Știri
Știri din categoria Politică

Senatorul AUR Petrișor Peiu acuză „proasta guvernare” și leagă criza de costurile economice, într-un atac la adresa președintelui Nicușor Dan, potrivit Digi24. Într-o postare pe Facebook, Peiu susține că șeful statului ar vedea „ascensiunea opoziției” drept principala problemă a României, nu felul în care este condusă țara, și îl compară cu lideri autocrați.
În mesajul citat de publicație, senatorul AUR afirmă că Nicușor Dan „nu înțelege cum funcționează democrația” și îl compară cu Marcel Ciolacu, susținând că modelul său politic ar fi fostul lider PSD. Peiu spune că, după „un an și jumătate” la conducerea statului, președintele ar interpreta greșit sursa tensiunilor politice, punând accent pe opoziție, nu pe guvernare.
Peiu își construiește critica în jurul unor teme cu impact direct asupra populației și mediului economic, susținând că gospodăriile ar avea dificultăți în plata facturilor și că România ar fi avut „cea mai mare inflație din UE”. În același timp, îl acuză pe președinte că ar cere „sacrificii economice” cetățenilor, în timp ce ar fi asociat cu „luxul și privilegiile clasei politice”.
Senatorul AUR critică și cheltuielile pentru înzestrarea armatei, afirmând că România ar fi cheltuit 16,8 miliarde de euro (aprox. 84 miliarde lei) pe achiziții de armament „fără licitație”. Tot în postare, Peiu acuză închiderea unor centrale din România și creșterea importurilor de energie, fără ca articolul să includă date suplimentare sau o reacție a Administrației Prezidențiale.
Peiu susține că președintele ar considera că soluția „actualei crize” ar fi „lupta statului cu opoziția”, nu „buna guvernare”, și îl compară pe Nicușor Dan cu Vladimir Putin și cu Carol al II-lea. Materialul Digi24 prezintă aceste afirmații ca parte a postării senatorului AUR, fără alte verificări sau contrapuncte în textul publicat.
Recomandate

AUR ridică miza politică pentru 2028 după ce președintele Nicușor Dan a spus că se teme de rezultatul alegerilor parlamentare, iar prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , a interpretat declarația ca semn că „se coace ceva la Cotroceni”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a afirmat că teama sa vizează strict alegerile parlamentare din 2028 și a refuzat să detalieze. În declarația citată de Digi24, șeful statului a spus că îi este teamă de „un eventual rezultat” al scrutinului, fără alte explicații. În replică, Dan Dungaciu a ironizat poziția președintelui și a susținut că, încă din noiembrie 2026, acesta ar fi vorbit „explicit” despre „inacceptabilitatea aducerii AUR la guvernare”, iar îngrijorarea legată de 2028 ar indica o mișcare politică pregătită la Palatul Cotroceni. „Sigur că se întâmplă ceva și se coace ceva la Cotroceni”, a declarat Dan Dungaciu. De ce contează: semnal de polarizare înainte de ciclul electoral Schimbul de declarații mută discuția despre alegerile din 2028 în registrul confruntării directe între președinte și AUR, cu o miză explicită: accesul partidului la guvernare după parlamentare. În lipsa unor detalii suplimentare din partea președintelui despre natura temerilor sale, reacția AUR funcționează ca încercare de a transforma subiectul într-o temă de campanie și de a sugera existența unor planuri instituționale sau politice la Cotroceni. Contextul invocat de AUR: 2027, an electoral în Europa Dan Dungaciu a legat disputa internă de evoluțiile politice europene, susținând că 2027 ar putea aduce schimbări majore pe continent, pe fondul alegerilor din mai multe state. El a enumerat alegeri prezidențiale în Franța și a menționat Italia și Polonia, afirmând că ar putea ajunge la putere politicieni „suveraniști” și „conservatori”, care ar schimba „comportamentul Uniunii Europene”. În materialul Digi24 nu apar dovezi sau detalii concrete despre ce anume ar urma să se pregătească „la Cotroceni”, dincolo de interpretarea politică formulată de reprezentantul AUR. [...]

Noua împărțire a prefecților consolidează controlul politic asupra administrației locale , prin numiri care mută rapid influența dinspre PNL și USR către apropiați ai președintelui Nicușor Dan și către PSD, potrivit Digi24 . Schimbările au venit odată cu instalarea noului Executiv și vizează prefecturile din țară, unde erau în funcție reprezentanți ai PNL sau USR. În logica administrativă, prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și are rol în verificarea legalității actelor autorităților locale, ceea ce face ca rotația politică la acest nivel să aibă efect direct asupra relației dintre centru și județe. București: numire cu legături directe cu președintele Un exemplu indicat de publicație este Bucureștiul, unde Guvernul a numit vineri, 20 noiembrie, un nou prefect: Marius Gheorghe. Digi24 notează că acesta este colaborator al președintelui și donator în campaniile electorale. Conform aceleiași surse, Marius Gheorghe lucrează în publicitate și media și s-a numărat printre donatorii lui Nicușor Dan pentru campania electorală din 2020, când acesta a câștigat mandatul de primar general. Digi24 mai arată că a fost alături de Nicușor Dan și în campania pentru Primărie din 2024, fiind prezent în spatele acestuia la anunțarea rezultatelor. PMP și PSD își extind prezența în prefecturi și subprefecturi Dincolo de Capitală, numirile au adus în funcții mai mulți membri ai PMP, partidul lui Eugen Tomac, consilier prezidențial, menționează Digi24. Printre exemplele enumerate: Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP și lider al filialei Brașov, numit subprefect al județului Brașov; Adrian-Mihăiță Todoran, vicepreședinte PMP și lider al filialei Maramureș, numit subprefect al județului Maramureș; Cătălina Bozianu, președinta PMP, numită prefect al județului Prahova. În paralel, mai multe funcții de prefect au revenit unor foști parlamentari sau lideri locali ai PSD, potrivit listei prezentate de Digi24, între care: Alexandru Cordoș, fost senator PSD, desemnat prefect de Cluj; Decebal Făgădău, fost primar al Constanței, numit prefect; Valentin Ivancea, fost președinte al Consiliului Județean, numit prefect la Bacău; Eduard Popica, fost deputat PSD, numit prefect la Vaslui; Dan-Constantin Șlincu, fost parlamentar PSD, numit prefect la Botoșani. De ce contează: efecte operaționale în teritoriu Miza acestor schimbări nu este doar una de personal, ci de funcționare a administrației: prefecturile sunt veriga prin care Guvernul își exercită autoritatea în județe, iar schimbarea rapidă a titularilor poate reconfigura modul în care sunt gestionate relațiile cu primăriile și consiliile județene, inclusiv în chestiuni de legalitate administrativă și coordonare instituțională. Digi24 leagă noua configurație de instalarea noului Executiv și de înlocuirea reprezentanților care erau în funcție din partea PNL sau USR; articolul nu oferă, însă, o listă completă a tuturor județelor sau un calendar al următoarelor numiri. [...]

La o lună de la intrarea PSD la guvernare, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză că partidul a prioritizat consolidarea puterii interne și negocieri pentru funcții, în timp ce promisiuni cu impact fiscal și social – precum reducerea TVA la carburanți – nu au fost puse în practică , potrivit Digi24 . Mureșan, care este europarlamentar și este prezentat de Digi24 drept „fosta desemnare a președintelui pentru funcția de premier”, susține într-o postare pe Facebook că bilanțul PSD după prima lună în Executiv ar arăta o „concentrare a puterii guvernamentale” în jurul vicepremierului Marian Neacșu și „înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat”. „Bilanțul PSD după o lună de guvernare: Concentrarea puterii guvernamentale în mâinile lui Marian Neacșu, pentru a servi clientela de partid – DA. Înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat – DA.” Miza economică: promisiuni fiscale invocate ca neîndeplinite În aceeași postare, Mureșan enumeră măsuri pe care PSD le-ar fi promis înainte de intrarea la guvernare și care, la o lună, nu ar fi fost implementate. Printre acestea, el menționează explicit: reducerea TVA la carburanți – „NU”; reducerea generală a accizelor la carburanți – „NU”; indexarea salariilor și alocațiilor – „NU”; indexarea pensiilor – „încă «se analizează»”; identificarea „găurii” bugetare despre care PSD ar fi spus că a fost lăsată de Guvernul Bolojan – „NU”. Tot în postare, Mureșan afirmă că „PSD este cel care lăsase o gaură mare în buget”, iar „Guvernul Bolojan a acoperit o mare parte din ea”, fără ca materialul să ofere cifre sau o evaluare independentă a acestor afirmații. Context politic: PSD, rol major în coaliție fără premier PSD a intrat la guvernare la 20 octombrie 2026, într-o coaliție condusă de premierul independent Luca Niculescu. Deși nu deține funcția de prim-ministru, partidul are, potrivit Digi24, 11 miniștri și un ministru delegat și controlează portofolii precum Transporturile, Justiția, Apărarea, Agricultura și Sănătatea. Afirmațiile lui Mureșan sunt prezentate ca poziție politică exprimată pe Facebook; materialul nu include un răspuns al PSD la criticile formulate. [...]

Președintele Nicușor Dan a legat „teama de 2028” de riscul unui rezultat politic care să schimbe direcția guvernării , într-un mesaj care mută discuția despre digitalizare și securitate în zona stabilității instituționale înaintea alegerilor parlamentare, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi seară, la Berlin, unde șeful statului a revenit asupra afirmației rostite dimineață la Summitul pentru Guvernanță Digitală, când a spus că îi este „frică de anul 2028”. Nicușor Dan a precizat că se referă „evident” la alegerile parlamentare din 2028 și la „un eventual rezultat” al acestora, fără să intre în detalii. „Când am spus că îmi e teamă de 2028 am vorbit, evident, de alegerile parlamentare din 2028 şi nu vreau să dezvolt mai mult.” Întrebat explicit dacă se teme de venirea la putere a extremiștilor, președintele a refuzat să comenteze suplimentar, menținând aceeași linie: teama vizează un posibil rezultat al scrutinului, dar nu dorește să îl califice public. Contextul invocat: securitatea consumă „energie și timp” În intervenția de dimineață, Nicușor Dan a pus accent pe faptul că România nu trebuie să neglijeze „contextul de securitate” și că o parte importantă din energia sa și a echipei sale a fost consumată de această temă, pe care o consideră „esențială” și „obligatorie”, chiar dacă „nu e cel mai fericit lucru”. Tot în acest registru, președintele a menționat participarea la reuniunea „ Coaliției de Voință ”, ca exemplu de implicare în dosarele de securitate. De ce contează politic Prin clarificarea de la Berlin, președintele plasează explicit anul 2028 în logica riscului de instabilitate politică, într-un moment în care agenda publică include atât guvernanța digitală, cât și presiunile de securitate. Mesajul sugerează că, din perspectiva sa, miza alegerilor parlamentare poate influența capacitatea statului de a gestiona priorități strategice pe termen mediu, însă președintele nu a oferit scenarii sau nume și a evitat să detalieze temerea. [...]

România își leagă influența în negocierile pentru Ucraina de capacitatea de a contribui concret la efortul aliat, a transmis președintele Nicușor Dan la summitul „ Coaliției de Voință ” de la Berlin, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză directă de politică externă și securitate: România vrea să-și maximizeze greutatea în arhitectura post-război, fără a risca fisuri în relația transatlantică. În conferința de presă, Nicușor Dan a indicat ca obiectiv principal menținerea solidarității pentru Ucraina și conturarea unei perspective „stabile, pe mulți ani” imediat după încheierea războiului, cu sprijin coordonat între Europa și Statele Unite. În același timp, șeful statului a avertizat că relația transatlantică – pe care o descrie drept un pilon al securității României și a Europei – nu ar trebui afectată de eventuale poziții divergente între SUA și Europa privind războiul. „Astea sunt obiectivele României și e important ca, pentru ca poziția noastră să fie ascultată, trebuie de asemenea ca noi să fim contributori la tot acest proces.” Ce urmărește România în „Coaliția de Voință” Din declarațiile președintelui, mizele sunt centrate pe trei direcții: asigurarea unei solidarități continue pentru Ucraina; menținerea unei perspective pe termen lung pentru Ucraina, susținută de Europa și SUA; protejarea relației transatlantice, în pofida unor posibile diferențe de abordare între Washington și capitalele europene. Summitul de la Berlin s-a desfășurat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”, iar la reuniune au participat peste 20 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Din partea organizațiilor internaționale au fost prezenți, între alții, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . De ce contează „a fi contributor” pentru poziția României În logica exprimată de Nicușor Dan, influența României în acest format nu depinde doar de participare, ci de contribuții care să o facă relevantă în procesul de sprijin și în discuțiile despre pace și garanții de securitate. Digi24 notează că inițiativa „Coaliției de Voință” reunește state angajate să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace, inclusiv prin garanții de securitate suficient de solide pentru a face un acord durabil și a preveni o nouă agresiune. Din partea SUA au participat emisarii președintelui american Donald Trump pentru soluționarea negociată a războiului din Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner. Nicușor Dan a spus că a avut o discuție scurtă cu Jared Kushner, fără detalii despre o negociere propriu-zisă. În acest stadiu, articolul nu precizează ce tip de contribuții concrete are în vedere România, dincolo de obiectivele politice enunțate de președinte. [...]

Un sondaj PCPO indică o respingere masivă a lui Netanyahu în rândul palestinienilor , însă diferența în favoarea lui Gadi Eisenkot nu trebuie citită automat ca un semn de încredere în Israel sau în agenda unui alt lider, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Un sondaj realizat de Palestinian Center for Public Opinion (PCPO) între 6 și 18 noiembrie, pe un eșantion de 305 respondenți, arată că 59% dintre cei intervievați l-ar prefera pe Gadi Eisenkot ca prim-ministru al Israelului, față de 2,6% care l-ar prefera pe Benjamin Netanyahu . Alți 37,4% au spus că nu preferă niciunul dintre cei doi, iar 1% s-au declarat indeciși. Cercetarea a fost făcută prin interviuri telefonice asistate de computer și apelare aleatorie (CATI și RDD), cu o rată de răspuns de 62% și o marjă teoretică de eroare de ±5,61 puncte procentuale la un nivel de încredere de 95%. Preferința pentru Eisenkot nu echivalează cu sprijin politic Autorul argumentează că întrebarea-cheie nu este doar „cine e preferat”, ci ce semnificație are această preferință: reflectă ea încredere că Eisenkot ar schimba politicile Israelului sau mai degrabă dorința de a vedea o altă conducere decât cea asociată cu Netanyahu. Distincția este importantă, pentru că o preferință între două nume nu înseamnă automat susținerea programului politic al unuia dintre ele și nici convingerea că ar exista progrese pe tema drepturilor naționale palestiniene ori a unei soluții politice. Analiza mai notează că rezultatele sunt aproape identice în Cisiordania și Fâșia Gaza: Eisenkot este preferat de 58,9% dintre respondenții din Cisiordania și de 59,1% dintre cei din Gaza. Similaritatea poate sugera o evaluare comparabilă a alternativelor israeliene prezentate, dar nu explică motivațiile din spatele răspunsurilor. „Niciunul” – un semnal despre limitele opțiunilor Un element cu greutate este ponderea mare a celor care nu îl preferă pe niciunul dintre candidați (37,4%). În lectura autorului, acest segment indică limitele opțiunilor percepute și posibilitatea ca mulți respondenți să nu vadă în niciunul dintre cei doi o alternativă care să le reflecte aspirațiile. Concluzia analizei este că schimbarea unui lider poate deschide oportunități de reconsiderare a unor politici, dar nu garantează transformări politice. Miza reală ar fi dacă o eventuală schimbare la vârful guvernului israelian ar veni cu „politici tangibile” care să abordeze cauzele conflictului și să creeze o cale către securitate, drepturi, libertate și demnitate pentru ambele părți. În lipsa unor astfel de schimbări „pe teren”, numele se pot schimba fără ca realitatea politică să se modifice semnificativ. [...]