Știri
Știri din categoria Politică

Noua împărțire a prefecților consolidează controlul politic asupra administrației locale, prin numiri care mută rapid influența dinspre PNL și USR către apropiați ai președintelui Nicușor Dan și către PSD, potrivit Digi24. Schimbările au venit odată cu instalarea noului Executiv și vizează prefecturile din țară, unde erau în funcție reprezentanți ai PNL sau USR.
În logica administrativă, prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și are rol în verificarea legalității actelor autorităților locale, ceea ce face ca rotația politică la acest nivel să aibă efect direct asupra relației dintre centru și județe.
Un exemplu indicat de publicație este Bucureștiul, unde Guvernul a numit vineri, 20 noiembrie, un nou prefect: Marius Gheorghe. Digi24 notează că acesta este colaborator al președintelui și donator în campaniile electorale.
Conform aceleiași surse, Marius Gheorghe lucrează în publicitate și media și s-a numărat printre donatorii lui Nicușor Dan pentru campania electorală din 2020, când acesta a câștigat mandatul de primar general. Digi24 mai arată că a fost alături de Nicușor Dan și în campania pentru Primărie din 2024, fiind prezent în spatele acestuia la anunțarea rezultatelor.
Dincolo de Capitală, numirile au adus în funcții mai mulți membri ai PMP, partidul lui Eugen Tomac, consilier prezidențial, menționează Digi24. Printre exemplele enumerate:
În paralel, mai multe funcții de prefect au revenit unor foști parlamentari sau lideri locali ai PSD, potrivit listei prezentate de Digi24, între care:
Miza acestor schimbări nu este doar una de personal, ci de funcționare a administrației: prefecturile sunt veriga prin care Guvernul își exercită autoritatea în județe, iar schimbarea rapidă a titularilor poate reconfigura modul în care sunt gestionate relațiile cu primăriile și consiliile județene, inclusiv în chestiuni de legalitate administrativă și coordonare instituțională.
Digi24 leagă noua configurație de instalarea noului Executiv și de înlocuirea reprezentanților care erau în funcție din partea PNL sau USR; articolul nu oferă, însă, o listă completă a tuturor județelor sau un calendar al următoarelor numiri.
Recomandate

Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să meargă cu Nicușor Dan la prezidențiale , semnalând că partidul își lasă deschisă opțiunea de candidat pe termen lung, potrivit Digi24 . Mesajul are miză politică directă: în lipsa unei decizii, PSD evită să-și blocheze din timp strategia pentru următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24 , în contextul unei întrebări despre posibilele nume vehiculate pentru viitoarele alegeri prezidențiale, inclusiv Ilie Bolojan (dreapta), George Simion (AUR) și Nicușor Dan, în ipoteza unei candidaturi susținute de PSD. Grindeanu a argumentat că până la scrutin mai sunt „trei ani și jumătate”, interval în care „se pot întâmpla multe”, sugerând că e prematură fixarea unor candidaturi și că actorii politici își calibrează deja acțiunile în funcție de o eventuală cursă prezidențială. În același context, liderul PSD a invocat și o idee atribuită lui Winston Churchill, potrivit căreia în politică „două săptămâni sunt multe”, pentru a sublinia volatilitatea scenei politice. Ce înseamnă, practic, poziționarea PSD Prin faptul că nu respinge scenariul, PSD își păstrează flexibilitatea de a negocia și de a-și ajusta opțiunile de candidatură pe măsură ce se schimbă raporturile de forțe și profilurile candidaților. În același timp, declarația indică faptul că discuțiile despre candidatul la prezidențiale sunt deja parte din calculul politic, chiar dacă decizia formală nu este pe agendă imediată. În materialul Digi24 nu sunt prezentate detalii despre o decizie internă a PSD sau despre negocieri concrete privind o eventuală candidatură a lui Nicușor Dan; poziția lui Grindeanu rămâne, deocamdată, la nivelul unei posibilități pe care nu o exclude. [...]

USR cere măsuri legislative, nu „grupuri de lucru”, pentru restricționarea țigărilor electronice în spații închise , după ce PSD ar fi votat împotriva unei astfel de propuneri în Parlament, invocând impactul bugetar al industriei. Disputa, cu țintă directă în ministrul Sănătății Alexandru Rogobete , este relatată de Mediafax . Vicepreședinta USR Diana Buzoianu îl critică pe Rogobete pentru că ar fi ales comunicarea publică și convocarea unui „grup de lucru” în locul susținerii unor proiecte legislative deja existente. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Buzoianu afirmă că a aflat despre un clip al ministrului în care acesta spune că țigările electronice sunt „rele rău pentru sănătate” și că va înființa un grup de lucru pe subiect. În același mesaj, Buzoianu leagă creșterea utilizării țigărilor electronice de perioada de după interzicerea fumatului în spații închise, despre care spune că a fost un moment în care „cei mai mulți români s-au lăsat de fumat”, înainte ca o parte dintre consumatori să migreze către alternative. Miza: reglementarea utilizării în spații închise și votul din Parlament Punctul central al criticilor este votul PSD în Parlament la o propunere de interzicere a utilizării țigărilor electronice în spațiile închise. Potrivit mesajului Dianei Buzoianu, PSD ar fi votat „împotrivă”, iar inițiativa „a picat la vot”. Buzoianu susține că argumentul invocat ar fi fost unul legat de venituri bugetare: „Știți cum a votat PSD propunerea de a interzice țigările electronice în spații închise? Împotrivă. Și a picat la vot. Cu argumentul cinic că industria lor aduce prea mulți bani la buget. Spus argumentul oficial, în Parlament”. Pe acest fond, lidera USR acuză social-democrații de „lobby” pentru industria țigărilor electronice și îi cere ministrului să susțină proiectele legislative existente, în locul demersurilor pe care le consideră de imagine. Ce a anunțat ministrul Sănătății Reacția vine după ce, vineri, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că instituția „a luat în vizor” fenomenul „vape-urilor ieftine” și că a convocat un grup de lucru. Scopul, potrivit informațiilor din articol, este analizarea legislației privind comercializarea țigărilor electronice și stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea controalelor. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar pentru concluziile grupului de lucru sau pentru eventuale modificări legislative, dincolo de intenția de analiză și de întărire a controalelor. [...]

AUR ridică miza politică pentru 2028 după ce președintele Nicușor Dan a spus că se teme de rezultatul alegerilor parlamentare, iar prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , a interpretat declarația ca semn că „se coace ceva la Cotroceni”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a afirmat că teama sa vizează strict alegerile parlamentare din 2028 și a refuzat să detalieze. În declarația citată de Digi24, șeful statului a spus că îi este teamă de „un eventual rezultat” al scrutinului, fără alte explicații. În replică, Dan Dungaciu a ironizat poziția președintelui și a susținut că, încă din noiembrie 2026, acesta ar fi vorbit „explicit” despre „inacceptabilitatea aducerii AUR la guvernare”, iar îngrijorarea legată de 2028 ar indica o mișcare politică pregătită la Palatul Cotroceni. „Sigur că se întâmplă ceva și se coace ceva la Cotroceni”, a declarat Dan Dungaciu. De ce contează: semnal de polarizare înainte de ciclul electoral Schimbul de declarații mută discuția despre alegerile din 2028 în registrul confruntării directe între președinte și AUR, cu o miză explicită: accesul partidului la guvernare după parlamentare. În lipsa unor detalii suplimentare din partea președintelui despre natura temerilor sale, reacția AUR funcționează ca încercare de a transforma subiectul într-o temă de campanie și de a sugera existența unor planuri instituționale sau politice la Cotroceni. Contextul invocat de AUR: 2027, an electoral în Europa Dan Dungaciu a legat disputa internă de evoluțiile politice europene, susținând că 2027 ar putea aduce schimbări majore pe continent, pe fondul alegerilor din mai multe state. El a enumerat alegeri prezidențiale în Franța și a menționat Italia și Polonia, afirmând că ar putea ajunge la putere politicieni „suveraniști” și „conservatori”, care ar schimba „comportamentul Uniunii Europene”. În materialul Digi24 nu apar dovezi sau detalii concrete despre ce anume ar urma să se pregătească „la Cotroceni”, dincolo de interpretarea politică formulată de reprezentantul AUR. [...]

La o lună de la intrarea PSD la guvernare, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză că partidul a prioritizat consolidarea puterii interne și negocieri pentru funcții, în timp ce promisiuni cu impact fiscal și social – precum reducerea TVA la carburanți – nu au fost puse în practică , potrivit Digi24 . Mureșan, care este europarlamentar și este prezentat de Digi24 drept „fosta desemnare a președintelui pentru funcția de premier”, susține într-o postare pe Facebook că bilanțul PSD după prima lună în Executiv ar arăta o „concentrare a puterii guvernamentale” în jurul vicepremierului Marian Neacșu și „înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat”. „Bilanțul PSD după o lună de guvernare: Concentrarea puterii guvernamentale în mâinile lui Marian Neacșu, pentru a servi clientela de partid – DA. Înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat – DA.” Miza economică: promisiuni fiscale invocate ca neîndeplinite În aceeași postare, Mureșan enumeră măsuri pe care PSD le-ar fi promis înainte de intrarea la guvernare și care, la o lună, nu ar fi fost implementate. Printre acestea, el menționează explicit: reducerea TVA la carburanți – „NU”; reducerea generală a accizelor la carburanți – „NU”; indexarea salariilor și alocațiilor – „NU”; indexarea pensiilor – „încă «se analizează»”; identificarea „găurii” bugetare despre care PSD ar fi spus că a fost lăsată de Guvernul Bolojan – „NU”. Tot în postare, Mureșan afirmă că „PSD este cel care lăsase o gaură mare în buget”, iar „Guvernul Bolojan a acoperit o mare parte din ea”, fără ca materialul să ofere cifre sau o evaluare independentă a acestor afirmații. Context politic: PSD, rol major în coaliție fără premier PSD a intrat la guvernare la 20 octombrie 2026, într-o coaliție condusă de premierul independent Luca Niculescu. Deși nu deține funcția de prim-ministru, partidul are, potrivit Digi24, 11 miniștri și un ministru delegat și controlează portofolii precum Transporturile, Justiția, Apărarea, Agricultura și Sănătatea. Afirmațiile lui Mureșan sunt prezentate ca poziție politică exprimată pe Facebook; materialul nu include un răspuns al PSD la criticile formulate. [...]

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă , iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern. „Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.” Ce spune Bolojan că există, de fapt, acum Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative. Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”. Miza: reorganizare cu efecte asupra serviciilor, nu doar tăieri de cheltuieli Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată. Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale. „Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.” Ce urmează în PNL PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro. Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

Președintele Nicușor Dan a legat „teama de 2028” de riscul unui rezultat politic care să schimbe direcția guvernării , într-un mesaj care mută discuția despre digitalizare și securitate în zona stabilității instituționale înaintea alegerilor parlamentare, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi seară, la Berlin, unde șeful statului a revenit asupra afirmației rostite dimineață la Summitul pentru Guvernanță Digitală, când a spus că îi este „frică de anul 2028”. Nicușor Dan a precizat că se referă „evident” la alegerile parlamentare din 2028 și la „un eventual rezultat” al acestora, fără să intre în detalii. „Când am spus că îmi e teamă de 2028 am vorbit, evident, de alegerile parlamentare din 2028 şi nu vreau să dezvolt mai mult.” Întrebat explicit dacă se teme de venirea la putere a extremiștilor, președintele a refuzat să comenteze suplimentar, menținând aceeași linie: teama vizează un posibil rezultat al scrutinului, dar nu dorește să îl califice public. Contextul invocat: securitatea consumă „energie și timp” În intervenția de dimineață, Nicușor Dan a pus accent pe faptul că România nu trebuie să neglijeze „contextul de securitate” și că o parte importantă din energia sa și a echipei sale a fost consumată de această temă, pe care o consideră „esențială” și „obligatorie”, chiar dacă „nu e cel mai fericit lucru”. Tot în acest registru, președintele a menționat participarea la reuniunea „ Coaliției de Voință ”, ca exemplu de implicare în dosarele de securitate. De ce contează politic Prin clarificarea de la Berlin, președintele plasează explicit anul 2028 în logica riscului de instabilitate politică, într-un moment în care agenda publică include atât guvernanța digitală, cât și presiunile de securitate. Mesajul sugerează că, din perspectiva sa, miza alegerilor parlamentare poate influența capacitatea statului de a gestiona priorități strategice pe termen mediu, însă președintele nu a oferit scenarii sau nume și a evitat să detalieze temerea. [...]