Știri
Știri din categoria Politică
Instabilitatea politică riscă să scumpească finanțarea României și să blocheze bani din PNRR, avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea PSD-AUR, potrivit Mediafax.
Hunor susține că PSD și AUR „au răsturnat împreună” guvernul, dar „nu au rezolvat nicio problemă, ci au creat una nouă”, legând direct criza politică de riscuri economice: acces mai dificil la fonduri europene și presiune suplimentară pe buget.
Liderul UDMR atrage atenția că mai sunt „116 zile” până la închiderea PNRR și că, în lipsa unor progrese rapide, România ar putea pierde „miliarde de euro” din fonduri europene, bani care ar lipsi atât din trezorerie, cât și din proiectele de dezvoltare.
În paralel, Hunor spune că deficitul bugetar „nu mai poate fi amânat”, iar încrederea investitorilor a fost deja afectată. Consecința, în formularea sa, este că finanțarea țării devine „din ce în ce mai scumpă”, ceea ce restrânge spațiul de decizie economică.
Kelemen Hunor indică două condiții pe care UDMR le-a comunicat în discuțiile recente:
În lipsa unei stabilizări rapide, mesajul UDMR este că efectele se vor vedea în primul rând în ritmul proiectelor finanțate din PNRR și în costurile la care statul se împrumută.
Recomandate
Premierul desemnat Luca Niculescu intră în negocieri cu partidele pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii , într-un calendar strâns: mai are nouă zile să depună la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, potrivit HotNews . Prima rundă de discuții cu partidele fostei Coaliții este programată joi. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate parlamentară, guvernul nu poate trece de votul de încredere, iar negocierile se poartă în paralel cu redactarea programului de guvernare. Ce spune Niculescu că urmărește în programul de guvernare Într-un mesaj publicat pe Facebook, Luca Niculescu afirmă că, dincolo de „majorități, negocieri și nume”, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și indică drept priorități creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri, inclusiv răspunsuri la problema prețurilor la energie. El mai susține că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”. Pozițiile partidelor: condiții și „linii roșii” Negocierile pornesc cu condiții explicite din partea principalilor actori: PSD : Niculescu l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a stabili o primă negociere. După această rundă, social-democrații ar urma să facă o ședință în care să decidă dacă îl susțin sau nu pe premierul desemnat. Potrivit informațiilor HotNews, Grindeanu îi va propune un „decalog” de 10 măsuri pentru relansare economică votate la Sinaia, între care refacerea sistemului energetic și un program național pentru alfabetizare funcțională. Grindeanu a declarat: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR”. PNL : liberalii spun că nu vor intra la guvernare , dar pot lua în calcul un vot de învestitură în funcție de program și componența Executivului. Secretarul general Robert Sighiartău a afirmat la RFI că un cabinet de tehnocrați „ar fi o soluție mai bună”, dacă este „un Guvern tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului”. UDMR : Kelemen Hunor anunță că se întâlnește joi cu Niculescu și cere ca programul să includă o componentă economică „puternică” pentru protejarea și crearea de locuri de muncă, sprijin pentru persoane în situații defavorizate (inclusiv pensionari, cu indexarea pensiilor) și protejarea drepturilor minorităților. UDMR trasează și o „linie roșie”: nu acceptă o majoritate obținută cu sprijinul AUR și SOS . USR : președintele Dominic Fritz afirmă că USR nu va vota guvernul condus de Niculescu dacă PSD are miniștri în cabinet. Fritz se declară, totodată, reticent față de varianta unui guvern tehnocrat, pe motiv că nu ar avea forța să-și impună proiectele în fața unei majorități ostile. Ce urmează În următoarele zile, Niculescu trebuie să transforme aceste poziții divergente într-o formulă care să treacă de Parlament: atât printr-un program de guvernare acceptabil pentru suficienți parlamentari, cât și printr-o echipă guvernamentală care să nu declanșeze veto-uri politice înainte de votul de învestitură. [...]
UDMR respinge anticipatele și cere folosirea desemnărilor rămase pentru un guvern stabil , într-un moment în care blocajul politic prelungește incertitudinea decizională. Potrivit Mediafax , Kelemen Hunor a spus după consultările de la Palatul Cotroceni că dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate „nu reprezintă o soluție” pentru deblocarea situației. Liderul UDMR susține că președintele Nicușor Dan mai are la dispoziție „cel puțin” două desemnări pentru funcția de prim-ministru și că partidele ar trebui să folosească această perioadă pentru negocieri, în vederea formării unei majorități într-un Parlament pe care îl descrie drept „fragmentat”. De ce miza este evitarea anticipatelor Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui nou scrutin, argumentând că acesta nu ar schimba „în mod fundamental” aritmetica parlamentară și ar complica suplimentar ieșirea din impas. „Anticipatele nu rezolvă nimic, absolut nimic. Chiar anticipatele ne încurcă și mai mult.” În același timp, a precizat că, dacă totuși se ajunge la anticipate, UDMR va participa, însă consideră că ele „nu rezolvă problemele țării”. Presiune pentru dialog și compromis între partide În evaluarea sa, înainte de a se lua în calcul dizolvarea Legislativului, șeful statului ar putea încerca noi nominalizări de premier, tocmai pentru a forța partidele să revină la masa negocierilor. „Politica e despre dialog și despre compromisuri.” Contextul impasului: două propuneri de guvern respinse Consultările de la Cotroceni au avut loc după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri, cu 182 de voturi „pentru”, sub pragul de 233 necesar învestirii. Mediafax notează că aceasta a fost a doua propunere respinsă, după ce și propunerea de guvern condusă de Adrian Veștea a picat la vot în luna iunie, situație care a deschis posibilitatea alegerilor anticipate. [...]
Pragul de 233 de voturi face inevitabile coalițiile , iar un instrument interactiv arată rapid ce combinații de partide trec, teoretic, de majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, „aritmetica parlamentară” devine decisivă: nu este suficient sprijinul politic declarat, ci sunt necesare voturile majorității deputaților și senatorilor pentru ca Guvernul să fie învestit. Ce înseamnă majoritatea în cifre Parlamentul are în prezent 464 de membri, iar pragul majorității este de 233 de voturi. În actuala configurație, niciuna dintre principalele formațiuni nu se apropie singură de acest prag, astfel că orice formulă guvernamentală are nevoie fie de o coaliție, fie de sprijin parlamentar din afara Guvernului. Mediafax indică următoarea distribuție a mandatelor pentru principalele partide: PSD: 126 de mandate (Camera Deputaților + Senat) AUR: 92 PNL: 81 USR: 58 UDMR: 31 Pe lângă acestea, mai există grupul minorităților naționale, UPR, SOS România, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. De ce „majoritatea pe hârtie” poate să nu ajungă Calculatorul interactiv permite selectarea grupurilor parlamentare și arată instant câte mandate ar avea împreună și dacă depășesc pragul de 233. Publicația precizează însă că este vorba despre o simulare matematică, bazată pe structura actuală a grupurilor. Apartenența la un grup parlamentar nu garantează un vot unitar la învestitură: abținerile, absențele sau voturile diferite de linia partidului pot schimba rezultatul, inclusiv în cazul unei coaliții care, matematic, pare să aibă majoritatea. În acest context, diferența dintre o formulă aflată „la limită” (233) și una cu un avans mai mare poate deveni esențială la votul din Parlament. Consultările și propunerile de premier PSD a mers la consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, argumentând că, fiind cel mai mare partid din Parlament, are prima opțiune pentru funcția de prim-ministru. În paralel, pe masa președintelui se află și varianta desemnării unui premier independent, susținut de mai multe formațiuni, iar consultările sunt prezentate ca decisive pentru conturarea unei formule care poate strânge cele 233 de voturi necesare. [...]
Deplasarea la Mykonos cu avion privat reaprinde discuția despre transparența întâlnirilor „de investiții” ale demnitarilor , după ce deputatul PSD Florin Manole a susținut, de la tribuna Parlamentului, că astfel de discuții nu se fac „în Ferentari”, potrivit G4Media . Manole a vorbit miercuri despre deplasarea în Mykonos, cu un avion privat, la care a participat împreună cu judecători și oameni de afaceri descriși de publicație drept „controversați”. În intervenția sa, deputatul PSD a ironizat ideea că întâlnirile în care se discută investiții în România ar putea avea loc într-un cartier precum Ferentari. „De ce Mykonos… Poate că aveți întrebarea asta. Ar fi trebuit oare Camera de Comerț să facă o întâlnire bilaterală în Ferentari, să discute despre investiții în România? Cred că sunteți un pic inocenți.” Ce nu a lămurit deputatul PSD Din informațiile prezentate, Manole nu a explicat despre ce investiții ar fi fost vorba la întâlnirea din Mykonos și nici cu cine s-ar fi întâlnit. El a afirmat însă că deplasarea „nu a costat statul român niciun leu”. Miza politică: comisie de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis Discuția a avut loc în contextul dezbaterilor din Camera Deputaților privind înființarea unei comisii de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis. Potrivit articolului, dezbaterile nu s-au încheiat cu un vot. În acest context, deputatul USR Cătălin Drulă a scris pe Facebook că PSD s-a opus votului pe comisie și a cerut ca fiecare deputat să decidă dacă Parlamentul vrea să afle „ce căutau” politicieni PSD, un judecător CCR, un președinte de tribunal și un afacerist „cu condamnare” în același avion privat spre Mykonos. [...]
PSD condiționează intrarea la guvernare de un plan economic concret , cerând premierului desemnat Luca Niculescu să pună pe masă măsuri pentru relansarea economiei și repornirea investițiilor, potrivit Wall-Street . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , spune că social-democrații au deja pregătit un program de guvernare „cu măsuri clare pentru relansarea economiei”, iar discuția despre o majoritate ar avea sens doar dacă propunerile premierului desemnat „răspund aceleiași nevoi de schimbare”. Miza: programul economic, înaintea negocierilor politice În mesajul citat de Agerpres, Manda critică faptul că PNL și USR ar fi început să pună condiții pentru participarea la viitorul guvern înainte ca programul de guvernare să fie prezentat public și discutat. „Programul nu există încă pe masă, măsurile pentru economie și pentru români nu le cunoaștem, dar ei știu deja cine are voie și cine nu are voie să guverneze.” În același timp, liderul PSD avertizează că „România nu-și mai permite” o nouă rundă de negocieri centrate pe funcții și calcule politice, în condițiile în care, susține el, economia resimte deja efectele ultimelor luni. Ce cere PSD premierului desemnat Luca Niculescu Pentru PSD, schimbarea premierului ar trebui să vină la pachet cu o schimbare de politică economică. Manda indică explicit direcțiile pe care partidul vrea să le vadă în planul lui Niculescu: măsuri „pentru a scoate economia din declin”; soluții „pentru a reporni investițiile”; măsuri pentru „a repara efectele ultimelor luni”. În lipsa detaliilor din programul premierului desemnat, PSD transmite că nu se angajează la o susținere politică, dar lasă deschisă posibilitatea unei negocieri dacă există convergență pe conținutul economic. [...]
AUR propune o schemă de ajutor de stat de până la 1,05 miliarde de euro (aprox. 5,25 miliarde lei) pentru a reduce temporar costul energiei la marii consumatori industriali , potrivit news.ro . Inițiativa mizează pe folosirea veniturilor obținute de România din licitarea certificatelor de emisii și ar urma să fie finanțată prin bugetul Ministerului Energiei. Proiectul vizează întreprinderile mari consumatoare de energie din sectoarele electro-intensive expuse comerțului internațional, printr-o reducere aplicată ulterior asupra costului energiei electrice aferente consumului eligibil. Cum ar funcționa schema și care sunt limitele propuse Conform proiectului descris de AUR, ajutorul ar urma să fie acordat în condiții care limitează atât baza de calcul, cât și nivelul reducerii: consumul eligibil nu poate depăși 50% din consumul anual de energie electrică; reducerea acordată nu poate depăși 50% din prețul de referință en-gros; măsura nu poate conduce la un preț efectiv suportat de beneficiar mai mic de 50 euro/MWh. Bugetul total propus este de cel mult 1,05 miliarde euro (aprox. 5,25 miliarde lei), cu un plafon anual de maximum 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei). Sursa de finanțare: venituri din certificatele de emisii Finanțarea ar urma să fie asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, din veniturile obținute de România din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit informațiilor prezentate de partid. Condiționare de investiții: cel puțin jumătate reinvestită AUR propune ca sprijinul să fie legat direct de investiții, printr-o obligație de reinvestire: cel puțin 50% din valoarea ajutorului primit pentru un an ar trebui direcționată către proiecte precum producerea de energie din surse regenerabile, stocarea energiei, eficiența energetică, electrificarea proceselor de producție, decarbonizarea sau digitalizarea managementului energetic. Argumentul inițiatorilor: competitivitate industrială și țintă explicită Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR și unul dintre inițiatori, susține că măsura urmărește „salvarea industriei grele” și menținerea competitivității în contextul prețurilor ridicate la energie. El afirmă că România ar fi pierdut în ultimii doi ani „cea mai mare parte a industriei grele” și indică drept exemplu combinatul de la Galați, Hunedoara și situația Azomureș, menționând că „singura mare unitate industrială” rămasă ar fi Alro Slatina , pentru care ar fi necesară o schemă de sprijin. „Dacă dăm un leu să susținem Alro Slatina, vom primi înapoi, prin impozite și taxe, peste 4 lei.” Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar sau despre poziția Guvernului față de inițiativă. În acest stadiu, proiectul rămâne o propunere legislativă depusă în Parlament, cu impact potențial major asupra cheltuielilor bugetare și asupra modului în care sunt folosite veniturile din certificatele de emisii. [...]
