Știri
Știri din categoria Politică
O eventuală apropiere instituțională a Canadei de UE ar putea redesena regulile de comerț și mobilitate pentru companii și cetățeni, într-un moment în care tensiunile geopolitice împing Ottawa și Bruxelles spre parteneriate mai strânse, potrivit Bild.
Publicația notează că, pe fondul amenințărilor lui Donald Trump, al disputei fiscale cu China și al războiului dus de Vladimir Putin, Canada „se apropie” de Europa ca potențial partener preferat. În acest context, o majoritate a canadienilor și-ar dori aderarea la Uniunea Europeană, conform unor sondaje menționate de Bild, iar politicieni canadieni ar privi deschis o astfel de idee.
Miza, în scenariul discutat de publicație, ar fi combinarea „celui mai mare spațiu economic din lume” cu a doua cea mai mare țară ca suprafață. Bild indică drept zone unde s-ar putea vedea efecte: raporturile de putere, forța economică și locurile de muncă.
Totuși, materialul disponibil în extras nu oferă detalii concrete despre pași instituționali, calendar sau condiții de aderare și nici nu prezintă cifre sau măsuri specifice care ar intra în vigoare. Publicația trimite către conținutul complet în format BILDplus, unde ar fi dezvoltate implicațiile.
În rezumatul articolului sunt menționate câteva domenii în care o eventuală integrare ar putea avea consecințe directe:
În lipsa unor informații suplimentare în textul extras, rămâne neclar dacă discuția vizează o aderare propriu-zisă sau mai degrabă o intensificare a cooperării cu UE, precum și ce mecanisme ar fi luate în calcul.
Recomandate
Criza politică de la București riscă să complice deciziile UE privind Rusia și Ucraina , pe fondul posibilității ca AUR să ajungă la putere, potrivit unei analize citate de Digi24 . Publicația ucraineană European Pravda avertizează că România ar putea ajunge să joace, în Uniunea Europeană, un rol de „blocaj” similar cu cel asociat în ultimii ani cu premierul ungar Viktor Orbán . Analiza pornește de la evenimentele recente de la București: pe 6 mai au început consultările pentru formarea unei noi coaliții, după ce, cu o zi înainte, Parlamentul a demis guvernul pro-european condus de Ilie Bolojan. European Pravda notează că inițiativa moțiunii de cenzură a fost lansată de PSD, partid aflat în coaliția de guvernare și descris drept cea mai mare forță din Parlament. De ce contează: riscul de veto și negocieri mai grele în UE În scenariul în care AUR ajunge la putere, fie printr-o nouă majoritate în actualul Parlament, fie în urma unor alegeri anticipate, consecințele ar putea fi resimțite direct la nivel european, susține analiza citată. European Pravda indică două efecte majore: sprijinul României pentru Ucraina ar putea înceta, pe baza promisiunilor repetate atribuite reprezentanților AUR; discuțiile din UE privind sancțiunile împotriva Rusiei ar putea deveni mai dificile, prin „negocieri constante” de fiecare dată când subiectul revine pe agendă. În plus, publicația ucraineană menționează posibilitatea reactivării temei minorităților naționale în relația bilaterală, subliniind că guvernele anterioare s-au abținut „în mare măsură” de la această abordare în ultimii ani. Scenariile de guvernare și calendarul: două luni, două încercări Potrivit analizei, parlamentarii au la dispoziție două încercări și două luni pentru a forma o coaliție și a agrea un nou prim-ministru. Cel mai „critic” scenariu pentru Ucraina ar fi declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, deoarece AUR ar avea „șanse foarte mari” să le câștige, conform evaluării prezentate. European Pravda mai arată că, dacă AUR devine cea mai mare fracțiune, influența sa politică ar crește semnificativ, iar unul dintre celelalte partide ar putea decide să renunțe la „tabuul” cooperării cu extrema dreaptă și să intre într-o coaliție alături de AUR. În varianta în care se formează o majoritate fără AUR și actualul Parlament „supraviețuiește”, situația ar fi „mai puțin critică”, dar tot instabilă: ar fi vorba despre o alianță conjuncturală, cu negocieri și compromisuri repetate, iar sprijinul pentru Ucraina ar putea ajunge monedă de schimb în aceste negocieri, potrivit aceleiași analize. Presiunea pe Cotroceni și varianta unui guvern minoritar Publicația ucraineană amintește că președintele Nicușor Dan a declarat că nu va permite formarea unei coaliții anti-europene, invocând orientarea pro-occidentală a României consacrată în Constituție și rolul său de garant. În același timp, analiza notează că nu există garanții că va reuși să reconstruiască o majoritate fără AUR. Un scenariu posibil descris este cel al unui guvern minoritar, în care social-democrații părăsesc coaliția, dar susțin selectiv anumite proiecte de lege. European Pravda indică drept exemple de teme „sensibile” pe care PSD ar putea refuza să le susțină reducerile de prestații sociale sau de pensii și majorarea TVA, pentru a-și proteja imaginea în fața electoratului. [...]
Dominic Fritz spune că proiectele comune Primărie–CJ Timiș merg mai departe , în pofida diferențelor politice dintre USR și PSD, iar la nivel local colaborarea va rămâne una „instituțională normală”, potrivit News . Mesajul are miză operațională: fără dialog cu Consiliul Județean Timiș (condus de Alfred Simonis, PSD), proiectele care presupun acorduri tehnice sau financiare riscă blocaje. Într-o conferință de presă de vineri, președintele USR a spus că relația cu PSD în județul Timiș va continua „în aceiași termeni” ca în anii trecuți, chiar dacă partidele au „viziuni profund diferite”. „Eu ca primar nu-mi permit să fiu bosumflat în colţ şi să nu vorbesc cu CJT.” Ce proiecte sunt în joc la nivel local Fritz a indicat că Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș lucrează la mai multe proiecte în parteneriat sau care implică înțelegeri tehnice ori financiare, între care: construirea unui stadion; finalizarea Sălii Polivalente a Universității Politehnica; revitalizarea Bastionului Theresia. Tot în această logică de colaborare instituțională, consilierii județeni USR au votat, miercuri, alături de ceilalți, bugetul județului Timiș pe 2026. Linia politică: „nu” unei coaliții refăcute cu PSD Separat de cooperarea administrativă locală, Fritz a respins „categoric” ideea refacerii unei coaliții cu PSD la nivel național, după ce social-democrații au răsturnat Guvernul prin moțiune de cenzură . El a numit „naivă” speranța PSD privind refacerea coaliției pro-europene. „Ideea PSD-ului că «haideţi că am glumit cu moţiunea asta, haideţi înapoi (…)», asta nu mai merge.” [...]
PNL își întărește disciplina internă după votul pentru opoziție , iar prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu transmite că eventualele plecări individuale sunt posibile, dar nu vede un risc de rupere a partidului, potrivit HotNews . Ciucu a fost întrebat la Antena 3 despre scenariul în care PNL trece în opoziție și apar tensiuni interne. El a spus că „întotdeauna” există riscul unor plecări individuale în astfel de momente, dar a exclus plecări „în grup” sau o ruptură a partidului. Mesaj către cei care vor la guvernare cu PSD: „drum bun” În intervenția sa, Ciucu a susținut că membrii partidului sunt responsabili pentru propriile decizii și că nu pot fi opriți dacă aleg să plece. În același timp, a punctat că PNL nu își dorește să se slăbească, însă a transmis un mesaj direct celor care nu se mai regăsesc în linia actuală: „Dacă vor să plece și nu se mai regăsesc în actuala conducere, nu se mai regăsesc cu Partidul Național Liberal, le e mai bine lângă Partidul Social Democrat, drum bun! Dragoste cu sila nu se poate.” Totodată, Ciucu a avertizat că „oricine spune” în PNL că vrea la guvernare cu PSD „se află în afara deciziei partidului” și a insistat pe ideea de disciplină după vot: dezbaterea se poartă intern, prin mijloace statutare, iar după ce s-a decis, linia trebuie urmată. Contextul: vot pentru opoziție și o facțiune care vrea renegocierea cu PSD Conducerea PNL a votat cu unanimitate de 50 de voturi pentru trecerea în opoziție, în ședința organizată după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD-AUR . Patru liberali – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma și Toma Petcu – nu au votat, iar, potrivit surselor din partid citate de HotNews, aceștia ar urma să testeze în zilele următoare ce susținere există pentru refacerea votului și reluarea alianței cu PSD. În același registru, Cătălin Predoiu a reiterat că PNL ar rămâne relevant „în măsura în care are poziția de premier”, în timp ce Alina Gorghiu a spus că partidul trebuie să caute soluții pentru deblocarea crizei politice, nu să meargă în opoziție. De ce contează Declarațiile lui Ciucu indică o linie de „costuri politice” pentru cei care ar încerca să ignore decizia formală de trecere în opoziție: acceptarea plecărilor individuale, dar respingerea explicită a unei repoziționări spre PSD în afara mandatului intern. În perioada imediat următoare, miza este dacă facțiunea pro-guvernare reușește să strângă sprijin pentru reluarea votului și redeschiderea negocierilor. [...]
Consultările de la Cotroceni intră într-o fază de negociere politică, după ce Ilie Bolojan a semnalat formarea unui „pol de dreapta” cu USR, REPER și Forța Dreptei, în timp ce președintele Nicușor Dan nu a avansat încă un nume de premier , potrivit Antena 3 . Miza imediată este deblocarea crizei guvernamentale, însă semnalele din partide indică o ecuație complicată, cu opțiuni concurente și susținere politică incertă. Nicușor Dan a continuat joi consultările cu liderii politici la Cotroceni, întâlnindu-se, pe rând, cu reprezentanți ai minorităților naționale, USR, UDMR și, spre finalul serii, cu premierul demis Ilie Bolojan. În această etapă, șeful statului ar fi ales să asculte propunerile fiecărui partid, fără să prezinte o formulă proprie de guvernare. Potrivit informațiilor disponibile, președintele nu a propus deocamdată un nume de prim-ministru, iar o revenire cu o soluție ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, după ce îi va rechema pe liderii politici la noi discuții. Semnalul lui Bolojan: coordonare cu USR și intenția de a „coagula” dreapta Imediat după întâlnirea de la Cotroceni, Ilie Bolojan a anunțat pe rețelele sociale că își coordonează „toate mișcările politice” cu liderul USR, Dominic Fritz . În logica descrisă de Antena 3, mesajul este un pas concret către o formulă de colaborare PNL–USR, cu ambiția de a aduna într-un „pol de dreapta” și REPER, respectiv Forța Dreptei. În același timp, această direcție nu ar avea susținere unanimă în PNL: „cei mai mulți membri”, inclusiv o parte dintre susținătorii lui Bolojan, s-ar fi poziționat împotriva unei astfel de mișcări. În termeni operaționali, asta înseamnă că o eventuală repoziționare a PNL spre o alianță extinsă la dreapta riscă să fie frânată chiar din interiorul partidului, ceea ce complică negocierile pentru o majoritate stabilă. Variantele discutate: tehnocrat sau guvern minoritar Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a indicat că ar exista două scenarii rămase „pe masă”: refacerea guvernării cu actualele forțe din coaliție, cu condiția ca premierul să nu fie nici din PNL, nici din PSD, variantă care lasă deschisă opțiunea unui premier tehnocrat (adică o persoană fără afiliere politică directă) propus de președinte; un guvern minoritar PSD–UDMR, votat în Parlament cu sprijinul PNL. Separat, Antena 3 notează că, din informații „neverificate integral”, Nicușor Dan ar fi vorbit la telefon cu liderul PSD Sorin Grindeanu, fără să fie clar dacă a existat sau urmează o întâlnire față în față la Cotroceni. Președintele este așteptat să revină cu o soluție după un summit de miercuri, pe care l-a considerat prioritar înainte de a avansa o formulă de guvernare. [...]
AUR își leagă intrarea la guvernare de funcția de premier și de un pachet fiscal , inclusiv reducerea TVA și a impozitului pe dividende, potrivit unui interviu acordat de Petrișor Peiu , președintele Consiliului Național de Conducere al partidului, pentru Adevărul . Miza este una de politică economică: condițiile avansate de AUR ar schimba direct cadrul de taxe și direcția unor angajamente asumate de România prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Peiu susține că AUR nu ar participa la un Executiv fără „instrumentele” necesare pentru a schimba politicile actuale, iar „principala garanție” invocată este obținerea funcției de prim-ministru. În același timp, partidul respinge explicit ideea de a susține un guvern din care nu face parte, fie el minoritar sau tehnocrat. Condițiile economice invocate de AUR În interviu, Petrișor Peiu enumeră un set de măsuri pe care AUR le-ar cere într-o eventuală înțelegere de coaliție, între care: revenirea la cotele TVA de 19% (standard) și 9% (redusă); scăderea impozitului pe dividende la 8% ; „generalizarea treptată” a taxării inverse; creșterea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro și simplificări de contabilitate și fiscalitate pentru microîntreprinderi; oprirea decarbonizării asumate de România prin PNRR. Poziția față de formulele de guvernare și consultările de la Cotroceni Peiu afirmă că AUR a fost exclus „deocamdată” din procesul de formare a noului Executiv de către președintele Nicușor Dan, dar spune că partidul ar intra la guvernare doar în condițiile menționate. În privința consultărilor oficiale de la Palatul Cotroceni și a unei eventuale propuneri de premier, Peiu nu confirmă dacă AUR îl va propune pe Călin Georgescu, precizând că nu există încă o decizie internă și că aceasta ar urma să fie anunțată public, dacă partidul va fi invitat și „dacă se respectă procedurile constituționale”. Disputa despre listări la bursă și companiile de stat În același interviu, Peiu discută și despre proiectul de lege votat împreună cu PSD privind vânzarea de acțiuni la companii de stat profitabile. El susține că, în forma rezultată după amendamente, nu ar mai fi vorba de o interdicție de vânzare în general, ci de faptul că statul nu mai poate să vândă acțiuni , în timp ce companiile ar putea emite acțiuni noi pentru capitalizare, astfel încât banii să rămână în firmă pentru investiții. Pentru context intern de partid, Adevărul trimite și la materialul „Adevărul despre criza din AUR: «Simion nu mai are controlul deplin». Ce urmează pentru partid”, publicat aici: Adevărul . [...]
Zece senatori democrați acuză politizarea FCC și cer explicații după ce autoritatea americană a declanșat o revizuire anticipată a licențelor de emisie pentru opt stații ABC deținute de Walt Disney , potrivit Reuters . Miza este una de reglementare: parlamentarii susțin că instrumentele FCC sunt folosite ca presiune asupra presei, pe fondul unor tensiuni între Casa Albă și un prezentator ABC. Senatorii – între care Ed Markey, Chuck Schumer și Maria Cantwell – i-au cerut președintelui FCC, Brendan Carr , să explice de ce a ordonat revizuirea înainte de termen a licențelor pentru cele opt stații. Ei au numit decizia „cel mai recent și cel mai extrem pas” în folosirea autorității de licențiere „ca o bâtă” împotriva radiodifuzorilor ale căror opțiuni editoriale nu sunt pe placul președintelui. De ce contează: licențele TV, folosite ca pârghie politică În scrisoarea către Carr, senatorii afirmă că FCC ar fi transformat controlul asupra „undelor publice” într-un instrument de „represalii prezidențiale” împotriva unui discurs protejat constituțional. Ei vor să afle dacă Carr sau membri ai echipei sale au discutat cu persoane de la Casa Albă în zilele dinaintea deciziei privind Disney. Contextul imediat invocat de Reuters: acțiunea lui Carr a venit la o zi după ce președintele Donald Trump a cerut public ca prezentatorul de late-night Jimmy Kimmel (ABC) să fie concediat, în urma unei glume făcute în emisiune. Ce urmează: răspunsul Disney și calendarul revizuirii Disney are termen până la 28 mai să răspundă. Potrivit Reuters, licențele de emisie nu erau programate pentru revizuire înainte de octombrie 2028, iar FCC nu a revocat o licență de radiodifuziune de peste patru decenii. Carr, care anterior a negat că ar fi fost presat de Casa Albă să ia această măsură, și Disney nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează Reuters. Separat, compania a transmis săptămâna trecută că are „un istoric îndelungat de operare în deplină conformitate cu regulile FCC” și că este „pregătită să demonstreze acest lucru pe canalele legale adecvate” (conform aceleiași surse). [...]
