Știri
Știri din categoria Politică
MAE își reevaluează patrimoniul imobiliar la circa 4,06 miliarde de lei, iar miza imediată este reducerea costurilor cu chiriile prin mutarea unor misiuni în clădiri ale statului după renovare, potrivit Agerpres, care o citează pe ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu.
Hotărârea de Guvern privind actualizarea valorii de inventar acoperă 123 de clădiri și 77 de terenuri, cu o valoare actualizată estimată la aproximativ 4,06 miliarde de lei. Patrimoniul reevaluat este răspândit în 60 de orașe din 50 de țări și include sedii de ambasade și consulate, reședințe ale șefilor de misiune, anexe tehnice și terenurile aferente.
Reevaluarea anterioară a fost realizată în februarie 2022, iar operațiunea actuală a fost făcută cu evaluatori autorizați, atât din România, cât și la nivel local în statele unde se află imobilele, conform declarațiilor ministrului.
Oana Țoiu susține că actualizarea valorii de inventar este „un pas necesar” pentru ca imobilele să nu fie subevaluate în documente, dar spune că nu este suficient, invocând degradarea unei părți din clădiri.
În acest context, ministrul afirmă că în bugetul din acest an a fost inclus „prioritar” un Fond pentru patrimoniu destinat reparațiilor și renovărilor. Planul este ca, după renovare, unele misiuni să fie mutate din spații închiriate în clădiri aflate în proprietatea statului român, ceea ce ar aduce „o economie anuală a bugetului public estimată la 3-4 milioane de euro” (aprox. 15-20 milioane lei).
Recomandate
Schimbul de replici dintre șefa EPPO și președinte reaprinde disputa despre „abuzurile DNA” și riscă să fragilizeze încrederea în instituțiile anticorupție , într-un moment în care acuzațiile rămân, de ambele părți, la nivel de percepție și cerere de documentare, potrivit Mediafax . Laura Codruța Kövesi , șefa Parchetului European (EPPO) și fost procuror-șef al DNA, i-a răspuns președintelui Nicușor Dan după ce acesta a spus în aprilie că „ar înclina să creadă” că au existat abuzuri în perioada în care Kövesi a condus DNA. Reacția a fost exprimată într-un interviu pentru Context.ro, preluat de Mediafax. În răspunsul ei, Kövesi susține că afirmația președintelui nu o afectează doar personal, ci „a afectat o întreagă instituție importantă în România” și pe procurorii care au lucrat sau lucrează acolo. Ea îl critică pe șeful statului pentru lipsa unei baze factuale a declarației și introduce o ironie la adresa trecutului său de olimpic la matematică. „Deci faptul că ai obținut un scor bun la olimpiade internaționale de matematică nu te califică să faci altfel de afirmații. Și cu siguranță funcția de președinte al României este o funcție dificilă, stresantă, obositoare. Îi doresc președintelui mult somn, un somn bun. Țara are nevoie de el să revină în formă bună.” Ce a spus Nicușor Dan și miza acuzațiilor Pe 16 aprilie, într-un interviu pentru Europa FM , Nicușor Dan a afirmat că „ar înclina să creadă” că au existat abuzuri în perioada conducerii DNA de către Kövesi și a subliniat că acuzațiile grave trebuie susținute cu dovezi. În același context, el a invocat faptul că „sunt foarte mulți oameni care spun că s-au făcut abuzuri” și a cerut documentarea unor afirmații precum folosirea justiției pentru eliminarea unor oameni politici sau pentru „războaie politice”. Kövesi: fără planuri de intrare în politică, respinge „scenariile” Întrebată despre o eventuală implicare politică, Kövesi afirmă că nu are „niciun fel de plan” să intre în politică, să creeze un partid sau să intre într-o alianță politică. Ea spune că speculațiile privind o candidatură la președinție ori numiri în funcții precum ministru al Justiției sau director SRI „nu au fost niciodată ceva concret” și le descrie drept „o perdea de fum”. Totodată, Kövesi menționează că și-ar dori, ca posibilitate, să facă traininguri cu procurori și judecători tineri, dar precizează că acest lucru nu ar însemna o revenire în politică și că nu dorește o funcție care presupune apartenență la un partid. De ce contează Disputa publică mută din nou în prim-plan tema „abuzurilor” din perioada de vârf a anticorupției, însă, din informațiile prezentate, rămâne nerezolvată problema centrală: existența unor dovezi sau rapoarte care să susțină acuzațiile. În lipsa unei clarificări documentate, schimbul de replici riscă să alimenteze polarizarea și să afecteze percepția asupra instituțiilor-cheie din justiție. [...]
Candidatul la Justiție din viitorul guvern ungar s-a retras pentru a evita suspiciuni de nepotism , după ce legăturile sale de familie cu premierul desemnat Péter Magyar au stârnit critici, relatează Politico . Márton Melléthei-Barna, avocat și cumnat al lui Magyar (este căsătorit cu sora acestuia, Anna Ilona Melléthei-Barna), și-a retras candidatura joi seară, invocând riscul de a afecta încrederea publică într-un moment sensibil al tranziției politice. Într-o postare pe Facebook, el a spus că a discutat cu Péter Magyar și că au convenit că „ar servi cel mai bine interesele țării și ale guvernului TISZA” ca altcineva să preia portofoliul. Melléthei-Barna a susținut că numirea sa ar fi fost „de necontestat din perspective juridice, politice, morale și umane”, dar a admis că legăturile sale „de familie și de prietenie” cu premierul desemnat au devenit o distragere într-un moment politic delicat. Retragerea vine la mai puțin de o săptămână după ce Péter Magyar își apărase public alegerea, descriindu-i competența profesională drept „de necontestat” și argumentând că îngrijorările privind nepotismul sunt de înțeles, dar gestionabile. Tot atunci, Magyar a mai spus că sora sa, judecător la Tribunalul Districtual Central Pest, ar urma să renunțe la funcție „pentru a evita chiar și aparența” unei interferențe între puteri. După retragere, Magyar a anunțat vineri că o nominalizează pe Márta Görög, decan al Facultății de Drept și Științe Politice a Universității din Szeged, pentru funcția de ministru al justiției. Potrivit informațiilor din articol, Görög este președinte regional în cadrul Baroului Ungar și membră a unei divizii a Academiei Ungare de Științe specializate în domeniul juridic. Contextul imediat: instalarea noului executiv Magyar și-a prezentat primele propuneri de miniștri pe 20 aprilie, la câteva zile după ce l-a învins pe Viktor Orbán în alegerile din 12 aprilie, punând capăt unei perioade de 16 ani la putere a liderului naționalist. Noul Parlament al Ungariei se reunește sâmbătă pentru ședința inaugurală, în care Magyar este așteptat să fie numit oficial prim-ministru. [...]
Instabilitatea politică riscă să scumpească finanțarea României și să blocheze bani din PNRR , avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea PSD-AUR , potrivit Mediafax . Hunor susține că PSD și AUR „au răsturnat împreună” guvernul, dar „nu au rezolvat nicio problemă, ci au creat una nouă”, legând direct criza politică de riscuri economice: acces mai dificil la fonduri europene și presiune suplimentară pe buget. Miza imediată: PNRR și costul banilor pentru stat Liderul UDMR atrage atenția că mai sunt „116 zile” până la închiderea PNRR și că, în lipsa unor progrese rapide, România ar putea pierde „miliarde de euro” din fonduri europene, bani care ar lipsi atât din trezorerie, cât și din proiectele de dezvoltare. În paralel, Hunor spune că deficitul bugetar „nu mai poate fi amânat”, iar încrederea investitorilor a fost deja afectată. Consecința, în formularea sa, este că finanțarea țării devine „din ce în ce mai scumpă”, ceea ce restrânge spațiul de decizie economică. Ce condiții pune UDMR pentru o nouă majoritate Kelemen Hunor indică două condiții pe care UDMR le-a comunicat în discuțiile recente: verificarea posibilității de a reconstitui fosta majoritate pro-europeană (PSD, PNL, USR, UDMR și fracțiunea minoritară); desemnarea unui premier cu profil profesional și politic solid, capabil să gestioneze simultan criza politică, guvernamentală și bugetară și care „să nu fie perceput ca rival” de niciun actor politic relevant. În lipsa unei stabilizări rapide, mesajul UDMR este că efectele se vor vedea în primul rând în ritmul proiectelor finanțate din PNRR și în costurile la care statul se împrumută. [...]
Parlamentul Republicii Moldova a votat în primă lectură un nou Cod de funcționare care impune limba română ca limbă de lucru în plen și limitează folosirea limbii ruse , o schimbare cu miză de reglementare asupra modului în care se desfășoară dezbaterile și se exercită mandatul de deputat, potrivit Profit . Proiectul a provocat un protest în sală: partide de opoziție pro-ruse și de dreapta au părăsit ședința, acuzând „cenzură” pe care, susțin ele, partidul de guvernământ PAS ar încerca să o introducă în legislativ. Textul a fost votat în prima lectură, relatează News.ro. Ce schimbă noul Cod în Parlament Noile reguli de procedură introduc, pe lângă proclamarea limbii române drept limbă de lucru în plen, și limite de timp pentru discursuri. Igor Talmazan, care a prezentat regulamentul pentru PAS, a spus că deputații sunt liberi să vorbească în „limbi minoritare”, dar că în instituțiile statului trebuie folosită limba oficială, româna. În trecut, limba rusă era clasificată drept limbă „interetnică”, iar documentele erau traduse în mod obișnuit, notează Reuters. Miza de reglementare: traseismul politic și reconfigurarea majorităților Proiectul include și prevederi care vizează traseismul politic: după adoptarea și în lectura a doua, modificarea configurației politice rezultate în urma alegerilor parlamentare nu va mai fi permisă. Concret, potrivit NewsMaker: deputații neafiliați care au părăsit o fracțiune parlamentară nu vor putea adera la o altă fracțiune; nu vor putea fi constituite fracțiuni ale partidelor care nu au intrat în Parlament în urma scrutinului, nici ale celor interzise sau declarate neconstituționale. Pentru lectura a doua, documentul votat joi urmează să fie comasat cu proiectul de lege privind statutul, conduita și etica deputatului în Parlament. Reacții în plen și ce urmează Deputatul comunist Constantin Staris a susținut că noile reglementări subminează legitimitatea Parlamentului și a acuzat PAS că ar putea ajunge să „anuleze alegerile”. Alexandru Verșinin, de la partidul de dreapta Democrația Acasă, a afirmat că restricțiile degradează democrația. Președintele Parlamentului, Igor Grosu , l-a sancționat pe Verșinin pentru „lipsă de respect”, după care membrii opoziției au părăsit sala. Următorul pas este votul în lectura a doua; sursa nu indică un calendar exact pentru acest vot. [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL readuce în prim-plan riscul de politizare a instituțiilor publice , după ce președintele PSD Iași, deputatul Petru Bogdan Cojocaru, l-a atacat pe premierul interimar Ilie Bolojan și a invocat un caz de condamnare pentru abuz în serviciu legat de fosta conducere a Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad, potrivit G4Media . Cojocaru susține că Bolojan „ar trebui să se uite și în propria curte” când vorbește despre „șobolănisme” și îl dă ca exemplu pe liberalul Petru Avram, fost șef al Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad, despre care afirmă că a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare pentru abuz în serviciu. În postarea citată de publicație, liderul PSD Iași leagă cazul de Costel Alexe (PNL), președintele Consiliului Județean Iași, pe care îl descrie drept „dublu inculpat penal”, și afirmă că Petru Avram este „cumătrul” acestuia. Ce spune PSD despre condamnare și dosarele în curs Potrivit lui Cojocaru, condamnarea lui Petru Avram ar fi venit după ce acesta ar fi trimis muncitori de la ABA Prut – Bârlad pe domeniul familiei Alexe din Sculeni pentru a „denisipa” mai multe puțuri. Acesta precizează că sentința Tribunalului este în primă instanță și că pedeapsa este cu suspendare. Tot în aceeași postare, Cojocaru afirmă că: un al doilea dosar DNA privind fapte de corupție legate de domeniul familiei Alexe din Sculeni este pe rolul Curții Supreme; în acest al doilea dosar, Costel Alexe este judecat pentru luare de mită, în dosarul cunoscut drept „Tabla”. De ce contează Dincolo de limbajul politic folosit, miza practică este legată de credibilitatea și funcționarea instituțiilor publice cu rol operațional (în acest caz, o administrație bazinală), în contextul în care acuzațiile vizează folosirea resurselor publice în interes privat și trimit la dosare de corupție aflate în instanță. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu rezultă reacția celor vizați la acuzațiile formulate de Cojocaru. [...]
USR exclude o fuziune cu PNL, dar lasă deschisă o alianță în 2028 , pe fondul unei coordonări politice mai strânse menite să contrabalanseze influența PSD în viitoarele negocieri de putere, potrivit HotNews . Dominic Fritz , președintele USR, a spus la Antena 3 că o fuziune „este exclusă”, invocând diferențe de istorie și de electorat între cele două partide, însă a indicat că actuala colaborare poate evolua către o formulă comună până la alegerile parlamentare din 2028. Declarațiile sunt citate de News.ro . De ce contează: „polul reformist” ca opțiune de guvernare în 2028 Mesajul central al lui Fritz este că USR și PNL ar putea construi un „pol reformist” fără a ajunge la o absorbție sau unificare formală, într-un context în care liderul USR descrie PSD ca fiind „omniprezent” și interesat să controleze „toată puterea în stat” și „toate resursele în stat”. „Exclud o fuziune, pentru că suntem două partide distincte, cu o istorie distinctă şi cu electorate distincte (…)” În această logică, colaborarea dintre USR și PNL este prezentată ca un instrument de consolidare a unei alternative politice, nu ca o reorganizare internă de tipul PNL–PDL. Ce spune Fritz despre forma colaborării Fritz a evitat să avanseze de pe acum o arhitectură electorală pentru 2028, susținând că este „prematur” să fie stabilite strategii, dar a indicat că „coordonarea” din prezent poate avea „o finalitate” la următorul ciclu electoral. „Cred că ce vedem zilele astea, coordonarea între USR şi PNL, va putea să aibă şi o finalitate în 2028. Sub ce formă? Nu acum facem strategii electorale (…)” Întrebat cine ar conduce acest „pol reformist”, liderul USR a spus că, „deocamdată”, este o mișcare între PNL și USR „ca doi parteneri egali”. Datele invocate și pașii următori Fritz a argumentat ideea de parteneriat prin raportarea la ponderea parlamentară, afirmând că PNL ar avea 14%, iar USR 12%, și a precizat că nu există încă o formalizare a colaborării. Elementele punctate de liderul USR: fuziunea cu PNL este exclusă; colaborarea actuală poate continua și poate produce o formulă comună în 2028; nu există, deocamdată, un protocol semnat între partide; „polul reformist” este descris ca o mișcare PNL–USR între „parteneri egali”. Sursa secundară menționată în material: News.ro . [...]
