Știri
Știri din categoria Politică
POT condiționează sprijinul pentru viitorul Guvern de o majoritate pro-occidentală, iar partidul vrea să se poziționeze ca „componentă pro-românească” în formula care va rezulta din consultările de la Cotroceni, potrivit Mediafax.
După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, lidera POT, Anamaria Gavrilă, a spus că formațiunea „va susține orice formulă pro-occidentală” și că este pregătită să fie „componenta pro-românească” a viitorului Executiv, „cei care susțin interesele României și a românilor”.
„Noi vom susține orice formulă pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească în această formulă, cei care susțin interesele României și a românilor.”
Gavrilă a descris întâlnirea cu șeful statului drept o „discuție constructivă” și a afirmat că delegația a apreciat „deschiderea” și intenția președintelui de a înțelege pozițiile partidelor și de a încerca „să reconcilieze partidele pentru un guvern stabil”.
În același timp, lidera POT a susținut că un guvern stabil trebuie să aibă priorități și a invocat nevoia unei direcții pe termen mediu și lung.
„Noi am adus în vedere și faptul că România are nevoie și de o viziune. Dacă nu știm unde mergem în 5 și 10 ani, nu avem cum să înțelegem ce fel de guvern este nevoie, ce fel de reforme sunt nevoie.”
În declarațiile de după consultări, Gavrilă a mai spus că „orgolii, neînțelegeri și fărmițări” din Parlament pot fi depășite dacă există o listă de proiecte la care partidele pot adera și pe care le pot susține.
Totodată, ea a indicat o condiție privind viitoarea echipă guvernamentală: cei care vor face parte din Guvern „trebuie să fie și cei care au fost aleși pe listele unui partid”, conform aceleiași surse.
Reprezentanții POT au fost primiți la Cotroceni în jurul orei 16:00, delegația fiind condusă de Anamaria Gavrilă și incluzând încă patru reprezentanți ai partidului, mai notează Mediafax.
Recomandate
Traian Băsescu îl acuză pe președintele Nicușor Dan că prelungește criza guvernamentală și spune că ezitarea în desemnarea unui premier împinge România într-o „instabilitate politică”, potrivit Libertatea . Fostul președinte (2004–2014) a declarat marți, 19 mai, la B1TV, că nu înțelege de ce șeful statului nu a făcut o nominalizare de prim-ministru la două săptămâni după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. În opinia lui Băsescu, președintele ar fi trebuit să acționeze imediat după consultările oficiale de la Cotroceni din ziua precedentă. „Niciunul nu are Constituția României în vedere. Nu le pasă. Pur și simplu, niște amatori de proastă calitate care îngroapă țara asta.” Ce reproșează Băsescu și ce soluție propune Băsescu susține că partidele și președintele ar impune „condiții” care nu ar fi prevăzute de Constituție și că, în lipsa unei înțelegeri rapide între formațiuni, șeful statului ar trebui să desemneze un premier din partea partidului cu cel mai mare număr de parlamentari (PSD), oferindu-i un termen de 10 zile pentru formarea guvernului. „Ceea ce face domnul președinte acum este neconstituțional și târie țara într-o situație de instabilitate politică.” Fostul președinte a mai afirmat că procesul ar trebui continuat, dacă prima opțiune nu reușește să strângă o majoritate, către al doilea sau al treilea partid, criticând întâlnirile „informale” prelungite înainte de o nominalizare. Contextul crizei: de la retragerea sprijinului PSD la consultări fără rezultat România a intrat în criză politică pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a fost demis cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis și Florin Cîțu în octombrie 2021. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au început pe 18 mai. Nicușor Dan a spus inițial că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, iar ulterior a afirmat că discuțiile vor continua „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”. În acest context, Libertatea notează că PNL și USR au decis să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier, dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. [...]
PSD ia în calcul un Guvern minoritar și încearcă să strângă 233 de voturi pentru învestire , inclusiv prin atragerea UDMR și a unor parlamentari neafiliați, într-un context în care președintele Nicușor Dan spune că va face nominalizarea de premier doar când există o majoritate sigură, potrivit Euronews . Surse politice citate de publicație susțin că social-democrații ar vrea să formeze singuri următorul Executiv, dar au nevoie de o majoritate parlamentară la votul de învestire. „Ultimele calcule” ar indica posibilitatea obținerii a 233 de voturi chiar și fără sprijinul PNL, USR, AUR și S.O.S România, iar Sorin Grindeanu ar avea „două variante pe masă”. Miza: majoritatea de 233 și rolul UDMR Scenariile discutate în PSD ar fi: Guvern minoritar PSD , susținut la învestire de o majoritate adunată punctual; Guvern minoritar PSD–UDMR , cu participarea UDMR la guvernare. Un element de condiționare ține de UDMR: formațiunea nu ar intra la guvernare dacă majoritatea ar include și voturi de la S.O.S România. În acest context, surse din PSD afirmă că majoritatea ar urma să fie construită fără PNL, USR, AUR și S.O.S România, ceea ce ar deschide posibilitatea ca UDMR să intre „și cu miniștri”, nu doar cu funcții de rang secund (secretari de stat și prefecți). În paralel, surse din rândul neafiliaților afirmă că „întotdeauna vor mai veni și alte voturi”, iar la votul secret cu bile pentru învestire PSD și neafiliații s-ar aștepta ca unii liberali să voteze în favoarea noului Guvern. Blocaj politic și condițiile președintelui După consultările de luni , Nicușor Dan a pus pe pauză discuțiile cu partidele, notează publicația, iar ideea unui premier independent nu ar avea susținere în acest moment. Președintele ar fi încercat să promoveze această variantă, însă „nimeni nu e de acord acum”, conform sursei. Totodată, Nicușor Dan a transmis, printr-un comunicat de presă, că își dorește să facă nominalizarea de premier doar după ce este sigur că există cel puțin 233 de voturi pentru învestire. Publicația mai arată că președintele nu ia în calcul „sub nicio formă” o majoritate cu AUR. Ce urmează: o nouă rundă de consultări A doua rundă de consultări ar urma să aibă loc fie la finalul acestei săptămâni, fie săptămâna viitoare, când PSD ar putea prezenta varianta sa de majoritate. În același timp, potrivit sursei, PSD ar urmări și o repoziționare rapidă în instituții dacă preia puterea, inclusiv prin îndepărtarea cât mai rapidă a liberalilor din funcții, pentru a crește presiunea internă în PNL și pentru a împinge partidul în opoziție alături de AUR și USR. [...]
La un an de mandat, agenda de reformă a lui Nicușor Dan rămâne în mare parte la nivel de consultări , fără modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate de Președinție, în timp ce unele promisiuni-cheie din campanie au devenit puncte de vulnerabilitate politică, potrivit Mediafax . Nicușor Dan a împlinit un an la Palatul Cotroceni după victoria din 2025, obținută într-un context de polarizare și prezență ridicată la vot. În turul al doilea, desfășurat pe 18 mai 2025, el a obținut 6.168.642 de voturi (53,6%), față de 46,4% pentru George Simion, cu o diferență de aproximativ 830.000 de voturi. În primul tur (4 mai 2025), Simion a avut aproximativ 41%, iar Dan 20,99% (aprox. 1,98 milioane de voturi). Ce s-a văzut în primul an: poziționare externă, mai puțin pe reforme interne În mandat, președintele a participat la reuniuni ale Consiliului European și la summituri NATO, menținând pozițiile oficiale ale României privind sprijinul pentru Ucraina și cooperarea cu partenerii occidentali. Pe plan intern, el a susținut public reducerea influenței politice în instituțiile publice și a criticat numirile politice în companii de stat și autorități publice. Totuși, în primul an nu au fost adoptate modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate direct de Președinție, notează publicația. Promisiuni și obiective: ce a rămas nefinalizat În campanie, Nicușor Dan și-a construit mesajul „România Onestă”, cu accent pe reformă administrativă, combaterea corupției și menținerea orientării pro-UE și pro-NATO. Lista de obiective prezentată public a inclus, între altele: reforma administrației publice și depolitizarea instituțiilor; susținerea independenței justiției; reducerea cheltuielilor în sectorul public; digitalizarea serviciilor administrative și creșterea transparenței; sprijin pentru investiții în educație și sănătate. Mediafax arată că proiectele privind restructurarea aparatului administrativ și depolitizarea instituțiilor nu au fost implementate la scară largă. Au fost discutate inițiative precum reorganizarea unor instituții, criterii de profesionalizare pentru companiile de stat, digitalizare administrativă și transparența cheltuielilor publice, însă o parte au rămas în faza de consultare sau negociere politică. În paralel, au continuat dezbaterile privind inflația, deficitul bugetar și nivelul cheltuielilor publice, iar sondajele din primul an au indicat fluctuații ale încrederii în președinte, pe fondul disputelor politice și al evoluțiilor economice. Puncte sensibile politic: premierul și TVA Materialul menționează două teme care au alimentat criticile din partea susținătorilor: Nicușor Dan a spus în campanie că îl va propune pe Ilie Bolojan premier, lucru pe care l-a făcut, însă i se reproșează ulterior că nu îl mai susține pe premier. O altă critică majoră vizează promisiunea că TVA nu va fi majorată în mandatul său, în condițiile în care, potrivit Mediafax, TVA a fost majorată imediat după învestirea Guvernului Ilie Bolojan. Per ansamblu, concluzia articolului este că o parte dintre obiectivele din campanie au fost transpuse în măsuri administrative și poziții publice, în timp ce alte proiecte de reformă au rămas în negociere sau consultare politică. [...]
PSD ridică presiunea pe PNL să elibereze posturile politice din administrație , într-un moment în care negocierile pentru o nouă formulă de guvernare se suprapun peste o bătălie pentru controlul funcțiilor numite pe criterii politice, potrivit G4Media . Liderul PSD, Sorin Grindeanu , acuză PNL de „ipocrizie” pentru că vorbește despre trecerea în opoziție, dar nu ar fi demisionat din funcțiile ocupate în aparatul de stat. Grindeanu a indicat explicit zona posturilor împărțite politic – secretari și subsecretari de stat, prefecți și subprefecți, șefi de agenții și instituții deconcentrate – susținând că, spre deosebire de liberali, „ai noștri și-au dat demisia a doua zi” după anunțul retragerii PSD din coaliție. Declarațiile au fost făcute luni seara, într-o emisiune la România TV. Miza: cine controlează administrația în timpul crizei politice Atacul pe tema demisiilor nu este doar o dispută de imagine: păstrarea sau eliberarea acestor poziții influențează funcționarea curentă a administrației și capacitatea unui viitor guvern de a-și instala rapid echipa în teritoriu și în aparatul central. În practică, astfel de posturi au rol în coordonarea instituțiilor și în implementarea deciziilor guvernamentale, inclusiv în relația cu autoritățile locale. „Exclus” ca Bolojan să rămână până în toamnă Întrebat când ar putea fi deblocată criza, Grindeanu a sugerat că situația s-ar simplifica dacă premierul Ilie Bolojan ar pleca din funcție, pe care a descris-o drept una „cu preaviz”. El a afirmat că, „din punctul meu de vedere, și constituțional, are zilele numărate la Palatul Victoria” și a reluat ideea că Bolojan ar încerca să rămână pentru a-și susține un plan de candidatură la președinție. În același context, liderul PSD a spus că deznodământul depinde „mult” și de președintele Nicușor Dan și a adăugat că este „exclus” ca Bolojan să rămână în funcție până în toamnă. Ce opțiuni de guvernare invocă PSD Grindeanu a evitat să indice o soluție clară de guvernare, deși PSD a inițiat – „cu ajutorul AUR”, potrivit sursei – moțiunea pentru demiterea guvernului Bolojan. El a menționat totuși câteva piste: varianta unui guvern minoritar, despre care a spus că nu ar fi „cea mai bună opțiune” pentru PSD; ideea unui „guvern stabil” care „să poată să guverneze”; disponibilitatea PSD pentru o soluție care să includă PNL, dar „să nu-l includă pe Bolojan”. Grindeanu a mai afirmat că PSD le-a transmis, la discuțiile cu președintele Nicușor Dan, că ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru susținerea unui guvern, însă aceasta „nu se înscrie” nici în preferințele președintelui, nici în cele ale PSD. În sprijinul ideii că poate coagula voturi, el a invocat un total de 281 de voturi pentru schimbarea lui Bolojan. [...]
PSD spune că poate face majoritate, dar nu una „pro-occidentală” în sensul cerut de președinte , iar asta îngustează opțiunile de formare a guvernului după căderea Cabinetului Bolojan, potrivit HotNews . Liderul PSD, Sorin Grindeanu , a afirmat luni seară, la România TV, că i-a transmis președintelui Nicușor Dan că PSD poate strânge o majoritate parlamentară, însă „nu se înscrie în criteriile cerute” de șeful statului. Grindeanu a invocat drept dovadă votul prin care a fost schimbat Ilie Bolojan: 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. „Noi i-am spus că într-un final putem să strângem o majoritate în Parlament, că putem avea un guvern, dovadă că am strâns 281 de voturi ca să îl schimbăm pe Ilie Bolojan, necesarul fiind de 233, doar că această majoritate nu se înscrie în criteriile cerute de domnia sa.” De ce contează: negocierile se blochează în „liniile roșii” ale partidelor Grindeanu a spus că „opțiunile pentru alcătuirea unui guvern se îngustează foarte mult”, în condițiile în care PSD susține că nu va face „majorități de acest tip” (fără a detalia în fragmentul citat ce tip de majorități are în vedere), iar AUR a anunțat că nu votează un guvern din care nu face parte. „S-a dovedit că putem strânge un număr care trece de 233, dar (…) nu facem majorități de acest tip. De asemenea, am văzut ceea ce a spus AUR, că nu votează un guvern din care nu face parte. Atunci se îngustează foarte mult opțiunile.” Context: Cotroceniul cere o majoritate „solidă, pro-occidentală” Președintele Nicușor Dan a avut luni consultări la Cotroceni cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului Bolojan. La final, șeful statului a anunțat că va continua consultările până când se conturează o „majoritate solidă, pro-occidentală” și a făcut apel la „responsabilitate”, pe baza unor formule „coerente” și propuneri „viabile”. La consultări au participat PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, minoritățile naționale, S.O.S. România și POT. În poziționările prezentate în material: PSD a respins un nou guvern condus de Ilie Bolojan, AUR a vorbit despre asumarea guvernării și despre alegeri anticipate, PNL nu își mai dorește guvernare alături de PSD, iar USR a anunțat că ar intra în opoziție dacă PSD găsește o majoritate pentru a forma noul guvern. UDMR consideră că ar trebui încercată refacerea fostei coaliții de guvernare. Ce urmează Conform anunțului președintelui, consultările cu partidele continuă până la cristalizarea unei formule de majoritate care să îndeplinească criteriile enunțate la Cotroceni. În acest moment, din declarațiile citate, principala problemă rămâne compatibilitatea dintre o majoritate aritmetic posibilă și condițiile politice cerute pentru formarea guvernului. [...]
PNL respinge scenariul unui guvern tehnocrat susținut de PSD , după consultările de la Cotroceni , unde președintele Nicușor Dan i-a întrebat pe liberali ce părere au despre această variantă, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu spune că a transmis că ideea este „proastă”, invocând riscul ca un executiv „tehnocrat” să fie, în fapt, controlat de PSD. În intervenția la Digi 24, Ciucu a argumentat că un guvern tehnocrat „cu miniștri PSD sau coordonat de PSD” nu ar fi o soluție și a făcut trimitere la precedentul guvernului condus de Dacian Cioloș, despre care afirmă că „toată lumea a avut de pierdut atunci”. În acest context, liderul PNL a spus că partidul nu are încredere într-o astfel de formulă împreună cu PSD. Ce înseamnă poziția PNL pentru negocierile de guvernare Ciucu a declarat că nu vede cum PNL ar putea semna un nou protocol de coaliție în care să susțină un premier tehnocrat. Totodată, întrebat despre numele Deliei Velculescu, a spus că i se pare „o persoană absolut decentă”, dar a precizat că nu o cunoaște. Mesajul către PSD: „Să-și asume guvernarea”, dar fără voturile PNL În același context, Ciucu a lansat un atac la adresa PSD, pe care l-a numit „un partid laș”, susținând că „dau și fug” de răspundere. El a afirmat că PSD a contribuit la programul de guvernare „parafat chiar la Cotroceni” și i-ar fi spus președintelui că, dacă își dorește un guvern pro-european, ar trebui să invite PSD, respectiv pe Sorin Grindeanu, să formeze guvernul. Cu toate acestea, Ciucu a adăugat că PNL nu va vota un guvern din care să facă parte PSD, chiar dacă recomandarea către președinte ar fi ca social-democrații să își asume formarea executivului. [...]
