Știri
Știri din categoria Politică
Instabilitatea politică riscă să scumpească finanțarea României și să blocheze bani din PNRR, avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea PSD-AUR, potrivit Mediafax.
Hunor susține că PSD și AUR „au răsturnat împreună” guvernul, dar „nu au rezolvat nicio problemă, ci au creat una nouă”, legând direct criza politică de riscuri economice: acces mai dificil la fonduri europene și presiune suplimentară pe buget.
Liderul UDMR atrage atenția că mai sunt „116 zile” până la închiderea PNRR și că, în lipsa unor progrese rapide, România ar putea pierde „miliarde de euro” din fonduri europene, bani care ar lipsi atât din trezorerie, cât și din proiectele de dezvoltare.
În paralel, Hunor spune că deficitul bugetar „nu mai poate fi amânat”, iar încrederea investitorilor a fost deja afectată. Consecința, în formularea sa, este că finanțarea țării devine „din ce în ce mai scumpă”, ceea ce restrânge spațiul de decizie economică.
Kelemen Hunor indică două condiții pe care UDMR le-a comunicat în discuțiile recente:
În lipsa unei stabilizări rapide, mesajul UDMR este că efectele se vor vedea în primul rând în ritmul proiectelor finanțate din PNRR și în costurile la care statul se împrumută.
Recomandate
Decizia CCR obligă Parlamentul să reia Legea Integrității, iar întârzierea poate pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR , susține deputata PNL Raluca Turcan, care acuză PSD și AUR că au transformat legea într-o „răfuială politică”, potrivit Mediafax . Turcan afirmă că, după decizia Curții Constituționale privind Legea Integrității, actul normativ trebuie pus din nou în acord cu hotărârea CCR, ceea ce înseamnă reluarea intervenției legislative, deși legea ar fi trebuit să fie deja adoptată și să bifeze un jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . Amendamentul privind declarațiile de avere, miza constituțională În postarea sa, deputata PNL indică drept „vinovat” un amendament referitor la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, despre care spune că a fost introdus de AUR și votat și de PSD. Turcan susține că CCR a declarat neconstituțional acest amendament și îl descrie ca fiind o măsură cu motivație politică. „CCR a declarat neconstituțional amendamentul privind declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață. O prevedere introdusă de AUR, votată și de PSD, pentru o răfuială politică care nu este doar neconstituțională, ci și profund iresponsabilă.” Ce urmează: reluarea traseului legislativ și termenul de final de august Conform informațiilor din articol, Legea Integrității „își reia acum de la 0 traseul prin legislativ”. Turcan avertizează că există riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro dacă legea nu va fi adoptată până la finalul lunii august. În același context, ea acuză PSD că ar fi folosit și un alt amendament – numit în text „amendamentul Fritz” – ca instrument politic, însă Curtea Constituțională ar fi considerat această prevedere conformă cu Constituția. Turcan susține că miza ar fi fost pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în urma unei condamnări definitive pentru conflict de interese. [...]
AUR și PSD își testează o colaborare pe economie în Parlament , după ce deputatul AUR Mohammad Murad a cerut înființarea unei „celule de criză” pentru economie, iar PSD ar urma să îl trimită în acest format pe fostul ministru Radu Oprea , potrivit G4Media . Murad, prezentat ca patron influent în turism și HoReCa, a anunțat că vrea o colaborare formală cu PSD „pe teme economice” și a invocat probleme din mediul de afaceri, inclusiv „valul de falimente” și „dispariția zilnică a aproximativ 180 de locuri de muncă”, cifre pe care spune că le preia din analiza PSD exprimată de Sorin Grindeanu. În declarația citată de publicație, Murad îi adresează public o întrebare lui Grindeanu privind disponibilitatea PSD de a interveni „împreună” pentru „salvarea economiei românești”, sugerând că o astfel de cooperare ar fi justificată de faptul că PSD și AUR sunt „primele două partide” rezultate din votul alegătorilor. Miza: semnal de cooperare pe agenda economică Dincolo de formula de „celulă de criză”, demersul indică o încercare de a construi un canal de lucru PSD–AUR pe subiecte economice, într-un moment în care, potrivit aceleiași surse, cele două partide au colaborat „constant” în ultimele luni, inclusiv în contextul moțiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului Bolojan. Context politic: episodul „guvernului Veștea” G4Media reamintește că Murad își anunțase anterior intenția de a vota guvernul Adrian Veștea, descris ca fiind „controlat de PSD și președintele Nicușor Dan”, dar a renunțat după ce liderul AUR, George Simion, i-a numit „trădători” pe parlamentarii care ar valida executivul. Publicația notează că liderii PSD îl vor trimite pe Radu Oprea în „celula de criză” propusă de Murad, însă articolul nu oferă detalii despre mandatul, componența sau calendarul acestui format, nici despre eventuale inițiative legislative concrete care ar urma să rezulte. [...]
Decizia CCR pe legea integrității deschide un nou front politic pe controlul mandatelor aleșilor , iar PNL acuză că PSD și AUR folosesc hotărârea Curții pentru a provoca o ruptură între liberali și USR, potrivit Mediafax . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că, în zilele de după decizia Curții Constituționale, PSD și AUR ar împinge un „narativ” conform căruia PNL ar fi făcut „înțelegeri pe la CCR” pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Muraru susține și că mesajele ar fi preluate inclusiv de „unii membri” ai PNL. „Toate eforturile din aceste zile din partea acestei alianțe toxice certate cu democrația, munca și bunul simț sunt dirijate către încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR. Este înghesuială printre postacii pesediști să arate cum PNL ar fi făcut înțelegeri pe la CCR pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Inclusiv trădători din PNL duc mai departe, disciplinat, narativul userizării Partidului Național Liberal, având în buzunar punctajul dat de PSD.” Muraru afirmă că PSD ar fi urmărit „execuția politică a unui singur om” și că amendamentul care a generat controversa ar fi fost „cu dedicație”. În același context, el susține că PSD „a fost dispus să sacrifice 770 de milioane de euro” pentru atingerea acestui obiectiv. Avertismentul PNL: efecte asupra mandatelor aleșilor locali În postarea sa, Muraru leagă decizia CCR de un risc mai larg pentru stabilitatea mandatelor, invocând rolul Agenției Naționale de Integritate (ANI). „De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranță. ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru. Primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale, oricine poate fi următoarea țintă. Dacă nu iese omul care trebuie, intervine PSD.” El susține, totodată, că PNL și USR „vor ieși întărite” și că vor merge „împreună” la următoarele alegeri. Ce a decis CCR pe „legea integrității” Curtea Constituțională a decis, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale: cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”; tot cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului/soției persoanelor vizate de lege; publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor vizați de lege a fost declarată neconstituțională cu majoritate de voturi. În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. [...]
Decizia CCR pe Legea integrității deschide calea încetării rapide a unor mandate , inclusiv al primarului Timișoarei, dacă actul normativ este promulgat, potrivit relatării Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz, susține că hotărârea Curții validează o sancțiune cu efect retroactiv și anunță că își va continua demersul la CEDO. Fritz afirmă că, în scenariul promulgării „Legii ANI”, mandatul său de primar „va înceta în 30 zile”, ca urmare a unei sancțiuni aplicate pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. Într-o postare pe Facebook, el acuză că prin această interpretare este încălcat principiul constituțional potrivit căruia „legea dispune numai pentru viitor” și avertizează că precedentul ar putea fi folosit politic. Ce a decis CCR și care este efectul practic Curtea Constituțională a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cu majoritate de voturi, CCR a declarat constituțională prevederea care stipulează încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza invocată de Fritz: impact extern și încredere investițională Dominic Fritz leagă subiectul de relația cu instituțiile europene și de percepția investitorilor. El afirmă că „în fața Comisiei Europene” PSD ar urma să explice cum „o lege-jalon de 770 de milioane de euro” a fost transformată „într-o armă împotriva unui primar ales de două ori”. Totodată, susține că „în fața investitorilor” va fi dificil de justificat crearea de locuri de muncă într-un stat „la cheremul unui singur partid”. Contextul cazului și pasul anunțat Fritz reamintește că situația care a stat la baza acuzațiilor ar fi fost semnarea „unei dubluri a unui referat deja semnat de fostul primar”, în 2020, pentru un PUZ elaborat integral înainte de preluarea mandatului. El susține că, potrivit noii legi, actele normative precum PUZ-urile nu mai pot fi încadrate la conflict de interese, dar că ar apărea o sancțiune pentru trecut. În final, președintele USR spune că „drumul” său „continuă la CEDO”, unde intenționează să conteste efectele deciziei. [...]
PNL contestă public narațiunea PSD despre „prăbușirea” economiei și invocă indicatori precum inflația , contul curent și exporturile , într-o dispută cu miză directă pentru percepția asupra politicilor fiscale și a stabilității macroeconomice, potrivit news.ro . Liberalii acuză PSD că încearcă „inducerea unei imagini apocaliptice despre economia României” pentru a discredita „măsurile de corectare a dezechilibrelor lăsate în urmă”. În replică, PNL spune că „cifrele oficiale arată altceva” și trece în revistă o serie de date pe care le folosește pentru a contrazice mesajele social-democraților despre inflație, economie, investiții, datoria publică și efectele măsurilor fiscale. Indicatorii invocați de PNL: inflație, dezechilibre externe, comerț În disputa pe inflație, PNL afirmă că aceasta „a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie” și susține că reducerea consumului și temperarea creșterii salariale fac parte din procesul de stabilizare și refacere a veniturilor reale. Pe zona de dezechilibre externe, liberalii indică faptul că „în primele cinci luni ale anului” deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4%, iar deficitul comercial cu bunuri cu 3,9%. Totodată, PNL afirmă că exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au avut „un avans marginal”. Investițiile străine și datoria publică: disputa pe interpretare PNL respinge afirmația PSD potrivit căreia investițiile străine s-ar fi „prăbușit” din cauza politicilor actuale și susține că scăderea din prima parte a anului a fost determinată „majoritar” de rambursarea unor credite intragrup și de reducerea profiturilor reinvestite, adăugând că nu ar reflecta neapărat o „fugă a investitorilor”. În privința datoriei publice, PNL afirmă că aceasta „reflectă deficitele acumulate în anii anteriori” și împrumuturile pentru acoperirea unor cheltuieli curente, prezentând corectarea dezechilibrelor drept condiție pentru „stabilitatea financiară” și „credibilitatea internațională” a României. Piața muncii și efectele fiscale asupra firmelor La acuzația PSD că măsurile fiscale „au blocat companiile românești” și că „peste 160 de români își pierd zilnic locul de muncă”, PNL răspunde că este o „interpretare politică alarmistă”. Liberalii admit presiuni asupra IMM-urilor din cauza costurilor și a temperării consumului, dar susțin că piața muncii rămâne stabilă, cu o rată a șomajului „relativ scăzută la nivel european”. De ce contează Schimbul de acuzații mută dezbaterea politică în jurul unor indicatori care influențează direct încrederea în economie: inflația, dezechilibrele externe, dinamica exporturilor și interpretarea fluxurilor de investiții străine. În lipsa unor măsuri concrete anunțate în acest schimb de replici, miza imediată rămâne modul în care partidele își justifică politicile fiscale și costurile de ajustare economică. [...]
Președintele Nicușor Dan pune presiune pe finalizarea rapidă a Legii ANI până la 31 august , termen pe care îl leagă explicit de PNRR, după decizia Curții Constituționale, potrivit Agerpres . Șeful statului spune că argumentele din sesizarea sa de neconstituționalitate au fost „foarte solide”, dar așteaptă motivarea CCR înainte de a decide pașii următori. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de X, Nicușor Dan afirmă că își poate menține opinia și după motivarea Curții, invocând situații anterioare în care sesizările i-au fost respinse, dar a rămas la aceeași poziție. Totodată, el indică traseul legislativ care urmează: după motivare, legea revine în dezbaterea Parlamentului și „abia apoi” ajunge la președinte pentru promulgare. Ce a decis CCR și ce rămâne în vigoare Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” din Legea ANI , sesizată și de președinte. În același timp, CCR a stabilit ca fiind constituțional amendamentul care prevede că aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea a declarat constituțională prevederea care stabilește încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza politică și termenul PNRR Nicușor Dan leagă explicit închiderea circuitului legislativ de data de 31 august, pe care o numește „termenul limită al PNRR”. În acest context, mesajul său sugerează o fereastră scurtă pentru clarificarea motivării CCR, reluarea dezbaterii parlamentare și trimiterea legii la promulgare. În plan politic, reprezentanții USR au reclamat că amendamentul validat de CCR îl vizează pe președintele partidului, Dominic Fritz , despre care spun că are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să își piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. „Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. (...) După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR.” [...]
