Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de acuzații PSD–PNL readuce în prim-plan riscul de politizare a instituțiilor publice, după ce președintele PSD Iași, deputatul Petru Bogdan Cojocaru, l-a atacat pe premierul interimar Ilie Bolojan și a invocat un caz de condamnare pentru abuz în serviciu legat de fosta conducere a Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad, potrivit G4Media.
Cojocaru susține că Bolojan „ar trebui să se uite și în propria curte” când vorbește despre „șobolănisme” și îl dă ca exemplu pe liberalul Petru Avram, fost șef al Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad, despre care afirmă că a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare pentru abuz în serviciu.
În postarea citată de publicație, liderul PSD Iași leagă cazul de Costel Alexe (PNL), președintele Consiliului Județean Iași, pe care îl descrie drept „dublu inculpat penal”, și afirmă că Petru Avram este „cumătrul” acestuia.
Potrivit lui Cojocaru, condamnarea lui Petru Avram ar fi venit după ce acesta ar fi trimis muncitori de la ABA Prut – Bârlad pe domeniul familiei Alexe din Sculeni pentru a „denisipa” mai multe puțuri. Acesta precizează că sentința Tribunalului este în primă instanță și că pedeapsa este cu suspendare.
Tot în aceeași postare, Cojocaru afirmă că:
Dincolo de limbajul politic folosit, miza practică este legată de credibilitatea și funcționarea instituțiilor publice cu rol operațional (în acest caz, o administrație bazinală), în contextul în care acuzațiile vizează folosirea resurselor publice în interes privat și trimit la dosare de corupție aflate în instanță. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu rezultă reacția celor vizați la acuzațiile formulate de Cojocaru.
Recomandate
PNL cere rescrierea documentelor de învestire pentru a nu fi asociat cu noul Executiv , solicitând Parlamentului eliminarea oricăror referiri la partid și la sigla sa din actele oficiale, potrivit G4Media . Miza este una de procedură și interpretare constituțională: liberalii susțin că menționarea PNL lângă nume propuse pentru portofolii creează impresia unei participări la guvernare pe care partidul o neagă. Solicitarea este semnată de președintele PNL, Ilie Bolojan , și vizează documentele aflate în circuitul parlamentar pentru învestirea noului Guvern. PNL argumentează că, deși unele persoane de pe lista de miniștri au calitatea de membri ai partidului, acestea „nu reprezintă partidul și nu acționează în numele acestuia”, în condițiile în care forurile statutare ar fi decis că PNL nu face parte din coaliția care susține Executivul. În document, PNL își fundamentează poziția prin raportare la prevederile Constituției privind procedura de învestire și la jurisprudența Curții Constituționale , susținând că asocierea partidului cu „compoziția politică a Guvernului” ar fi neconformă. „Partidul Naţional Liberal nu susține participarea persoanelor menționate în lista membrilor Guvernului la formarea noului Guvern.” „Partidul Național Liberal nu intră în alcătuirea Guvernului. În acest context, orice fel de menționare a Partidului Național Liberal ca fiind parte din compoziția politică a Guvernului reprezintă o gravă încălcare a normelor constituționale.” Ce solicită concret PNL Parlamentului Formațiunea cere corectarea documentelor din procedura de învestire astfel încât: să fie eliminată „orice referire” la PNL din lista membrilor Guvernului; să înceteze utilizarea siglei partidului în documentele oficiale; votul asupra Guvernului să aibă loc „numai după demisia respectivelor persoane” din calitatea de membri PNL, prezentată drept „singura soluție” care respectă logica Constituției privind „compoziția politică a Guvernului”. De ce contează Demersul ridică o problemă de reglementare și procedură parlamentară: cum este reflectată „compoziția politică” a unui guvern în actele supuse votului și în ce măsură apartenența de partid a unor persoane poate fi echivalată cu participarea formală a partidului la guvernare. În practică, solicitarea PNL poate complica calendarul și forma documentelor de învestire, dacă Parlamentul acceptă modificările cerute. [...]
Atacul verbal al USR la adresa premierului desemnat Adrian Veștea ridică miza politică a votului de învestitură și confirmă că noul Executiv intră în Parlament fără o majoritate conturată, într-un moment în care mai multe partide au anunțat deja că nu îl susțin, potrivit G4Media . Irineu Darău (USR), prezentat de publicație drept ministru interimar al Economiei în guvernul demis Bolojan, l-a atacat luni, de la tribuna Parlamentului, pe Adrian Veștea. Darău a arătat către acesta și a spus: „Așa arată un trădător, un iliberal, un fripturist”. În aceeași zi, au fost programate dezbaterile și votul pentru învestirea guvernului Veștea, conform informațiilor publicate. Pe zona de aritmetică parlamentară, USR a anunțat că nu va vota guvernul Veștea, la fel ca PNL, UDMR și SOS, mai notează G4Media. [...]
Guvernul Veștea a căzut la vot, prelungind interimatul și incertitudinea decizională după ce nu a strâns majoritatea necesară în Parlament, potrivit Mediafax . Rezultatul oficial anunțat de senatorul Vasile Blaga indică 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din 212 voturi exprimate, sub pragul de 233 necesar pentru învestire. Eșecul de la vot mută rapid presiunea pe Palatul Cotroceni: președintele Nicușor Dan trebuie să desemneze un nou candidat la funcția de prim-ministru, după consultări cu partidele. Până atunci, România rămâne cu un guvern interimar, cu capacitate limitată de decizie. Ce arată aritmetica votului și unde s-a rupt susținerea Înainte de anunțul oficial, surse citate de publicație indicau că o parte dintre parlamentarii PNL care îl susțineau pe Adrian Veștea nu ar fi votat Cabinetul. În același timp, în plen, PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Guvernul Veștea. Daniel Fenechiu a spus că PNL contestă includerea numelui partidului în lista Guvernului și că liberalii nu vor susține Cabinetul propus de Adrian Veștea. UDMR a anunțat că nu participă la vot și părăsește sala, iar Kelemen Hunor a afirmat că: „Dacă trece Guvernul Veștea, va trece cu voturile de la AUR” Poziționările din plen: PSD pentru, AUR iese din sală Din partea PSD, Natalia Intotero a susținut în plen că formațiunea votează Guvernul Veștea, invocând nevoia de „un executiv funcțional” într-un termen scurt. De cealaltă parte, liderul AUR, George Simion, a anunțat că parlamentarii formațiunii părăsesc sala, fără să își oblige colegii să voteze într-un anumit fel: „Nu voi obliga niciun coleg să voteze într-un fel sau altul, însă eu și noi toți care nu suntem trădători părăsim această sală” Ce urmează procedural Consecința directă a votului este reluarea procesului de formare a guvernului. Conform informațiilor din articol, președintele Nicușor Dan va trebui să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultări cu partidele, în condițiile în care pragul de 233 de voturi rămâne reperul pentru orice nouă încercare de învestire. [...]
AUR a boicotat votul de învestire, ridicând miza de legitimitate a noului Cabinet : liderul formațiunii, George Simion , le-a cerut parlamentarilor care „nu sunt trădători” să părăsească sala în timpul ședinței plenului reunit pentru învestirea Guvernului Veștea, potrivit Agerpres . În intervenția din Parlament, Simion a spus că nu își va obliga colegii „să voteze într-un fel sau altul”, dar a anunțat că el și „toți oamenii din această sală, care nu sunt trădători” se ridică și părăsesc încăperea, pe care a numit-o „sinonimă cu trădarea”. Liderul AUR a susținut, totodată, că „există o majoritate a românilor care nu trădează”. Ce semnal politic transmite gestul Prin ieșirea din sală în chiar momentul învestirii, AUR a ales o formă de contestare care mută disputa din zona votului (pro sau contra) în zona legitimității instituționale, asociind explicit Parlamentul și politica, în ansamblu, cu „trădarea”, conform declarațiilor lui Simion. Mesajul către electorat Simion a afirmat că „trebuie să ne croim alt viitor” și că românii „nu mai pot sta cu coloana îndoită” și „trebuie să stăm drepți”, prezentând demersul ca o delimitare de actuala clasă politică. „Nu voi obliga niciun coleg să voteze într-un fel sau altul, însă eu și toți oamenii din această sală, care nu sunt trădători, ne ridicăm în picioare, părăsim această sală sinonimă cu trădarea și de mâine așteptăm să ne croim un alt viitor pentru România, pentru țara noastră, pentru poporul român.” [...]
Guvernul Veștea riscă să pice la vot fără sprijinul AUR, iar presiunea se mută pe Cotroceni , în condițiile în care o parte din PNL cere președintelui Nicușor Dan să oprească „oficializarea” unei formule de guvernare care ar depinde de partidul lui George Simion, potrivit HotNews . Deputata PNL Raluca Turcan , asociată în partid cu tabăra Ilie Bolojan, a reacționat luni după-amiază după confirmarea că premierul desemnat Adrian Veștea urmează să se întâlnească în aceeași seară cu liderul AUR, George Simion, pentru discuții legate de învestirea cabinetului. În paralel, miniștrii propuși sunt audiați în comisiile de specialitate, audieri programate să dureze până la ora 21:00, înaintea votului din plenul reunit anunțat inițial pentru ora 21:30. Într-un mesaj publicat pe Facebook , Turcan susține că Veștea ar fi „dispus să oficializeze” prezența AUR la guvernare și afirmă că „nu există voturile necesare pentru învestire”, invocând „realitatea parlamentară”. Ea cere intervenția șefului statului și vorbește despre „soluții rapide pentru resetarea acestui proces”. Ce opțiuni pune pe masă Raluca Turcan Turcan enumeră mai multe variante pe care le descrie drept „democratice, constituționale”, între care: depunerea mandatului de către premierul desemnat; consultări cu partidele; desemnarea unui premier PSD, care să formeze un cabinet fie cu voturile AUR (asumat „transparent”), fie pe baza unui „pact național”; desemnarea unui premier din „partidele cu adevărat prooccidentale”, pentru un guvern minoritar susținut printr-un „pact de responsabilitate”. În finalul mesajului, deputata PNL avertizează că „ceasul ticăie” și acuză că cei învestiți cu încredere „știu să-și amaneteze țara”, repetând ideea că efectele ar putea fi „pe termen lung” și „poate ireversibil”. AUR spune că nu votează, Veștea anunță întâlnirea George Simion a declarat luni că Guvernul Veștea nu va avea voturile AUR la învestire și a spus că îl așteaptă pe premierul desemnat la sediul partidului până la ora 20:00. Liderul AUR a mai afirmat că, dacă va exista un vot în plen luni seară, parlamentarii AUR vor ieși din sală. Ulterior, Adrian Veștea a anunțat că se va întâlni cu Simion, motivând că își asumă „un dialog deschis cu orice formațiune politică votată de români” pentru a pune capăt „haosului politic”. El nu a precizat unde și când va avea loc întâlnirea. Aritmetica votului și miza imediată Potrivit surselor citate de HotNews, Guvernul Veștea ar mai avea nevoie de 40 de parlamentari pentru a ajunge la majoritatea de 233 de voturi necesare învestirii. În acest context, PSD ar analiza dacă amână plenul programat la 21:30, decizie care ar trebui votată în Biroul Permanent Reunit, deoarece calendarul a fost deja aprobat. În calculele prezentate, PSD ar avea 127 de voturi și ar miza pe încă 66 „din afara formațiunii”. Sunt menționate și posibile voturi din grupul parlamentar PACE (11 membri) și de la minoritățile naționale (17). În același timp, PNL, USR și UDMR au declarat că nu votează guvernul, însă aproximativ 20 de parlamentari PNL ar susține tabăra Veștea. Pe termen scurt, întâlnirea Veștea–Simion și eventuala decizie de amânare a plenului devin punctele care pot schimba rapid traseul învestirii, într-un Parlament în care, conform sursei, majoritatea nu se conturează fără voturi din AUR. [...]
PNL încearcă să blocheze asocierea cu viitorul cabinet Veștea, invocând lipsa unui acord politic formal , iar mesajul este transmis public de noul prim-vicepreședinte Dan Motreanu , potrivit HotNews . Miza este una de poziționare politică înaintea votului de învestitură: partidul susține că nu face parte din formula guvernamentală propusă de Adrian Veștea și că orice etichetare a Executivului drept „PSD-PNL” ar fi nefondată. Motreanu afirmă că, pentru ca un guvern să poată fi considerat rezultat al unei înțelegeri PSD–PNL, ar trebui să existe „un acord politic formal”, concretizat într-un protocol semnat și asumat de ambele partide. În absența unui astfel de document, spune el, nu se poate susține că PNL intră la guvernare. Declarațiile au fost făcute într-un mesaj publicat pe Facebook, în contextul în care în Parlament au început audierile miniștrilor propuși pentru cabinetul Veștea. Motreanu reclamă că în spațiul public au apărut interpretări care „ignoră realitățile politice” și deciziile interne ale partidului. Deciziile interne invocate de PNL Al doilea argument invocat este unul statutar: Motreanu spune că forurile de conducere ale PNL au adoptat decizii „clare” privind poziționarea partidului, iar cea mai recentă reconfirmare ar fi avut loc la Congresul extraordinar desfășurat duminică, unde ar fi fost reiterată opțiunea ca PNL să nu mai intre într-un guvern alături de PSD. În același mesaj, el respinge ideea că prezența în guvern a unor persoane care „au fost sau sunt” membri PNL ar echivala cu participarea partidului la guvernare, argumentând că există o diferență între opțiunea individuală și poziția oficială a unei formațiuni. De ce contează disputa de etichetare Intervenția lui Motreanu urmărește să delimiteze responsabilitatea politică a PNL față de un executiv care urmează să treacă prin procedurile parlamentare, în condițiile în care audierile miniștrilor sunt deja în desfășurare. În logica prezentată de liderul liberal, fără un protocol politic și fără o decizie formală de partid, asocierea guvernului cu PNL ar fi „o manipulare a realității politice”. Motreanu mai afirmă că PNL ar avea „peste 150.000 de membri” și susține că reprezentarea politică a partidului este stabilită exclusiv prin hotărârile forurilor statutare și deciziile oficiale ale conducerii, nu prin decizii personale ale unor membri. [...]
