Știri
Știri din categoria Politică
MAE își reevaluează patrimoniul imobiliar la circa 4,06 miliarde de lei, iar miza imediată este reducerea costurilor cu chiriile prin mutarea unor misiuni în clădiri ale statului după renovare, potrivit Agerpres, care o citează pe ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu.
Hotărârea de Guvern privind actualizarea valorii de inventar acoperă 123 de clădiri și 77 de terenuri, cu o valoare actualizată estimată la aproximativ 4,06 miliarde de lei. Patrimoniul reevaluat este răspândit în 60 de orașe din 50 de țări și include sedii de ambasade și consulate, reședințe ale șefilor de misiune, anexe tehnice și terenurile aferente.
Reevaluarea anterioară a fost realizată în februarie 2022, iar operațiunea actuală a fost făcută cu evaluatori autorizați, atât din România, cât și la nivel local în statele unde se află imobilele, conform declarațiilor ministrului.
Oana Țoiu susține că actualizarea valorii de inventar este „un pas necesar” pentru ca imobilele să nu fie subevaluate în documente, dar spune că nu este suficient, invocând degradarea unei părți din clădiri.
În acest context, ministrul afirmă că în bugetul din acest an a fost inclus „prioritar” un Fond pentru patrimoniu destinat reparațiilor și renovărilor. Planul este ca, după renovare, unele misiuni să fie mutate din spații închiriate în clădiri aflate în proprietatea statului român, ceea ce ar aduce „o economie anuală a bugetului public estimată la 3-4 milioane de euro” (aprox. 15-20 milioane lei).
Recomandate
Blocul conservator CDU/CSU a coborât la 20% în intențiile de vot, minimul din octombrie 2021 încoace , într-un semnal de risc politic înaintea alegerilor regionale din septembrie, potrivit G4Media , care citează un sondaj INSA realizat pentru Bild am Sonntag. Sondajul indică faptul că blocul conservator format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și aliatul său bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), strânge „cele mai puține intenții de vot din ultimii cinci ani”, fiind creditat cu 20% — cel mai scăzut nivel după octombrie 2021. AfD rămâne pe primul loc, iar pragul de 5% devine o linie roșie pentru partide mici Pe prima poziție se menține „Alternativa pentru Germania” (AfD), cu 28% din intențiile de vot. În restul clasamentului, Verzii ar obține 13%, iar Partidul Social-Democrat (SPD) și Die Linke sunt la egalitate, cu câte 12%. Pentru partidele mai mici, miza imediată este pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în parlament: liberalii (FDP) ar trece peste acest prag, în timp ce Alianța Sahra Wagenknecht ar rămâne la 3% și nu ar intra în legislativ, conform aceluiași sondaj. Context electoral: alegeri regionale în septembrie În septembrie sunt programate alegeri regionale în: Saxonia-Anhalt (6 septembrie); Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin (20 septembrie). În acest context, AfD este prezentată ca fiind hotărâtă să obțină „scoruri istorice”. Sondajul INSA a fost realizat între 10 și 14 august, pe un eșantion de 1.203 persoane cu drept de vot, cu o marjă de eroare de +/- 3,1 puncte procentuale. Informațiile sunt transmise de agenția dpa și preluate de Agerpres, potrivit materialului citat. [...]
PNL încearcă să limiteze costul politic al huiduielilor la adresa premierului Ilie Bolojan , după episodul de la Constanța, de Ziua Marinei, printr-un mesaj public în care Ciprian Ciucu susține că liderul partidului „știa” ce urmează, dar a mers pentru că „cineva trebuia să reprezinte statul român”, potrivit Stirile Pro TV . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după ce, conform relatării, premierul și liderul PNL Ilie Bolojan a fost huiduit la Constanța, afirmând că acesta era conștient de ceea ce se va întâmpla. Ciucu leagă incidentul de „toată campania oribilă” dusă în acest an împotriva lui Bolojan și de ceea ce numește „regia” adversarilor „democrației”, într-o postare pe Facebook. Mesajul PNL: prezență „asumată” la un eveniment simbolic În postarea citată, Ciucu justifică participarea lui Bolojan la ceremonii prin nevoia de reprezentare a statului la un moment „important, simbolic”. „Pentru că cineva trebuia să fie acolo şi să reprezinte statul român. Este un moment important, simbolic.” Tot el afirmă că Bolojan „nu are de ce să-i fie rușine” și că „și-a asumat o misiune de sacrificiu”, încheind cu urarea „La mulți ani” pentru marinari și formula „Țara deasupra sinelui!”. Context: absența președintelui de la ceremonii, al doilea an la rând Reacția vine în contextul în care, pentru al doilea an consecutiv, președintele Nicușor Dan nu a fost prezent la ceremoniile organizate la Constanța, notează publicația. În acest cadru, mesajul lui Ciucu pune accent pe ideea că premierul a acoperit, prin prezență, o nevoie de reprezentare instituțională la eveniment. [...]
Curtea Constituțională respinge acuzațiile de discuții „în afara cadrului legal” după întâlnirea neanunțată public dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de încredere instituțională și predictibilitate juridică , cu efect direct asupra climatului de reglementare și, implicit, asupra mediului economic. CCR spune că precizarea a fost transmisă ca urmare a solicitărilor jurnaliștilor și are ca scop „corecta informare a opiniei publice”. Instituția afirmă că șefa Curții „respinge ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia dosarele aflate pe rol ar fi discutate în afara cadrului strict legal. „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.” Contextul: întâlnirea cu premierul, relatată de presă Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, Elena-Simina Tănăsescu s-a întâlnit vineri cu premierul interimar și președinte PNL, Ilie Bolojan. Întâlnirea nu a fost anunțată public și ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Conform aceleiași surse, discuția s-ar fi încheiat în jurul orei 14:30, când cei doi ar fi fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul șefului Senatului. De ce contează pentru mediul economic Într-un context în care Curtea Constituțională influențează direct arhitectura legală (prin decizii cu efect asupra legislației și a aplicării ei), orice suspiciune privind canale informale de influență poate amplifica incertitudinea juridică. Reacția CCR urmărește să limiteze această zonă de ambiguitate, printr-o delimitare explicită față de ideea că dosarele ar fi discutate în afara procedurilor. [...]
Xi Jinping va susține un discurs la comemorarea centenarului lui Jiang Zemin, într-un eveniment cu miză politică internă potrivit China Daily , care indică organizarea unei reuniuni oficiale dedicate fostului lider chinez. Informațiile operaționale despre eveniment apar în materialul preluat de Global Times : președintele Chinei, Xi Jinping – care este și secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și președinte al Comisiei Militare Centrale – va participa și va lua cuvântul la reuniunea de comemorare a 100 de ani de la nașterea lui Jiang Zemin, programată pe 17 august, la Marea Sală a Poporului din Beijing. Reuniunea ar urma să înceapă la ora 10:00 (ora locală; 05:00 în România) și va fi transmisă în direct de China Media Group și pe xinhuanet.com, conform aceleiași surse. Evenimentul va fi preluat simultan și de site-urile unor organizații media majore și de aplicațiile mobile ale unor instituții de presă de stat, inclusiv People’s Daily, agenția Xinhua și China Central Television. Pentru mediul politic și economic, astfel de reuniuni au rolul de a consolida mesajele de continuitate și disciplină în interiorul aparatului de partid și de stat, într-un cadru atent controlat și cu audiență națională, printr-o distribuție media coordonată. În lipsa altor detalii publicate în sursa principală, nu este clar ce teme va aborda Xi în discurs sau dacă vor fi anunțate decizii politice concrete. [...]
Huiduirea premierului demis Ilie Bolojan la Ziua Marinei adaugă presiune politică într-un moment în care mesajul oficial a fost centrat pe securitatea la Marea Neagră , potrivit news.ro . Incidentul a avut loc sâmbătă, la Constanța, în timpul discursului susținut pe faleză, în fața Comandamentului Flotei. Conform relatării, în momentul în care Bolojan și-a început discursul, mai mulți oameni aflați în apropiere au început să îl huiduie, iar din mulțime s-au auzit și fluierături la adresa sa. Bolojan și-a continuat discursul și, la final, a urcat în tribuna amenajată pentru oficialitățile prezente la manifestările de Ziua Marinei. Mesajul oficial: securitatea la granița de est și navigația în Marea Neagră În discurs, Ilie Bolojan a spus că participă la eveniment „în semn de respect față de Marina Română” și a legat rolul Forțelor Navale de contextul de securitate din regiune, afirmând că, într-o perioadă în care securitatea la granița de est „nu mai este un fapt împlinit”, iar navigația sigură prin Marea Neagră este „o miză zilnică”, dotările, curajul și profesionalismul Forțelor Navale „contează mai mult ca oricând”. „Sunt aici să mulţumesc tuturor celor care, veghind pe mare, ne permit nouă să dormim liniştiţi pe uscat, să le mulţumesc celor care îi susţin, familiilor acestora, constructorilor de navă, lucrătorilor portuari, să mulţumesc tuturor partenerilor noştri cu care colaborăm pentru securitatea graniţei noastre de est şi în Marea Neagră.” De ce contează Episodul de la Constanța arată o tensiune publică vizibilă în jurul premierului demis chiar într-un cadru cu încărcătură instituțională, în care mesajul a vizat direct securitatea regională și rolul Forțelor Navale în Marea Neagră. Sursa nu oferă detalii despre amploarea exactă a huiduielilor sau despre eventuale reacții oficiale ulterioare. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și premierul interimar riscă să mute discuția de la corecții economice la vinovați politici , într-un moment în care datele oficiale invocate indică scădere și stagnare a economiei, iar tensiunile din energie împing costurile în sus, potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan și USR că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă” față de PSD și că, în loc să se ocupe de economie, ar „mesteca lozinci”. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a susținut că guvernarea a „spoliat românii”, a „prăbușit economia” și a „sufocat firmele”. În același mesaj, liderul PSD a invocat date pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare” și că, „în primul semestru din 2026”, PIB-ul real ar fi „-1,6% pe seria ajustată sezonier”, iar PIB-ul „-0,8% pe seria brută”. Grindeanu a mai susținut că bugetul ar fi fost construit pe o creștere de „+1%”, dar „după șase luni suntem la -0,8%”, afirmând totodată: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde, Ilie!”, fără a detalia la ce indicator se referă. Energia, un nou front al disputei Grindeanu a legat și criza energetică de responsabilitatea PNL, susținând că România ar plăti „500 de euro pe MWh” pentru importuri din Bulgaria și acuzând PNL că a deținut Ministerul Energiei „90 de luni”, în timp ce PSD ar fi avut portofoliul „doar 10 luni”. Pe acest subiect, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, într-o conferință de presă, că actuala criză energetică este și rezultatul lipsei unei strategii coerente în domeniu, care ar fi trebuit făcută în anii trecuți. (Detalii în HotNews .) De ce contează Miza imediată este credibilitatea politicilor economice și energetice într-un context în care, chiar și în versiunea prezentată de Grindeanu, ținta de creștere bugetată nu ar mai fi susținută de evoluția PIB, iar scumpirea energiei prin importuri ar putea amplifica presiunea asupra companiilor și consumatorilor. În lipsa unor măsuri concrete prezentate în acest schimb de replici, disputa rămâne centrată pe atribuirea vinei și pe posibile consecințe precum majorări de taxe sau alte ajustări, pe care Grindeanu le sugerează retoric. [...]
