Ludovic Orban cere PSD să-și asume guvernarea după moțiunea care a declanșat criza, susținând că partidul are „obligația morală” să vină cu o soluție viabilă de majoritate, potrivit Digi24.

Fostul premier afirmă că PSD „a provocat criza politică” prin moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR, iar de aici decurge responsabilitatea de a asigura o formulă de guvernare. În evaluarea sa, actuala aritmetică parlamentară face „foarte complicată” obținerea unei majorități încă de la prima desemnare a unui premier, indiferent de numele propus de președinte.

Aritmetica voturilor și blocajul majorității

Orban susține că PSD ar avea nevoie de încă „46-47 de voturi” pentru învestitură, în condițiile în care restul parlamentarilor sunt în zona AUR, iar eventualele completări ar trebui să vină fie din rândul AUR, fie din SOS și POT, fie de la neafiliați. În același timp, el afirmă că, dacă UDMR se așază lângă PSD, PSD ar pierde „aproape sigur” voturile AUR, SOS și POT, rămânând dependent de un număr insuficient de voturi de la parlamentari neafiliați.

În acest context, Orban cere PSD „să lase jocul ipocrit” și să vină cu o soluție care să treacă de Parlament, inclusiv prin asumarea directă a poziției de premier.

„Tehnocratul” ca soluție de compromis și miza de imagine

O altă variantă discutată de Orban este înțelegerea PSD cu președintele Nicușor Dan pentru un premier „tehnocrat”, însă el susține că, în practică, ar fi vorba despre un premier agreat și susținut de PSD.

„Indiferent că e vorba de asumarea poziției de premier PSD sau că se înțeleg cu Nicușor Dan să pună un tehnocrat pe care să-l agreeze ei, dar de fapt să-i acorde ei susținerea în Parlament, adică tehnocrat PSD, ca să fim foarte limpezi.”

Orban argumentează că această formulă ar permite PSD să evite asumarea directă a răspunderii guvernării prin liderul partidului și, în același timp, ar reduce costul de imagine pentru președinte, care nu ar nominaliza „chiar președintele PSD”.

Presiunea anticipatelor, pârghia președintelui

În evaluarea lui Orban, șansele de a obține o majoritate cresc la a doua desemnare, dacă președintele folosește „pârghia” constituțională a dizolvării Parlamentului după două încercări eșuate de învestire, ceea ce ar crea „spectrul alegerilor anticipate”. El susține că teama de a pierde mandatul ar putea împinge mai mulți parlamentari să voteze un guvern, care ulterior ar avea șanse să-și consolideze o majoritate până în toamnă.

Rupturi din PNL: „maxim patru-cinci voturi”

Orban consideră redus riscul ca parlamentari PNL să plece din partid pentru a susține un guvern PSD. În opinia sa, chiar și în scenariul unor plecări, numărul ar fi limitat.

„Dacă ar extrage, nu pot să extragă mai mult de patru-cinci voturi maxim dintre parlamentarii PNL.”

El adaugă că, pentru un parlamentar PNL, votarea învestirii unui guvern PSD ar echivala cu excluderea din partid și, implicit, cu încheierea carierei politice în PNL, motiv pentru care ar fi „foarte, foarte puțini” cei dispuși să își asume acest pas.