Știri
Știri din categoria Politică
Dominic Fritz spune că proiectele comune Primărie–CJ Timiș merg mai departe, în pofida diferențelor politice dintre USR și PSD, iar la nivel local colaborarea va rămâne una „instituțională normală”, potrivit News. Mesajul are miză operațională: fără dialog cu Consiliul Județean Timiș (condus de Alfred Simonis, PSD), proiectele care presupun acorduri tehnice sau financiare riscă blocaje.
Într-o conferință de presă de vineri, președintele USR a spus că relația cu PSD în județul Timiș va continua „în aceiași termeni” ca în anii trecuți, chiar dacă partidele au „viziuni profund diferite”.
„Eu ca primar nu-mi permit să fiu bosumflat în colţ şi să nu vorbesc cu CJT.”
Fritz a indicat că Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș lucrează la mai multe proiecte în parteneriat sau care implică înțelegeri tehnice ori financiare, între care:
Tot în această logică de colaborare instituțională, consilierii județeni USR au votat, miercuri, alături de ceilalți, bugetul județului Timiș pe 2026.
Separat de cooperarea administrativă locală, Fritz a respins „categoric” ideea refacerii unei coaliții cu PSD la nivel național, după ce social-democrații au răsturnat Guvernul prin moțiune de cenzură. El a numit „naivă” speranța PSD privind refacerea coaliției pro-europene.
„Ideea PSD-ului că «haideţi că am glumit cu moţiunea asta, haideţi înapoi (…)», asta nu mai merge.”
Recomandate
AUR condiționează orice discuție de guvernare de negocieri înainte de consultările de la Cotroceni , în scenariul în care Guvernul Mureșan nu trece de votul Parlamentului, potrivit HotNews . Mesajul, transmis în principal către PSD, indică o strategie de presiune pentru formarea unei majorități parlamentare înainte ca președintele să înceapă consultările oficiale. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că o coaliție PSD–AUR ar fi posibilă doar dacă PSD contactează AUR și dacă discuțiile au loc înainte de consultările de la Cotroceni, „în această situație” în care guvernul nu ar fi învestit. Declarațiile sunt atribuite de HotNews agenției Agerpres . „Dacă ne contactează primul partid al țării ca număr de parlamentari, aceste discuții trebuie să aibă loc înainte de consultările de la Cotroceni. Nu e vorba de alianță. Se poate numi coaliție de guvernare.” În același timp, Peiu a indicat că obiectivul principal al AUR rămâne declanșarea alegerilor anticipate, pe care le descrie drept „singura soluție democratică de ieșire din blocaj”. El a mai afirmat că AUR exclude să voteze un guvern din care nu face parte și că o eventuală alianță PSD–AUR „depinde în întregime de PSD și de președintele Nicușor Dan”. Boicot la învestire și deschidere de negocieri și cu PNL/USR Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a declarat că partidul va anunța echipa de negociere și liniile de discuție „după ce pică Guvernul Mureșan” și că negocierile pot viza și PNL sau USR, nu doar PSD. În paralel, AUR își menține decizia de a nu participa la audierile miniștrilor și nici la votul de învestire, invocând „programul de guvernare prezentat”. „Poziția noastră este cât se poate de clară: nu votăm acest Guvern.” Avrămescu a mai spus că, dacă PSD dorește discuții cu AUR, acestea trebuie purtate „cu partidul, nu individual”, la nivel de conducere. Tot el a susținut că AUR va avea „echipe de negocieri” pentru formarea unei majorități și a indicat că, la nivel de program, pot exista „elemente comune” între PSD și AUR, inclusiv pe fondul unei „crize economice” și „crize sociale”, fără a detalia măsuri concrete. Context: Simion vorbește despre negocieri pentru „un Guvern stabil” În aceeași zi, liderul AUR George Simion a anunțat că negociază cu formațiunile politice pentru a forma „un Guvern stabil”, pe fondul unei „crize politice majore”, potrivit unei declarații citate de HotNews. Formațiunea anunțase anterior că nu va vota guvernul Mureșan, poziție reluată și în materialul publicat de HotNews, inclusiv prin trimitere la un articol anterior despre boicotul anunțat de Simion. [...]
O posibilă decizie de neconstituționalitate a OUG 38/2026 la CCR poate scoate din joc mecanisme-cheie pentru derularea proiectelor SAFE , punând sub presiune contracte de apărare și infrastructură de ordinul miliardelor de euro, chiar în ziua în care Parlamentul votează învestirea Guvernului Mureșan, potrivit HotNews . Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizării depuse de președintele PSD, Sorin Grindeanu, privind Ordonanța 38/2026. Conform unor surse politice citate de publicație, judecătorii CCR „se pregătesc să admită” sesizarea, ceea ce ar putea afecta implementarea unor proiecte finanțate prin instrumentul european SAFE. România are o alocare de 16,7 miliarde de euro prin SAFE, iar contracte de peste 9 miliarde de euro au fost deja semnate și ar putea fi puse în pericol de o decizie a CCR, notează HotNews. SAFE este prezentat în articol ca un mecanism bazat pe împrumuturi, nu pe fonduri nerambursabile, cu dobândă maximă de 3% și o perioadă de grație de 10 ani; rambursarea ar începe din 2035, eșalonat pe circa 30 de ani. Miza economică și operațională: ce ar bloca, de fapt, o decizie CCR HotNews arată că o eventuală declarare ca neconstituțională a OUG 38/2026 nu ar însemna dispariția programului SAFE și nici anularea automată a contractelor deja semnate. Riscul major ar fi, însă, pentru derularea viitoare a proiectelor, prin eliminarea unui set de mecanisme introduse de ordonanță. Efectul principal indicat: pentru viitor ar dispărea mecanismele prin care statul poate: expropria anumite active industriale; prelua participații sau active ale unor companii strategice. Consecința practică, potrivit articolului, ar putea fi apariția unor blocaje în proiectele care depind de aceste instrumente. De ce a fost atacată OUG 38/2026 Sesizarea lui Sorin Grindeanu susține că Guvernul Bolojan ar fi depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Argumentul prezentat: proiectul ordonanței, adoptate pe 4 mai, ar fi fost modificat în ziua moțiunii (5 mai), iar forma finală ar fi fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea executivului. Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, „potrivit legii”, conform HotNews. Separat, OUG 38/2026 a fost atacată și de Avocatul Poporului, care a invocat, între motive, lipsa avizului Consiliului Legislativ și limitările unui guvern demis. Context politic: calendarul CCR, suprapus peste votul pentru Guvernul Mureșan În articol este menționată o postare a lui Sorin Grindeanu, publicată duminică, în care acesta i-a numit pe reprezentanții Guvernului Bolojan „trădători de țară” și a susținut că s-ar fi împrumutat „pe 40 de ani” miliarde prin SAFE pentru a da contracte de 8 miliarde de euro unei singure companii străine, „în defavoarea industriei naționale”. Postarea este disponibilă aici . La finalul mesajului, liderul PSD a anunțat că PSD nu va vota Guvernul Mureșan. HotNews mai relatează că, în rândul unor lideri PNL și USR, au apărut suspiciuni că PSD ar fi încercat să împingă votul de învestitură pentru miercuri, astfel încât ședința de plen să coincidă cu decizia CCR. În Birourile Permanente Reunite, PNL ar fi propus ca votul final să fie marți seară, însă, potrivit surselor HotNews, nu PSD s-ar fi opus, ci AUR, care ar fi cerut programarea pentru miercuri. Cum sunt împărțite alocările SAFE pentru România Potrivit articolului, alocarea de 16,7 miliarde de euro este structurată astfel: 2,8 miliarde euro – achiziții pentru MAI și alte instituții din zona de siguranță și securitate națională; 4,2 miliarde euro – segmente din Autostrada A7 (Pașcani – Suceava – Siret) și A8 (Moțca – Iași – Ungheni); 9,6 miliarde euro – achiziții militare ale MApN. HotNews indică și exemple de contracte SAFE deja semnate (inclusiv un total estimat de ~8,57 miliarde euro pentru proiecte MApN enumerate în articol) și un total de ~1,208 miliarde euro pentru contracte SAFE ale MAI/SRI/IGSU. Pentru detalii despre achizițiile militare deja contractate, HotNews trimite la un material separat, disponibil aici . [...]
Kelemen Hunor avertizează că anticipatele ar împinge AUR spre guvernare , într-un apel către PSD și PNL să deblocheze formarea unei majorități după votul din Parlament, potrivit HotNews . Miza imediată este votul de miercuri pentru învestirea guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Acesta a spus, într-un interviu la Digi24 , că are în acest moment „doar cele 170 de voturi” ale PNL, USR și UDMR și a invocat „rezultate foarte bune ale discuției cu grupul minorităților”. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. În acest context, președintele UDMR respinge ideea alegerilor anticipate și susține că, dacă guvernul Mureșan nu trece, o opțiune mai potrivită ar fi ca președintele Nicușor Dan să îl nominalizeze premier pe Sorin Grindeanu. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la B1 TV . De ce contează: riscul unei reconfigurări a puterii în jurul AUR Hunor argumentează că anticipatele nu ar schimba raportul de forțe „în favoarea” PSD și PNL, ci doar ar „schimba ordinea”, cu AUR pe primul loc și imposibil de evitat în ecuația formării guvernului. „Soluția anticipatelor nu înseamnă că se va schimba ceva în favoarea acestor forțe politice. Se va schimba ordinea. AUR va fi pe primul loc și nu se poate evita atunci formarea unui guvern în jurul partidului AUR.” În același mesaj, liderul UDMR le transmite PSD și PNL că, „dincolo de orgolii” și dispute, există o „responsabilitate comună” pentru guvernarea țării, sugerând că o criză prelungită ar putea produce efecte politice greu de controlat. Ce urmează: votul din Parlament și scenariul anticipatelor Parlamentul votează miercuri asupra guvernului Mureșan, iar în lipsa unei majorități de 233 de voturi, discuția despre pașii constituționali pentru anticipate revine în prim-plan. Separat, deputatul PNL Alexandru Muraru a spus că partidul ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate în cazul în care guvernul pică la vot, conform HotNews . [...]
UDMR își reafirmă veto-ul față de un guvern susținut de AUR , poziție care poate complica aritmetica parlamentară la votul de învestitură și grăbește scenariul unei noi nominalizări de premier dacă Executivul nu trece, potrivit news.ro . Tanczos Barna, ministrul propus la Agricultură, a declarat după audierea în comisiile parlamentare că UDMR nu își va „flexibiliza” poziția pentru a vota un viitor guvern din care face parte AUR sau care este susținut de AUR și de „partide extremiste”. El a invocat și ponderea Uniunii în Legislativ, arătând că UDMR are „7% în Parlament” și că nu ar trebui „de fiecare dată” să fie „arătați cu degetul” dacă un guvern nu trece. „Ne cunoaşteţi. Noi, când zicem că nu, acela rămâne nu. (...) În cazul în care este vorba de un guvern care este susţinut de AUR şi de partide extremiste, răspunsul nostru rămâne nu.” Miza: votul de învestitură și presiunea pe o nouă propunere de premier În același context, Tanczos Barna a spus că, dacă Guvernul nu trece miercuri, „trebuie să se vină cât se poate de repede, imediat” cu o nouă propunere de premier, pentru „a nu mai pierde timpul”. Declarația indică o presiune pentru accelerarea procedurilor politice în cazul unui eșec la vot, cu efect direct asupra calendarului de formare a Executivului. Replica la acuzația de „anti-american” Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu , care a catalogat guvernul Bolojan drept „cel mai anti-american”, Tanczos Barna a spus că nu a avut „nicio legătură cu acele spețe” și a susținut că UDMR nu este „nici anti-europeană, nici anti-americană”. „Cu siguranţă noi, cei din UDMR, nu suntem nici anti-europeni, nici anti-americani, nici anti...nimic.” [...]
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că o indexare a pensiilor de la 1 ianuarie este „fezabilă”, dar doar în variantă prudentă și condiționată de construcția bugetului pe 2027 , potrivit Mediafax . Mesajul indică faptul că decizia va depinde de negocierile politice și de spațiul fiscal disponibil, nu de un angajament ferm. Nazare a făcut declarațiile luni seară, după ce a primit aviz favorabil în comisia parlamentară pentru portofoliul Finanțelor în guvernul Mureșan. El a spus că se poate lua în calcul „o creștere prudentă” a pensiilor, sub forma unei indexări „prudente”, începând cu prima lună a anului viitor, dar a legat explicit discuția de „pilonii viitorului buget pe 2027 ” și de negocierea între partide pentru adoptarea acestuia. „Cred că putem lua în calcul o creștere prudentă a pensiilor. O indexare prudentă. De la 1 ianuarie. Dar vorbesc de o indexare, repet, prudentă. Toate aceste elemente constituie pilonii viitorului buget pe 2027 și a negocierii între partide a acestui buget, astfel încât el să fie adoptat. Nu este acum momentul să intru în această discuție tehnică.” De ce contează: indexarea e împinsă în zona negocierii bugetare Din declarațiile ministrului reiese că eventuala majorare nu este tratată ca o decizie separată, ci ca parte a pachetului bugetar pe 2027, care urmează să fie negociat politic. Nazare a refuzat să intre în detalii tehnice, invocând faptul că nu este „momentul oportun” și că, „din respect pentru toate partidele” care trebuie să valideze traiectoria pentru 2027 și după, nu se pronunță acum asupra acestor discuții. Ce urmează În lipsa unor cifre sau a unui calendar detaliat în declarațiile citate, rămâne de văzut ce formă ar putea lua „indexarea prudentă” și ce spațiu va lăsa proiectul de buget pe 2027 pentru o astfel de măsură. În acest stadiu, singura certitudine transmisă public este condiționarea deciziei de negocierea și adoptarea bugetului. [...]
PSD încearcă să limiteze riscul diplomatic al acuzațiilor privind implicarea SUA în căderea Guvernului Bolojan , printr-o contranarațiune bazată pe poziții oficiale ale ROMGAZ , ale Guvernului Greciei și ale ambasadorului american la București, potrivit Mediafax . Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei în Guvernul Bolojan și deputat PSD, respinge acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi colaborat cu oficiali americani pentru a „da jos” guvernul și susține că informațiile atribuite Wall Street Journal „nu sunt adevărate”. Într-o postare pe Facebook, Ivan afirmă că „faptele încep să demonteze povestea” și acuză că miza ar fi fost „interes politic”, cu efectul de a arunca România „într-o poveste toxică despre relația cu Statele Unite”. Ce documente și reacții invocă Bogdan Ivan Pentru a-și susține poziția, Ivan spune că publică răspunsul ROMGAZ și reacția oficială a Guvernului Elen, alături de o referire la poziția ambasadorului SUA la București. În mesajul său, el citează: ROMGAZ , care arată că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni asupra conducerii companiei pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, indiferent de sursă”, menționând explicit că asta ar include și LNG (gaz natural lichefiat); Guvernul Greciei , care afirmă: „Nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa Guvernului grec”; ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , care spune că SUA au „deplină încredere în democrația din România”, iar situația politică internă este una pe care România trebuie să o rezolve singură. Reacția lui Sorin Grindeanu: negare totală și atac la acuzații Și Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat pe același subiect, respingând acuzațiile. Liderul PSD susține că „pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii”, nu „americanii” sau alte forțe externe, și critică ceea ce numește un „spectacol” care ar urmări, în opinia sa, „distrugerea relațiilor cu Statele Unite ale Americii”. Contextul acuzațiilor: relatarea Wall Street Journal Disputa pornește după relatările Wall Street Journal privind căderea Guvernului din România. Conform informațiilor prezentate de Mediafax, Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, în contextul în care ambasadoarea SUA în Grecia, descrisă ca apropiată a lui Donald Trump, ar fi declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan. În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material despre acuzațiile de trădare, poziția PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Ivan și Grindeanu, urmărește să contracareze rapid o temă cu potențial de escaladare în plan extern, prin trimiterea la documente și declarații instituționale. [...]
