Știri
Știri din categoria Politică
PNL își întărește disciplina internă după votul pentru opoziție, iar prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu transmite că eventualele plecări individuale sunt posibile, dar nu vede un risc de rupere a partidului, potrivit HotNews.
Ciucu a fost întrebat la Antena 3 despre scenariul în care PNL trece în opoziție și apar tensiuni interne. El a spus că „întotdeauna” există riscul unor plecări individuale în astfel de momente, dar a exclus plecări „în grup” sau o ruptură a partidului.
În intervenția sa, Ciucu a susținut că membrii partidului sunt responsabili pentru propriile decizii și că nu pot fi opriți dacă aleg să plece. În același timp, a punctat că PNL nu își dorește să se slăbească, însă a transmis un mesaj direct celor care nu se mai regăsesc în linia actuală:
„Dacă vor să plece și nu se mai regăsesc în actuala conducere, nu se mai regăsesc cu Partidul Național Liberal, le e mai bine lângă Partidul Social Democrat, drum bun! Dragoste cu sila nu se poate.”
Totodată, Ciucu a avertizat că „oricine spune” în PNL că vrea la guvernare cu PSD „se află în afara deciziei partidului” și a insistat pe ideea de disciplină după vot: dezbaterea se poartă intern, prin mijloace statutare, iar după ce s-a decis, linia trebuie urmată.
Conducerea PNL a votat cu unanimitate de 50 de voturi pentru trecerea în opoziție, în ședința organizată după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD-AUR. Patru liberali – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma și Toma Petcu – nu au votat, iar, potrivit surselor din partid citate de HotNews, aceștia ar urma să testeze în zilele următoare ce susținere există pentru refacerea votului și reluarea alianței cu PSD.
În același registru, Cătălin Predoiu a reiterat că PNL ar rămâne relevant „în măsura în care are poziția de premier”, în timp ce Alina Gorghiu a spus că partidul trebuie să caute soluții pentru deblocarea crizei politice, nu să meargă în opoziție.
Declarațiile lui Ciucu indică o linie de „costuri politice” pentru cei care ar încerca să ignore decizia formală de trecere în opoziție: acceptarea plecărilor individuale, dar respingerea explicită a unei repoziționări spre PSD în afara mandatului intern. În perioada imediat următoare, miza este dacă facțiunea pro-guvernare reușește să strângă sprijin pentru reluarea votului și redeschiderea negocierilor.
Recomandate
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
PNL cere intervenția MAI pentru menținerea ordinii publice înaintea manifestației anunțate de AUR și susținătorii lui Călin Georgescu, programată sâmbătă în București, invocând riscul de violențe și vandalism în cazul unui miting neautorizat, potrivit Digi24 . Într-un comunicat, PNL solicită Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne să ia „toate măsurile necesare” pentru respectarea legii și prevenirea incidentelor. Liberalii susțin că, în lipsa autorizării și a măsurilor de aplicare a legii, pot apărea tulburări ale ordinii publice. „Facem direct răspunzători Guvernul PSD și liderii AUR de tulburările și vandalismele care ar putea rezulta dintr-un miting neautorizat, în contextul încălcării legii și al absenței măsurilor care se impun pentru aplicarea ei.” Miza: responsabilitatea autorităților și riscul de incidente în Capitală PNL afirmă că dreptul la protest și libertatea de exprimare sunt garantate, dar trebuie exercitate cu respectarea condițiilor legale. În același mesaj, partidul cere autorităților să acționeze „în limitele competențelor” pentru a preveni problemele dacă o manifestație nu îndeplinește cerințele de organizare. Liberalii își exprimă și susținerea față de poziția primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu , în ceea ce privește aplicarea legii și prevenirea incidentelor. În articol se menționează și că Ministerul Afacerilor Interne este condus de vicepremierul social-democrat Marian Neacșu. Suprapunerea cu meciul România – Polonia, argument pentru măsuri suplimentare Un element invocat de PNL este faptul că manifestația ar urma să coincidă cu meciul de fotbal România – Polonia, eveniment care ar aduce în București grupuri numeroase de suporteri. „Această suprapunere impune măsuri suplimentare de prevenție, pentru a evita eventuale confruntări sau încercări de provocare a unor violențe.” Totodată, PNL critică asocierea la manifestație a unor reprezentanți ai unor formațiuni politice extremiste din străinătate, pe care îi acuză de declarații xenofobe la adresa românilor din alte țări europene. Replica AUR: Simion spune că au existat cereri, dar au fost respinse George Simion îl acuză pe primarul general Ciprian Ciucu de minciună și susține că au fost depuse mai multe cereri pentru organizarea manifestației, însă toate ar fi fost respinse. Liderul AUR a mai declarat că va participa la protest și că este dispus să colaboreze cu autoritățile pentru ca evenimentul să se desfășoare fără incidente. „Au fost mai multe cereri depuse, respinse toate. Minte primarul Ciucu când spune că nu a văzut nicio cerere.” Afirmațiile vin după ce primarul general a spus că nu are cunoștință despre vreo solicitare de autorizare depusă de AUR pentru manifestația programată în Parcul Izvor. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
Dominic Fritz susține reducerea numărului de județe, dar avertizează că reforma PSD poate rămâne fără consens politic , potrivit Mediafax . Președintele USR spune că România are „prea multe județe” și că unele nu se mai pot susține financiar, însă tratează cu scepticism inițiativa social-democraților. Fritz a declarat, într-o intervenție la Digi24 , că direcția de „a reduce din județe” și de a crește numărul de locuitori „pe roate” (formulare redată ca atare în material) ar fi menită să îmbunătățească serviciile și că aceasta este „direcția corectă”. Argumentul invocat: sustenabilitatea financiară a județelor Liderul USR a afirmat că, din perspectivă administrativă, managerială și financiară, există județe care „nu se pot susține”, motiv pentru care o reformă administrativă care să reducă numărul lor ar fi justificată. Scepticism față de implementare și opoziție politică Deși validează direcția generală, Fritz spune că rămâne prudent în privința șanselor ca PSD să ducă reforma la capăt, invocând faptul că ar fi apărut deja voci din PSD care contestă propunerea. În același context, materialul amintește că Guvernul Bolojan a încercat anterior să contureze un proiect similar, dar nu a obținut consens în fosta coaliție, iar în prezent mai mulți lideri UDMR se opun reformei propuse de Guvernul Niculescu. Ce urmează: prima etapă, comasări voluntare în decembrie Ministrul Dezvoltării și-a propus ca prima etapă a comasărilor, cea voluntară, să aibă loc în luna decembrie, conform informațiilor din articol. Atunci, primarii comunelor cu sub 1.500 de locuitori ar urma să poată primi bonificații dacă decid să se unească administrativ cu o unitate administrativ-teritorială (UAT) învecinată. [...]
UDMR condiționează susținerea reformei administrativ-teritoriale de protejarea drepturilor comunității maghiare , avertizând că va folosi „toate mijloacele” împotriva unei reorganizări care nu simplifică administrația și „lezează” aceste drepturi, potrivit Digi24 . Mesajul lui Kelemen Hunor introduce o linie roșie politică într-un proiect aflat încă la nivel de propunere în PSD, cu potențial de a complica negocierile pe un pachet de măsuri prezentat drept reducere de costuri și creștere a calității serviciilor publice. Președintele UDMR spune că o reformă „bună” trebuie să vină „în ajutorul oamenilor” și să nu aducă prejudicii comunităților locale. În caz contrar, liderul UDMR afirmă că formațiunea va reacționa „dur”. „Dacă o reformă nu simplifică administraţia şi lezează drepturile comunităţilor maghiare, atunci este o reformă proastă! Vom lua măsuri împotriva ei cu toate mijloacele de care dispunem”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook. Condiția UDMR: fuziuni doar cu referendum local Kelemen Hunor mai arată că UDMR insistă ca orice fuziune de localități să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. El își argumentează poziția prin discuții avute la Aiud cu viceprimari UDMR care lucrează sub conducerea unui primar român și prin consultări anterioare cu lideri locali din Rimetea. În relatarea sa, liderul UDMR indică faptul că discuția a evoluat de la ideea fuziunii localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori la „planuri” succesive pe care le numește „nechibzuite”, fără a detalia concret variantele. PSD: propunerea e în lucru, miza declarată este reducerea costurilor Din partea PSD, Sorin Grindeanu afirmă că reforma administrativă este, deocamdată, în stadiul unei propuneri formulate de europarlamentarul Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție pe acest subiect în interiorul partidului. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu. Grindeanu mai susține că reforma ar urmări servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, invocând situația unor localități mici care „nu mai pot să se susțină din punct de vedere economic” și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene sau servicii publice de calitate. Ce urmează În forma prezentată, proiectul este descris ca propunere internă, fără o decizie formală în PSD. Poziționarea UDMR ridică însă o condiționare explicită pentru orice variantă de reorganizare: să nu afecteze drepturile comunităților maghiare și, în cazul fuziunilor, să existe validare prin referendum local. [...]
USR acuză PSD că împinge reforma administrativă fără bază de analiză, riscând să o transforme într-un exercițiu politic, nu într-o schimbare care să îmbunătățească serviciile publice. Potrivit Digi24 , președintele USR, Dominic Fritz , spune că planul PSD de reorganizare administrativ-teritorială este „o bâlbâială” și „un spectacol” menit să distragă atenția de la reforme „esențiale” pe care guvernarea nu le-ar livra. Fritz susține că discuția despre redesenarea hărții administrative a fost aruncată în spațiul public prin „tot felul de variante, tot felul de praguri, tot felul de hărți”, fără o abordare aplicată și fără o dezbatere reală, mai ales pe componenta care ar conta cel mai mult: dezvoltarea zonei rurale și modul de finanțare a acesteia. „Nu așa faci o reformă profundă a țării, pentru că aici nu vorbim doar despre niște cifre, despre niște praguri, despre niște reduceri. De fapt, trebuie să discutăm cum ridicăm din nou, mai ales, zonele rurale.” Ce critică USR la modul de lucru propus de PSD Liderul USR indică drept problemă și ideea vehiculată de PSD privind asumarea răspunderii Guvernului pentru o astfel de reformă, pe care o consideră incompatibilă cu amploarea schimbării. În viziunea sa, o reorganizare administrativ-teritorială ar avea nevoie de „seriozitate”, „analize” și „dezbateri la toate nivelurile, inclusiv în Parlament”. În același timp, Fritz afirmă că PSD ar folosi tema pentru a menține o controversă publică, în timp ce „nu avansează pe câteva reforme esențiale”, acuzând partidul că joacă simultan rolul puterii și al opoziției, prin voci diferite. Unde vede Fritz miza: servicii mai bune prin „economii de scară” Deși critică demersul PSD, Fritz admite că o reformă administrativ-teritorială este necesară și spune că „avem prea multe județe”, inclusiv județe care „nu se pot susține” din punct de vedere „administrativ, managerial, financiar”. El afirmă că direcția de reducere a numărului de județe și de creștere a numărului de locuitori pe unitate administrativ-teritorială (UAT) ar putea avea sens dacă obiectivul este îmbunătățirea serviciilor. Întrebat cum pot fi îmbunătățite serviciile pentru cetățeni dacă mai puțini oameni ar urma să deservească mai mulți locuitori, Fritz invocă „scalarea” (extinderea aceleiași structuri de lucru la un volum mai mare), cu economii rezultate din faptul că anumite activități administrative ar putea fi făcute centralizat, nu replicate în fiecare primărie. „Munca pentru 2.000 de oameni e aceeași ca și pentru 4.000 de oameni. Și astea sunt economii care se fac, care apoi se pot investi efectiv în calitatea serviciilor.” În argumentația sa, reducerea aparatului administrativ de bază ar trebui să ducă la servicii care „ajung la mai mulți, la costuri mai puține”, nu doar la tăieri de posturi sau la schimbări de hartă. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția USR este că discuția trebuie mutată de la „cine pierde” la „ce câștigăm”, cu accent pe finanțarea și ridicarea calității serviciilor publice în mediul rural. Articolul nu indică un calendar concret al PSD pentru adoptarea reformei, dar menționează că în spațiul public au fost vehiculate mai multe variante și praguri, inclusiv ideea asumării răspunderii Guvernului. [...]
