Știri
Știri din categoria Politică

Instabilitatea politică riscă să scumpească finanțarea României și să blocheze bani din PNRR , avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea PSD-AUR , potrivit Mediafax . Hunor susține că PSD și AUR „au răsturnat împreună” guvernul, dar „nu au rezolvat nicio problemă, ci au creat una nouă”, legând direct criza politică de riscuri economice: acces mai dificil la fonduri europene și presiune suplimentară pe buget. Miza imediată: PNRR și costul banilor pentru stat Liderul UDMR atrage atenția că mai sunt „116 zile” până la închiderea PNRR și că, în lipsa unor progrese rapide, România ar putea pierde „miliarde de euro” din fonduri europene, bani care ar lipsi atât din trezorerie, cât și din proiectele de dezvoltare. În paralel, Hunor spune că deficitul bugetar „nu mai poate fi amânat”, iar încrederea investitorilor a fost deja afectată. Consecința, în formularea sa, este că finanțarea țării devine „din ce în ce mai scumpă”, ceea ce restrânge spațiul de decizie economică. Ce condiții pune UDMR pentru o nouă majoritate Kelemen Hunor indică două condiții pe care UDMR le-a comunicat în discuțiile recente: verificarea posibilității de a reconstitui fosta majoritate pro-europeană (PSD, PNL, USR, UDMR și fracțiunea minoritară); desemnarea unui premier cu profil profesional și politic solid, capabil să gestioneze simultan criza politică, guvernamentală și bugetară și care „să nu fie perceput ca rival” de niciun actor politic relevant. În lipsa unei stabilizări rapide, mesajul UDMR este că efectele se vor vedea în primul rând în ritmul proiectelor finanțate din PNRR și în costurile la care statul se împrumută. [...]

Parlamentul Republicii Moldova a votat în primă lectură un nou Cod de funcționare care impune limba română ca limbă de lucru în plen și limitează folosirea limbii ruse , o schimbare cu miză de reglementare asupra modului în care se desfășoară dezbaterile și se exercită mandatul de deputat, potrivit Profit . Proiectul a provocat un protest în sală: partide de opoziție pro-ruse și de dreapta au părăsit ședința, acuzând „cenzură” pe care, susțin ele, partidul de guvernământ PAS ar încerca să o introducă în legislativ. Textul a fost votat în prima lectură, relatează News.ro. Ce schimbă noul Cod în Parlament Noile reguli de procedură introduc, pe lângă proclamarea limbii române drept limbă de lucru în plen, și limite de timp pentru discursuri. Igor Talmazan, care a prezentat regulamentul pentru PAS, a spus că deputații sunt liberi să vorbească în „limbi minoritare”, dar că în instituțiile statului trebuie folosită limba oficială, româna. În trecut, limba rusă era clasificată drept limbă „interetnică”, iar documentele erau traduse în mod obișnuit, notează Reuters. Miza de reglementare: traseismul politic și reconfigurarea majorităților Proiectul include și prevederi care vizează traseismul politic: după adoptarea și în lectura a doua, modificarea configurației politice rezultate în urma alegerilor parlamentare nu va mai fi permisă. Concret, potrivit NewsMaker: deputații neafiliați care au părăsit o fracțiune parlamentară nu vor putea adera la o altă fracțiune; nu vor putea fi constituite fracțiuni ale partidelor care nu au intrat în Parlament în urma scrutinului, nici ale celor interzise sau declarate neconstituționale. Pentru lectura a doua, documentul votat joi urmează să fie comasat cu proiectul de lege privind statutul, conduita și etica deputatului în Parlament. Reacții în plen și ce urmează Deputatul comunist Constantin Staris a susținut că noile reglementări subminează legitimitatea Parlamentului și a acuzat PAS că ar putea ajunge să „anuleze alegerile”. Alexandru Verșinin, de la partidul de dreapta Democrația Acasă, a afirmat că restricțiile degradează democrația. Președintele Parlamentului, Igor Grosu , l-a sancționat pe Verșinin pentru „lipsă de respect”, după care membrii opoziției au părăsit sala. Următorul pas este votul în lectura a doua; sursa nu indică un calendar exact pentru acest vot. [...]