festivism. Momentul tensionat de la Focșani vine într-un context politic fragil, în care președintele – ales în funcție cu un mesaj de reformă și integritate – se confruntă cu nemulțumiri crescânde în anumite regiuni. Focșaniul, cu o istorie marcată de proteste și un electorat tradițional critic, a fost scena acestui episod care a devenit viral în mediul online, mesajul său fiind postat ulterior și pe platforma X . Printre ideile principale transmise de șeful statului s-au numărat: Drepturile cetățenilor trebuie respectate, dar asumate cu responsabilitate. Patriotismul nu înseamnă festivism gol, ci implicare activă în dezvoltarea comunității. Liderii politici trebuie aleși și evaluați cu gândul la consecințele pe termen lung, nu doar imediate. Discursul lui Nicușor Dan a fost unul dintre cele mai comentate momente ale zilei, într-o atmosferă în care comemorarea istorică s-a intersectat cu tensiunile sociale actuale. [...]
Anunțul premierului privind pachetele economice vine în contextul încheierii măsurilor de corectare a deficitului - fără creșteri de taxe în 2024
Guvernul pregătește un pachet de relansare economică care ar urma să includă deduceri din impozitul pe profit pentru investiții, ajutoare de stat și măsuri de simplificare administrativă, potrivit Profit.ro . Premierul Ilie Bolojan a spus că detaliile sunt în curs de finalizare și că „până săptămâna viitoare” două pachete ar trebui încheiate integral, urmând să fie adoptate împreună. În declarațiile sale, premierul a indicat că măsurile vizează stimularea unor domenii considerate relevante, prin deduceri pentru investițiile realizate din impozitele pe profit, acordarea de ajutoare de stat și reducerea birocrației, inclusiv scurtarea termenelor de avizare. Obiectivul declarat este ca economia să fie „pusă pe baze sănătoase”, astfel încât România să se dezvolte în următorii ani. „Pachete care să stimuleze anumite domenii care pot fi relevante, prin acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute din impozitele pe profit, prin acordarea unor ajutoare de stat, în așa fel încât prin măsuri suplimentare de simplificare, debirocratizare, de scurtarea termenului de avizare, plus schemele de sprijin, plus rezolvarea problemelor de bază, să ne punem economia într-adevăr pe baze sănătoase, în așa fel încât România să se dezvolte în următori ani.” Bolojan a mai arătat că legislația ar urma să definească pachete de sprijin pentru cercetare-dezvoltare, pentru atragerea investițiilor străine și pentru sectoare cu potențial pe termen lung, menționând explicit „componenta de metale rare” ca domeniu vizat. În paralel, premierul a dat asigurări că în 2026 măsurile de corectare a deficitului se vor încheia și că Guvernul nu va mai crește taxe și impozite, afirmând că „greutatea va fi preluată și de către aparatul de stat”. El a legat, totodată, încrederea socială de rezolvarea unor „nedreptăți” și a spus că în a doua jumătate a anului ar urma să se vadă treptat efectele măsurilor. Pe fond politic, Profit.ro notează că PSD amenință că nu va susține nicio reformă dacă nu este adoptat programul social-democrat de stimulare economică, al cărui mecanism principal este creditul fiscal. Publicația amintește că PSD ar fi pregătit un proiect de lege pentru un „Program național pentru investiții, locuri de muncă și dezvoltare”, iar purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat recent că propunerile de relansare economică discutate în coaliție „nu sunt materializate încă într-un proiect care să fi ajuns la nivelul Guvernului”. [...]
Inițiativa referendumului pentru Unire promovată de susținătorii lui George Simion - Reacția dură a liderului Parlamentului de la Chișinău în context electoral
Majoritatea PAS nu va susține un referendum pentru Unire , iar inițiativa va fi tratată „ca pe o acțiune populistă”, potrivit HotNews.ro . Mesajul a fost transmis de Igor Grosu , liderul PAS și președintele Parlamentului de la Chișinău, după ce Vasile Costiuc (partidul „Democrația Acasă”) a anunțat că vrea să propună un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România. Invitat la o emisiune TV joi, 22 ianuarie 2026, Grosu a spus că, personal, ar vota pentru Unire, dar a subliniat că majoritatea parlamentară nu va sprijini demersul. El a argumentat că, în acest moment, un astfel de referendum nu ar avea șanse să treacă și ar putea afecta credibilitatea curentului unionist. „Noi o să o tratăm ca pe o acțiune populistă, pentru că la moment, în opinia noastră, orice referendum la acest subiect nu are șansă să treacă.” La începutul lunii ianuarie, Vasile Costiuc a declarat că va propune referendumul la prima ședință a Parlamentului din 2026, programată în februarie, după vacanța deputaților. Costiuc este prezentat drept un aliat important al liderului AUR, George Simion , care i-a susținut campania pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025. Întrebat despre Costiuc, Grosu a afirmat că au existat „personaje” care „au făcut afaceri din Idealul Unirii”. Contextul a fost amplificat de declarațiile președintei Maia Sandu din 12 ianuarie 2026, când a spus că ar vota pentru unirea cu România într-un eventual scrutin, dar a indicat drept prioritate integrarea în Uniunea Europeană. Sandu a motivat poziția prin presiunile exercitate de Rusia și a menționat că există o majoritate care sprijină parcursul european; articolul notează și că de la Moscova a venit o reacție la declarațiile sale. Din punct de vedere procedural, PAS deține 53 din cele 101 mandate, suficient pentru guvernare, însă un referendum de revizuire a Constituției presupune praguri suplimentare: inițierea necesită semnătura a cel puțin 34 de deputați și consultări largi în societate, condiții greu de atins fără consens politic. HotNews.ro mai arată că, potrivit ultimelor sondaje citate, susținerea pentru Unire „oscilează în jurul pragului de 40%”. [...]
Uniunea Europeană reevaluează relația cu SUA în fața amenințărilor comerciale și militare - summit convocat de urgență în ianuarie 2026
Liderii UE discută la Bruxelles un răspuns comun la presiunile lui Donald Trump , potrivit HotNews.ro , pe fondul tensiunilor generate de amenințările privind tarife vamale și de declarațiile legate de Groenlanda , care au afectat încrederea în relația transatlantică. Summitul de urgență: miza politică și economică Reuniunea informală de joi seară are loc după o săptămână în care, conform mai multor diplomați europeni citați de Reuters , UE a fost pusă în fața unui tip de negociere considerat imprevizibil, inclusiv prin invocarea unor măsuri economice punitive și a unor scenarii de forță pentru a obține Groenlanda. În acest context, liderii europeni caută un plan pe termen mai lung pentru a gestiona relația cu SUA atât sub actuala administrație, cât și în viitor, în condițiile în care dependența de Washington rămâne semnificativă în domenii-cheie de securitate și apărare. Semnale de detensionare și acordul comercial UE-SUA Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat la Bruxelles că UE ar putea relua discuțiile privind acordul comercial UE-SUA, după ce Donald Trump a renunțat la amenințarea cu suprataxe vamale. Metsola a spus că „escaladarea este pentru moment atenuată” și că pot continua discuțiile interne, după ce procesul de ratificare fusese suspendat în urma ultimelor amenințări tarifare. Parlamentul European decisese în această săptămână suspendarea ratificării acordului comercial, iar Metsola a indicat că eurodeputații sunt optimiști că discuțiile pot fi repornite „în curând” pentru a readuce procesul „pe drumul cel bun”. Poziții din UE: avertismente și apel la cooperare Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat înaintea reuniunii că relațiile UE-SUA au „suferit o lovitură puternică” în ultima săptămână și a avertizat că neînțelegerile dintre aliați îi avantajează pe adversari. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , a susținut, la rândul său, că „cooperarea ar trebui să fie cuvântul cheie, nu confruntarea”, subliniind importanța unei abordări comune UE-SUA pentru problemele de securitate. Ce a spus Nicușor Dan la Bruxelles Președintele României, Nicușor Dan , a declarat la sosirea la Consiliul European că relația transatlantică a revenit „în parametri normali”, după discuțiile legate de Groenlanda. El a precizat că pe agenda liderilor se află Groenlanda, taxele vamale și Ucraina, fiind posibilă și o discuție despre acordul dintre UE și Mercosur. „Mesajul meu general este că avem nevoie de această relație transatlantică, Europa și România, și că este foarte bine că în urma dialogului (...) o oarecare escaladare s-a diminuat și am revenit în parametri normali”, a spus Nicușor Dan, conform HotNews.ro. Opțiuni de răspuns ale UE și riscul revenirii tensiunilor Potrivit Reuters, citată în articol, unele capitale europene rămân prudente, în condițiile în care Trump și-a schimbat tonul la Davos , afirmând că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar menținând obiectivul ca SUA să cumpere insula și cerând „negocieri imediate”. Diplomați europeni au avertizat că o nouă răzgândire este posibilă și că UE trebuie să-și definească „liniile roșii” și instrumentele de răspuns. În plan economic, UE ar fi pregătită să introducă un pachet de taxe de 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA și măsuri anti-coercitive (instrumente care permit contramăsuri când un partener folosește presiuni economice pentru a obține concesii politice), dacă Washingtonul ar reveni la planul de a aplica, de la 1 februarie, taxe vamale asupra exporturilor unor state europene, pe tema Groenlandei. Ce urmează: Groenlanda, NATO și prezența în Arctica Articolul notează că Trump a anunțat că a stabilit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, „cadrul unui viitor acord” privind Groenlanda și că, „pe baza acestei înțelegeri”, nu va impune tarifele anunțate anterior. În paralel, ar exista discuții suplimentare despre sistemul de apărare „Golden Dome”, menționat în legătură cu Groenlanda. Rutte a declarat pentru Reuters că, potrivit acordului-cadru, aliații occidentali își vor intensifica prezența în regiunea arctică, fără a oferi detalii, și că discuțiile între Danemarca, Groenlanda și SUA vor continua. [...]