Știri
Știri din categoria Politică
Declarațiile lui Călin Georgescu despre moțiunea de cenzură repoziționează public relația PSD–AUR și pot alimenta scenarii de colaborare politică, într-un moment în care discuțiile despre formule de guvernare și nume de premier rămân deschise, potrivit Digi24.
Georgescu a spus că apreciază demersul AUR și al liderului partidului, George Simion, în legătură cu moțiunea de cenzură, susținând că acțiunea a fost „organizată foarte bine” și „asumată” de cei implicați. În același timp, el a lăudat și PSD, afirmând că cele două partide ar fi făcut „primul pas” către „reconciliere națională”.
„Felicitări. A fost un prim pas spre reconciliere națională.”
În intervenția de la „Marius Tucă Show”, Georgescu a descris moțiunea ca pe un demers comun, în care AUR și PSD ar fi arătat, „după 35 de ani”, un semnal de apropiere politică. El a adăugat că îl felicită „în mod special” pe George Simion pentru felul în care a fost gestionată acțiunea.
Întrebat dacă ar accepta să fie nominalizat premier, Georgescu a negat că ar fi spus „da”, deși, potrivit relatării, acest lucru s-ar fi putut deduce din afirmații anterioare din interviu. El a nuanțat că este „gata oricând să servească poporul român”, dar „nu în orice condiții”, precizând totodată că nu s-a referit la un mandat de premier. Răspunsul său la întrebarea directă a fost: „Vom trăi și vom vedea”.
Recomandate
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Diana Buzoianu spune că decizia CCR în cazul Dominic Fritz creează un precedent „periculos” și poate aduce sancțiuni europene , acuzând că hotărârea ar fi fost una politică, nu una fundamentată pe Constituție, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Mediului a declarat la TVR INFO că, dincolo de efectul asupra partidului, miza este „cum este afectată de fapt democraţia în România”, în contextul în care un partid aflat la putere ar putea influența instituții prin persoane „numite politic”, invocând foruri precum Curtea Constituțională , Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale. Acuzația: CCR ar fi „contorsionat” Constituția Buzoianu susține că CCR ar fi tratat cazul „mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, invocând principiul neretroactivității legii. În interpretarea ei, Constituția ar interzice explicit ca legea să retroactiveze, iar decizia Curții ar fi justificat o astfel de aplicare. „Modul în care, de exemplu, CCR a gestionat acest caz, este clar că l-a gestionat mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, a afirmat Buzoianu. Ce urmează: contestare pe plan național și european Ministrul interimar spune că vor fi folosite „toate căile” de contestare, inclusiv la nivel european, iar Dominic Fritz ar urma să utilizeze, la rândul lui, căile juridice disponibile. În același context, Buzoianu afirmă că decizia ar putea deschide „o portiţă” pentru sancționarea României la nivel european. „Această decizie politică creează, de fapt, nişte precedente extraordinar de periculoase, iliberale pentru statul nostru şi creează de asemenea şi o portiţă ca România să fie sancţionată la nivel european”, a declarat ea. În plan politic, Buzoianu a transmis că PSD nu ar trebui să decidă „din pix” cine poate candida, iar competiția ar trebui tranșată la vot, nu prin decizii ale unor instituții despre care susține că sunt influențate politic. [...]
Călin Georgescu contestă din start raportul prezidențial despre anularea alegerilor din 2024, deși documentul nu a fost publicat încă , ridicând miza politică și instituțională a demersului anunțat de președintele Nicușor Dan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a fost sâmbătă, 22 august, în piața din Pâncota (județul Arad), într-o serie de vizite de weekend prin țară, descrise ca un „pelerinaj electoral” în târguri și piețe, unde îmbină mesaje religioase cu discurs politic. În acest context, Georgescu a reluat și programul său electoral din 2024, „Apă, hrană, energie”, legând seceta de administrarea resurselor și de efecte economice precum creșterea importurilor alimentare. Atac la raportul promis de Nicușor Dan, înainte de publicare Întrebat despre raportul pe care președintele Nicușor Dan a spus că îl va face public privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Georgescu a criticat dur atât documentul, cât și inițiatorul lui, deși raportul nu este disponibil și „nimeni nu știe momentan care sunt concluziile”, conform aceleiași surse. În articol este redată declarația lui Georgescu, în care acesta califică raportul drept o încercare de justificare a anulării scrutinului și folosește termeni extremi la adresa președintelui și a autorităților: „Raportul Cotrocenilor este o ticăloşie administrativă, fabricată să spele o crimă constituţională. Cu alte cuvinte un cadavru politic încearcă să igienizeze juridic o lovitură de stat ordinară.” Potrivit informațiilor prezentate, raportul anunțat de Nicușor Dan ar urma să includă un capitol dedicat anulării alegerilor din 2024 și o analiză mai amplă a „acțiunilor hibride” atribuite Rusiei în România în ultimele două decenii. Context: tur în țară și teme economice legate de secetă În piața din Pâncota, Georgescu a vorbit și despre gestionarea crizei generate de seceta prelungită, susținând că problema ține de administrarea apei și că efectele se văd în agricultură, energie și în prețurile produselor, prin creșterea importurilor. Duminică, 23 august, el și-a continuat turul și a ajuns la Mănăstirea Prislop (județul Hunedoara), unde a mers la mormântul lui Arsenie Boca, mai notează publicația. [...]
Raportul promis de Nicușor Dan despre anularea alegerilor din 2024 se extinde la 20 de ani de „acțiuni hibride” ale Rusiei , iar această schimbare de mandat ridică miza politică și de securitate a documentului, în condițiile în care data publicării rămâne incertă, potrivit HotNews . Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a reacționat sâmbătă, la Pâncota (județul Arad), după anunțul de la Palatul Cotroceni privind conținutul raportului. Într-o intervenție în fața susținătorilor, el a calificat documentul drept „ticăloșie administrativă” și a susținut că ar fi „fabricat să spele o crimă constituțională”, potrivit unei înregistrări publicate de OnRecord. „Raportul Cotrocenilor este o ticăloșie administrativă, fabricat să spele o crimă constituțională.” După vizita din Arad, Georgescu a mers duminică în Hunedoara, la mănăstirea Prislop, potrivit Gândul. Ce include raportul și cine lucrează la el Administrația Prezidențială a transmis, într-un răspuns către HotNews, că raportul privind anularea alegerilor din 2024 este în „etapa de redactare”, însă nu se va limita la acel scrutin. Palatul Cotroceni a precizat că documentul va analiza două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României, iar alegerile din 2024 vor fi tratate separat, într-o secțiune distinctă. La elaborare urmează să contribuie „structuri din cadrul Comunității Naționale de Informații, precum și alte instituții cu atribuții în domeniu”, ceea ce înseamnă implicarea serviciilor de informații. Președinția a mai arătat că nu poate face publice numele persoanelor care lucrează la raport, invocând considerente de securitate și regimul informațiilor analizate. Publicarea rămâne fără termen Deși Nicușor Dan a promis în repetate rânduri, după ce a câștigat în mai 2025, că va publica raportul privind anularea alegerilor din 2024, Administrația Prezidențială spune că nu poate estima o dată a publicării, „având în vedere volumul materialului analizat”. Pentru moment, singura certitudine comunicată este că redactarea este coordonată la nivelul Administrației Prezidențiale. [...]
PNL își reconfigurează conducerea în București pe filierele de sector , iar Ilie Bolojan spune că noua echipă a avut deja o primă discuție „despre viitor”, în contextul unor numiri recente la vârful organizațiilor din sectoare, potrivit Agerpres . Întâlnirea a avut loc luni seara, după ce au fost făcute numiri la conducerile filialelor de sector. Bolojan a prezentat public componența echipei PNL București și a indicat direcția pe care vrea să o imprime organizației: deschidere către comunități și prezență constantă, nu doar în campanii. Cine intră în noua echipă PNL București În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a enumerat noile numiri la nivel de sectoare: George Cristian Tuță – Sectorul 1 Sanda Nicola – Sectorul 2 Dragoș Pîslaru – Sectorul 3 Oana Gheorghiu – Sectorul 4 Andrei Badiu – Sectorul 5 Paul Moldovan – Sectorul 6 Bolojan i-a menționat, de asemenea, pe Ciprian Ciucu și Sebastian Burduja ca parte a echipei PNL București. Miza: organizații „deschise” și rezultate „concrete” Bolojan a legat ideea de „deschidere” de capacitatea partidului de a atrage competențe și de a răspunde problemelor locale, nu de gesturi formale. În același mesaj, a susținut că PNL trebuie să fie prezent permanent în comunitate, să identifice ce nu funcționează și să propună soluții. „Administrația nu poate fi separată de comunitate. Comunitatea este cea care se administrează, cu oamenii cei mai buni ai săi.” În această etapă, informațiile disponibile se limitează la mesajul public al președintelui PNL și la faptul întâlnirii cu noua echipă; nu sunt precizate decizii concrete, termene sau măsuri care ar urma să fie adoptate în urma discuției. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată , pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3 . Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii. „Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.” Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist. „Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.” Blocaj în Guvern și presiune pe finanțare Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi. Negocierile de la Cotroceni, decalate Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni. Context sindical și condiționalități europene Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei. [...]
