Știri
Știri din categoria Politică
Atacurile lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan ridică presiunea politică înaintea moțiunii de cenzură de marți, într-un moment în care liderul PSD sugerează că actualul șef al Guvernului ar „tăia punțile de dialog” și ar bloca posibilitatea unei viitoare coaliții pro-europene, potrivit Mediafax.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la Antena 3 CNN că premierul Ilie Bolojan „seamănă cu Liviu Dragnea din 2017”, acuzându-l că încearcă să controleze singur scena politică. Confruntat cu o fotografie din 2017, când PSD îi retrăsese sprijinul iar el refuzase să demisioneze din funcția de premier, Grindeanu a spus: „Evident. Mi-era și greu să uit.”
Întrebat dacă îl compară pe Bolojan cu Dragnea, Grindeanu a răspuns: „Vedeți altcumva lucrurile?”. El a susținut că diferența dintre situația sa din 2017 și cea a lui Bolojan „constă în miza luptei, nu în mecanism”, afirmând:
„Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit după aceea unde a dus România.”
În același context, Grindeanu a afirmat că actualul premier ar avea „85% încredere negativă” și că „peste 80% dintre români consideră că duce țara într-o direcție greșită”, fără ca în material să fie indicată sursa acestor cifre.
Liderul PSD a acuzat că Bolojan „taie toate punțile de dialog”, iar „scopul” ar fi ca după plecarea premierului „să nu mai existe nicio șansă de construire a unei coaliții pro-europene”. Grindeanu a calificat această abordare drept „un soi de iresponsabilitate” și a susținut că „România poate fi guvernată și fără Bolojan”, adăugând că „se pot construi autostrăzi” și fără ca acesta să fie prim-ministru.
Întrebat despre alianța dintre PSD și AUR pentru dărâmarea guvernului, Grindeanu a evitat să dezvolte subiectul, dar a transmis: „Există viață și după ziua de marți. Pentru noi trebuie să fie o viață mai bună.”
Totodată, el a spus că a înțeles apelul președintelui privind dezescaladarea discursului public: „Ați văzut că am evitat să intru în polemici”.
Recomandate
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
PSD își strânge parlamentarii joi, pe fondul întârzierii depunerii listei Guvernului și a programului de guvernare , într-un calendar de învestitură care riscă să alunece spre săptămâna viitoare, potrivit news.ro . Ședința grupurilor parlamentare reunite ale PSD este programată joi, de la ora 11.00, la Parlament, în contextul în care premierul desemnat Adrian Veștea este așteptat să depună lista miniștrilor și programul de guvernare, conform unor surse din partid. Depunerea documentelor, încă incertă Aceleași surse indică faptul că șansele ca Adrian Veștea să depună lista Cabinetului miercuri sunt „mici”, deoarece discuțiile pe măsurile din programul de guvernare sunt încă în desfășurare. Calendarul învestiturii, disputat între partide Inițial, obiectivul era ca votul de învestitură să fie dat până la finalul săptămânii. Însă PNL, USR și UDMR ar dori un calendar care să înceapă de săptămâna viitoare, luni sau marți, ceea ce ar împinge procedura de învestire dincolo de termenul avut în vedere la început. [...]
Disputa pe împărțirea funcțiilor din coaliție revine în prim-plan , după ce UDMR a fost acuzat indirect că și-ar condiționa sprijinul politic de preluarea conducerii ANRP. Kelemen Hunor respinge această interpretare și spune, într-o intervenție de miercuri citată de Antena 3 , că șefia Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a revenit UDMR încă din septembrie 2025, în cadrul negocierilor pe „algoritm” pentru posturi, nu ca rezultat al unor discuții recente cu PNL. Hunor afirmă că, la momentul împărțirii funcțiilor, ANRP „a rămas pe listă” deoarece nu ar fi fost dorită de ceilalți parteneri de coaliție (PNL, PSD, USR), iar UDMR ar fi făcut nominalizarea târziu, „cu greu” găsind o persoană pentru post. Pe 4 iunie, Cristina Florentina Stanca a fost eliberată din funcția de președinte al ANRP, iar în locul ei a fost numită Lorincz Helga, din partea UDMR. Ce spune Kelemen Hunor despre negocierile pentru guvern Liderul UDMR susține că întâlnirile recente cu Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR) au vizat scenariile de guvernare, nu „oferte” sau trocuri pe funcții. În declarațiile sale, Hunor neagă explicit că Bolojan sau Sorin Grindeanu (PSD) i-ar fi oferit ceva pentru susținere. „Sunteți într-o eroare totală, dacă credeți că aceste discuții sunt în sensul de a oferi ceva, nu așa se discută. Nu ne-a oferit nimic. Bolojan nu ne-a oferit nimic. Grindeanu nu ne-a oferit nimic.” Variantele de guvern discutate: coaliție refăcută sau formule minoritare Kelemen Hunor afirmă că, în discuțiile politice, sunt luate în calcul „două-trei variante de guvern”, iar una dintre ele ar fi un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. El mai indică și varianta unui guvern minoritar PSD, dar spune că prima opțiune a UDMR ar rămâne refacerea coaliției, cu mai multă „flexibilitate” între parteneri, pentru a asigura continuitatea până în 2027. În același context, Hunor afirmă că UDMR ar vota un guvern minoritar PSD cu premier PSD și un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar „nu cu Ilie Bolojan premier”. Totodată, liderul UDMR exclude un sprijin al AUR ca soluție de guvernare, în cazul în care PSD nu ar susține o formulă cu PNL, USR și UDMR. De ce contează: ANRP, din nou în centrul tensiunilor din coaliție Chiar dacă Hunor prezintă preluarea ANRP ca o decizie mai veche, episodul arată cât de repede pot deveni funcțiile din instituții-cheie muniție în negocierile pentru majorități și formule de guvern. În condițiile în care UDMR vorbește deschis despre guverne minoritare și despre necesitatea unui acord politic pentru susținere parlamentară, tema „împărțelii” riscă să reapară ori de câte ori se schimbă echilibrul din coaliție sau se apropie un vot de învestitură. [...]
Ludovic Orban contestă desemnarea lui Adrian Veștea ca premier și avertizează că Nicușor Dan își erodează rapid sprijinul public , potrivit Stirile Pro TV . Într-un interviu realizat de jurnalistul Constantin Toma, Orban spune că președintele a ales o soluție politică în contradicție cu mesajul și valorile campaniei sale și susține că șeful statului este „în cădere liberă” pe rețelele sociale. Critica pe fond: „soluții serioase”, nu nume „departe de standard” Întrebat cum ar caracteriza „triunghiul” Nicușor Dan – Sorin Grindeanu – Adrian Veștea, Orban a răspuns inițial în registru ironic, apoi a trecut la o critică mai amplă despre modul în care este gestionată criza politică. „E o situație serioasă în care se găsește România și trebuie abordate serios, cu soluții serioase. Deci, președintele trebuie să vină cu propuneri serioase (...) nu cu propuneri gen Tomac sau Adrian Veștea.” În viziunea lui Orban, atât Eugen Tomac, cât și Adrian Veștea – nume vehiculate de Nicușor Dan pentru funcția de premier – nu ar răspunde „standardului” cerut de contextul politic. Efectul politic: risc de ruptură cu electoratul și „măcel” în online Orban afirmă că se numără printre votanții nemulțumiți de Nicușor Dan, dar spune că privește situația cu îngrijorare, invocând reacțiile din mediul online. „Oricum, votanții săi sunt pe pereți, inclusiv eu (...) Este măcel pe toate rețelele de socializare.” Fostul lider PNL susține că România ar avea nevoie „mai mult ca oricând” de un președinte „credibil și eficient”, capabil să identifice și să pună în practică „soluții serioase” și „oneste”, în linie cu promisiunile din campanie. „Guvern al trădării” și căutarea de voturi în Parlament Orban atacă și direcția politică a unei eventuale majorități pentru învestirea guvernului, invocând o contradicție între sloganul de campanie „În România onestă” și alianțele necesare pentru voturi. „Cum poate președintele României (...) care a făcut campanie sub slogan «În România onestă», să ne cadorisească cu un guvern al trădării?” El afirmă că, pentru a strânge sprijin, candidatul desemnat premier ar fi mers să caute voturi inclusiv la „șoșocari” și „georgiști”, menționând partidele S.O.S. și POT, pe care le descrie ca incompatibile cu electoratul lui Nicușor Dan. Atacul la Veștea: „ca un minor care are nevoie de tutore” Un punct distinct al criticii îl vizează pe Adrian Veștea, după apariția acestuia alături de Marian Neacșu în Parlament, în contextul negocierilor pentru voturi. Orban spune că imaginea ar arăta izolare și lipsă de pregătire politică. „Părea ca un... ca un minor care are nevoie de un tutore. Sau ca un om care nu are deplina capacitate de a discerne (...)” [...]
Traian Băsescu avertizează că o criză politică prelungită poate costa România 10 miliarde de euro din fonduri UE , în contextul negocierilor pentru învestirea Guvernului Veștea , potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, marți seara, la B1 TV, că ar fi „catastrofal” ca executivul să treacă în Parlament cu voturile unor aleși care au intrat pe listele partidelor extremiste, dar au plecat ulterior din acestea, sau cu sprijinul unor „independenți dubioși”. În opinia sa, un astfel de scenariu ar fi „jenant” și ar indica incapacitatea partidelor de a depăși „animozități” și „ambiții personale” pentru un „interes național”. Miza: fondurile europene și costul instabilității Băsescu a legat direct prelungirea blocajului politic de riscul pierderii unor bani europeni, invocând o sumă de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), despre care a spus că ar putea fi pierduți dacă România rămâne „în acest balans” încă „vreo câteva luni”, subliniind că ar fi vorba de fonduri nerambursabile. Contextul parlamentar: sprijinul pentru Guvernul Veștea În același context, Mediafax notează că Petrișor Peiu a reiterat că AUR nu va vota Guvernul Veștea. Premierul desemnat a declarat, totodată, că nu îl deranjează dacă va fi votat de parlamentari AUR care „dau dovadă de patriotism”. Atac la PSD: ironii la adresa lui Sorin Grindeanu Băsescu l-a ironizat și pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, susținând că acesta ar fi evitat aparițiile publice în ultimele zile pentru a nu fi propus premier și acuzându-l că a contribuit la „căderea de guvern” fără un plan pentru etapa următoare. Ce urmează Din informațiile prezentate, presiunea rămâne pe formarea unei majorități parlamentare pentru învestirea Guvernului Veștea, în condițiile în care discuția despre sursa voturilor (și legitimitatea lor politică) se suprapune peste avertismentul privind costurile economice ale prelungirii crizei. [...]
Riscul unui guvern minoritar prelungește blocajul decizional, cu efect direct asupra bugetului și angajamentelor externe , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea nu pare să poată strânge voturile necesare pentru învestire, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În scenariul descris, după retragerea UDMR din discuțiile pentru guvernare, „grupul proeuropean” ar rămâne, practic, cu PSD și grupul minorităților, adunând 144 de voturi, adică 62% din cele necesare pentru învestirea cabinetului. Restul ar urma să vină de la partidele extremiste S.O.S. și POT, în condițiile în care AUR a anunțat că nu susține guvernul Veștea. Chiar și cu aceste voturi, calculele prezentate indică un plafon de 208 voturi, sub pragul de 233, ceea ce ar lăsa un deficit de cel puțin 25 de voturi. O posibilă sursă de voturi ar fi PNL, însă situația internă din partid complică ecuația. Analiza notează că aproximativ 20% dintre liderii PNL s-ar fi poziționat împotriva lui Ilie Bolojan , ceea ce ar putea însemna „în jur de 15 voturi” pentru Veștea (20% din cei 76 de parlamentari PNL). În plus, dacă ar exista și voturi de la UDMR, s-ar putea ajunge la o majoritate „pe muchie de cuțit”, dar cu un guvern care ar funcționa, în practică, ca unul PSD, deoarece este „greu de crezut” că partidele extremiste și antieuropene ar primi portofolii ministeriale. Ce urmează dacă Veștea nu trece: două variante de guvern minoritar Dacă guvernul Veștea nu obține votul Parlamentului, partidele iau în calcul două formule de guvern minoritar: un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier; un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Alexandru Nazare premier. Publicația arată însă că ambele variante vin cu constrângeri politice majore: pentru un guvern Grindeanu, PNL și USR ar trebui să facă „pași serioși înapoi”, iar UDMR l-ar accepta; în același timp, refacerea coaliției ar fi „imposibilă acum”, iar în PNL există „patru rezoluții” care interzic participarea la un guvern cu PSD, în timp ce conducerea USR a respins, la rândul ei, colaborarea la guvernare cu social-democrații. De ce contează economic: guvernele minoritare încetinesc decizia Miza depășește aritmetica parlamentară. Analiza punctează că guvernele minoritare sunt, structural, mai lente, pentru că trebuie să negocieze „punctual” în Parlament fiecare proiect. Totuși, ele sunt preferabile unui executiv cu prim-ministru demis și miniștri interimari, care nu poate emite ordonanțe de urgență și nici nu are dreptul de a iniția proiecte legislative sau de a-și asuma angajamente externe majore. Presiunea din PNL: vot secret, sancțiuni anunțate În PNL, tabăra fidelă lui Ilie Bolojan (estimata la circa 80% din liderii partidului) ar urmări excluderea lui Adrian Veștea, după ce acesta a refuzat să renunțe la mandatul încredințat de președintele Nicușor Dan pentru formarea guvernului. Potrivit analizei, un congres extraordinar ar putea decide excluderea duminică, iar conducerea partidului a anunțat că și parlamentarii care votează guvernul Veștea vor fi excluși. Ilie Bolojan a cerut reluarea consultărilor pentru a se ajunge la o soluție de guvernare susținută „într-o manieră transparentă”, inclusiv varianta unui guvern minoritar, pe baza unui „pact național” care să țină cont de situația politică, bugetară și economică: „Considerăm că în perioada următoare, dată fiind situaţia în care ne găsim, dată fiind pulverizarea politică în Parlament, se impun consultări şi solicitarea PNL este către preşedintele României să reia consultările cu partidele politice în aşa fel încât să se degaje o soluţie pentru a avea un guvern care este susţinut într-o manieră transparentă, inclusiv un guvern minoritar, dacă va fi cazul, în aşa fel încât să existe responsabili, să existe susţinere pe baza unui pact naţional care să aibă în vedere situaţia politică în care se găseşte România, situaţia bugetară şi cea economică. În zilele următoare vom avea discuţii cu partenerii politici pentru a clarifica aceste aspecte”. [...]
