Știri
Știri din categoria Politică
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate pro-europeană, mizând că refuzul PNL de a reveni la guvernare este temporar, după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Claudiu Manda, secretar general al PSD, susține, potrivit Antena 3, că PSD are ca „primă opțiune” refacerea coaliției cu PNL, USR și UDMR, dar cu un alt premier.
Manda a catalogat decizia PNL de a intra în opoziție drept una luată „la cald” și a indicat că social-democrații așteaptă ca liberalii „să se liniștească”, invocând precedente politice în care poziții ferme au fost ulterior schimbate. El a spus că, pentru „restul de un an de zile”, prima variantă ar fi ca PNL să vină cu o propunere pentru a continua guvernarea.
Contextul imediat este că guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, care a trecut cu 281 de voturi, în urma unei alianțe parlamentare PSD–AUR, conform relatării. În acest cadru, PSD încearcă să împingă negocierile spre o formulă de majoritate „pro-europeană”, în locul unor soluții de tip guvern minoritar sau aranjamente punctuale.
Manda a respins explicit ideea unui „guvern de avarie” sprijinit de UDMR și minoritățile naționale, afirmând că PSD vede doar două scenarii:
În ipoteza în care PSD ar urma să dea premierul, Manda a spus că partidul nu „fuge” de această responsabilitate și că propunerea ar fi Sorin Grindeanu.
În același timp, întrebat ce premier ar prefera PSD din partea PNL, Manda a indicat că social-democrații vor un premier „de dialog”, care să țină cont de „nevoile românilor” și de faptul că în guvern ar exista „aproape jumătate de susținere” din partea unui partid de stânga.
PNL a votat, marți seară, intrarea în opoziție și menținerea rezoluției prin care exclude o nouă coaliție cu PSD, după ce guvernul a fost demis. Ilie Bolojan a declarat că decizia confirmă că PNL este „un partid cu demnitate” și a vorbit despre construirea „unui pol de modernizare”.
Potrivit informațiilor prezentate, decizia din conducerea PNL ar fi fost luată după o ședință de patru ore, cu 50 de voturi pentru și 4 abțineri, „potrivit surselor din partid”.
Și USR a anunțat că își menține decizia de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. Dominic Fritz a comunicat că partidul va propune PNL un acord politic pentru coordonarea pașilor următori și că a fost mandatat să poarte discuții cu Ilie Bolojan.
Din informațiile disponibile, PSD condiționează reluarea formulei de guvernare de schimbarea premierului, în timp ce PNL și USR își reafirmă public trecerea în opoziție. Rămâne neclar, pe baza datelor din material, dacă și când ar putea începe negocieri efective pentru o nouă majoritate și cine ar avea mandatul formal de a propune o soluție de guvernare.
Recomandate
Moțiunea care a dărâmat guvernul Bolojan riscă să accelereze reconfigurarea opoziției , prin întărirea AUR și prin reapariția, cu șanse mai mari, a scenariului unui nou partid „reformist” în jurul lui Ilie Bolojan , potrivit unei analize HotNews . Moțiunea a trecut cu 281 de voturi împotriva guvernului, egalând recordul căderii guvernului Cîțu (2021). Miza imediată nu este doar cine a câștigat o bătălie parlamentară, ci cum se redistribuie puterea politică în următoarele luni: PNL poate ajunge în opoziție sub o conducere consolidată a lui Bolojan, iar AUR își poate întări poziția de principal pol de opoziție, pe fondul slăbirii PSD. PNL, între opoziție și o posibilă ruptură Analiza susține că Ilie Bolojan ar putea ieși întărit politic din demitere, dacă PNL rămâne unit în jurul lui. În acest scenariu, ar fi primul lider al partidului din ultimul deceniu care nu este „sacrificat” rapid de propriul partid, ceea ce ar complica planurile PSD. În interiorul PNL, HotNews descrie două direcții posibile: dacă pleacă o parte dintre liberalii apropiați de PSD, iar PNL ajunge în opoziție, autoritatea lui Bolojan ar crește; dacă devine majoritară facțiunea care vrea continuarea colaborării cu PSD fără Bolojan, acesta ar putea fi marginalizat din nou. Publicația argumentează însă că o eventuală marginalizare ar putea funcționa ca o legitimare a lui Bolojan ca lider al unei mișcări „reformiste”, iar ideea înființării unui nou partid „relevant liberal” nu mai pare „o fantezie”. Sunt menționate și variante analizate „imediat după moțiune” de jurnalistul Cristian Andrei, cu trimitere la un material separat: HotNews . Seara, conducerea PNL și-a afirmat susținerea pentru varianta „liberalii merg în opoziție”, într-un alt material HotNews: HotNews . Analiza notează însă că aceasta ar fi doar „prima consultare” și că pot apărea schimbări. AUR, beneficiarul direct al crizei: „a dispărut cordonul sanitar” Al doilea câștigător indicat de HotNews este AUR, pe fondul relaxării izolării politice („cordonul sanitar”). Publicația afirmă că excluderea AUR din scenariile de putere ar fi fost abandonată de o plajă mai largă de actori, de la președintele Nicușor Dan până la liderul PSD Sorin Grindeanu, ceea ce ar consolida AUR ca „singur partid de opoziție cu perspective de creștere”. În paralel, analiza plasează PSD într-un „cel mai prost moment” din istoria sa recentă, cu o scădere puternică de electorat între 2016 și 2024, în timp ce AUR ar fi crescut accelerat între 2020 și 2024. O parte semnificativă din voturile pierdute de PSD ar fi migrat către AUR și ar fi rămas acolo, pe fondul guvernării PSD alături de PNL. De ce contează pentru mediul economic: controlul resurselor și stabilitatea deciziei Dincolo de jocul politic, analiza leagă moțiunea de miza controlului asupra instituțiilor și companiilor de stat. HotNews susține că demiterea a venit într-un moment în care „pe lista lui Bolojan urmau să intre companiile/instituțiile/autoritățile care asigură influența PSD”, iar „rămânerea la butoane” ar fi vitală pentru accesul elitei politico-economice la resurse. În această logică, o eventuală trecere a PSD în opoziție ar putea accelera pierderi către AUR, în timp ce menținerea influenței la guvernare ar permite gestionarea acestor pierderi, fără a le elimina. Rolul președintelui Nicușor Dan, încă neclar Analiza mai notează că președintele Nicușor Dan și-a nemulțumit o parte dintre susținători prin refuzul de a se poziționa și de a explica „măcar cum vede ce se întâmplă”, invocând rolul constituțional de mediator. HotNews citează din motivări ale Curții Constituționale potrivit cărora președintele poate exprima opinii și critici fără ca acest lucru să fie contrar Constituției, dar fără efect juridic direct. Întrebarea „ce va face Nicușor Dan” rămâne deschisă în analiză, cu ideea că răspunsul ar urma să apară „repede”, chiar dacă „repede” poate însemna altceva la Cotroceni. [...]
PSD își fixează condițiile pentru o nouă majoritate pro-europeană, iar numele avansat pentru premier este Sorin Grindeanu , dacă partidul va fi invitat să preia șefia Guvernului, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că social-democrații ar prefera ca viitorul premier să fie propus de PNL „pe restul de un an de zile”, în scenariul refacerii unei „construcții pro-europene”. În același timp, el nu a exclus varianta în care PSD ar da prim-ministrul. În acest caz, Manda a indicat explicit numele pe care PSD l-ar propune: Sorin Grindeanu. Ce transmite PSD în negocierile pentru Guvern Din declarațiile lui Manda rezultă două mesaje-cheie pentru discuțiile privind formarea unei noi majorități: prima opțiune a PSD este ca PNL să propună premierul pentru încă un an ; dacă PSD va fi invitat să dea premierul , partidul „nu fuge de responsabilitate”, iar propunerea ar fi Sorin Grindeanu . Poziția față de un posibil premier Cătălin Predoiu Întrebat dacă o opțiune de premier pentru PSD ar fi și Cătălin Predoiu, Manda a evitat să se pronunțe pe nume înainte ca PNL să ia o decizie. El a conturat însă profilul de premier pe care PSD l-ar accepta într-o formulă pro-europeană: un „prim-ministru de dialog”, care să înțeleagă „nevoile românilor” și faptul că, într-un guvern susținut în proporție importantă de un partid de stânga, ar trebui să existe și „măsuri de stânga”. Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre refacerea coaliției de guvernare și despre arhitectura unei majorități pro-europene, cu miza imediată a stabilirii numelui de premier și a echilibrului politic din viitorul Executiv. [...]
Ludovic Orban cere ca PSD să-și asume guvernarea după moțiunea de cenzură , susținând că președintele Nicușor Dan nu ar trebui să încerce formarea unei „coaliții proeuropene” cu PSD, în condițiile în care PNL și USR au decis să nu mai colaboreze cu social-democrații, potrivit Digi24 . Miza imediată este blocajul de la desemnarea premierului și scenariul unei investituri eșuate, care ar putea prelungi instabilitatea politică. Orban, președintele Forța Dreptei și fost consilier prezidențial, a argumentat la Digi24 că „mingea” este acum la președinte în procedura de învestire, după consultările cu partidele parlamentare și desemnarea candidatului la funcția de premier. De ce respinge Orban o formulă PNL–USR–PSD În intervenția sa, Orban a spus că o coaliție care să includă PSD nu poate fi prezentată drept „prooccidentală”, invocând ruptura produsă după moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR și „ceilalți actori nefrecventabili din Parlament”. În acest context, el a amintit că USR a decis „în unanimitate” să nu mai colaboreze cu PSD la guvernare, iar PNL ar fi luat o decizie similară. „Președintele greșește grav. PSD nu este un partid proeuropean, prooccidental, prodemocratic. PSD este un partid retrograd, de sorginte comunistă, corupt până măduva oaselor și care a criticat toate reformele în atuala coaliției, călcând în picioare protocolul și colaborând în secret în parlament cu AUR.” „Soluția simplă constituțional”: premier PSD, apoi un al doilea scenariu Orban a descris drept „foarte simplă constituțional” o ieșire din criză: PSD, care a inițiat moțiunea de cenzură și a contribuit la demiterea guvernului, ar trebui să își asume guvernarea și să propună premier, inclusiv într-o formulă cu AUR sau cu alte forțe care i-ar asigura majoritatea. „PSD trebuie să-și asume răspundere a guvernării. Da, cu AUR, sau cu cine vor ei.” El a mai susținut că desemnarea unui premier din partea PSD ar fi „perfect constituțională”, inclusiv pentru că PSD este partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, însă și-a exprimat convingerea că PSD nu va reuși să strângă o majoritate pentru învestirea unui guvern. În acest caz, Orban a indicat un scenariu ulterior: după un eșec la primul vot de învestitură, președintele ar putea reveni cu un mandat pentru o coaliție PNL–USR–UDMR, pe ideea că la al doilea vot „parlamentarii judecă altfel”. Cât de realistă este o majoritate PSD cu „bucăți” din PNL Orban a spus că nu vede posibilă o coaliție PSD–UDMR cu o parte din PNL și alte „bucăți” din Parlament. A invocat existența unor opinii diferite exprimate de unii reprezentanți PNL (menționându-i pe Cătălin Predoiu, Alina Gorghiu, Thuma și Toma Petcu), dar a susținut că aceștia nu ar putea atrage suficienți parlamentari într-un demers de susținere a unui guvern PSD. În același registru, el a reluat ideea că PSD are deja o asociere de fapt cu AUR, prin moțiunea depusă împreună și prin asumarea „textului integral” al acesteia. Ce urmează Din perspectiva prezentată de Orban, următorul pas depinde de decizia președintelui privind desemnarea candidatului la funcția de premier și de capacitatea acestuia de a obține votul de încredere în Parlament. Dacă PSD ar primi primul mandat și nu ar reuși să formeze o majoritate, ar putea urma o nouă încercare de configurare a unei majorități alternative în jurul PNL–USR–UDMR, așa cum a indicat fostul lider liberal. [...]
Atacul lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan a mutat dezbaterea moțiunii de cenzură pe terenul banilor publici , cu acuzații privind finanțările pentru Bihor și Oradea și cu semne de întrebare despre viabilitatea economică a Aeroportului din Oradea, potrivit Libertatea . În timpul dezbaterii din Parlament, liderul PSD a susținut că utilizarea fondurilor publice la nivel local „trebuie justificată” și a cerut o analiză mai atentă a sumelor primite din bugetul de stat de județul Bihor, în special pentru proiecte de infrastructură. Contextul politic al intervenției a fost discursul premierului, în care Bolojan a spus că „a deranjat baronii locali”. Aeroportul din Oradea, exemplu de proiect „nesustenabil” invocat de PSD Grindeanu a afirmat că Aeroportul din Oradea „nu este sustenabil economic” și a indicat drept argument numărul redus de pasageri pe unele curse subvenționate de autoritățile județene. „Vă rog să verificaţi câţi pasageri sunt pe cursele subvenţionate de Consiliul Judeţean de la Oradea la Varşovia? Curse subvenţionate. Trei” Totodată, el a punctat că fondurile europene nu sunt singura sursă de finanțare și că, în opinia sa, modul de folosire a resurselor publice trebuie explicat în raport cu rezultatele. Disputa s-a extins la numiri în companii de stat și reacția Comisiei Europene În aceeași intervenție, Grindeanu a atacat și tema selecțiilor pentru posturi în companiile de stat, acuzând influențe controversate în zona PNL. El a susținut că, la Ministerul Energiei, PSD a fost la conducere „zece luni” în ultimii 10 ani, restul perioadei fiind gestionată de PNL. Liderul PSD a menționat două cazuri punctuale: o persoană din Oradea (Foghiș), despre care a spus că are o poziție la SAPE cu un salariu lunar de 50.000 de lei, și pe Mihai Barbu, fost trezorier PNL. Potrivit lui Grindeanu, aceste numiri „nu au fost acceptate” de Comisia Europeană . De ce contează Schimbul de replici din Parlament ridică miza discuției dincolo de confruntarea politică: în centrul disputei ajung criteriile de alocare și justificare a finanțărilor publice la nivel local, dar și modul în care sunt făcute numirile în companiile de stat, într-un context în care este invocată și poziția Comisiei Europene. [...]
Ilie Bolojan a legat căderea Guvernului de reformele economice și de „atacarea privilegiilor” , într-un mesaj public transmis după moțiunea de cenzură care i-a demis Cabinetul, potrivit Libertatea . Miza imediată este continuitatea măsurilor de „ordine în finanțe” invocate de fostul premier, într-un moment în care România intră într-o nouă rundă de negocieri politice pentru formarea unui guvern. Bolojan, care își încheie mandatul după 10 luni la Palatul Victoria, a spus că a fost „o onoare” să fie prim-ministru și că a încercat să aducă „ordine în finanțele României”, să corecteze „nedreptăți” și să promoveze reforme de modernizare. El a susținut că măsurile luate au fost „dificile, dar necesare” pentru redresarea economică și că nu au reprezentat „un scop în sine”, ci „un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor”. În mesajul public, Bolojan a descris demiterea drept un rezultat „inevitabil” al confruntării cu interesele afectate de reforme. „După 10 luni, s-a întâmplat inevitabilul. Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură.” Totodată, el a afirmat că va continua să lucreze „pentru interesele României” și că nu își va abandona principiile, anunțând practic trecerea într-o nouă etapă politică. Moțiunea de cenzură: votul și susținerea politică Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, prin moțiune de cenzură adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți. Potrivit datelor prezentate, 4 parlamentari au votat „împotrivă”, iar 3 voturi au fost anulate, în condițiile în care pragul necesar era de 233 de voturi. Decizia a fost susținută de PSD și AUR. Conform articolului, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură în perioada postdecembristă, primul fiind Emil Boc în 2009. Ce urmează: consultări la Cotroceni și desemnarea unui nou premier Conform Constituției, președintele Nicușor Dan urmează să convoace consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Șeful statului a spus că va accelera consultările și a exclus desemnarea unui premier din partea AUR, afirmând că România va rămâne pe o direcție prooccidentală. „În orice situație, România va păstra direcția prooccidentală și nu voi desemna un premier de la AUR.” Contextul crizei: ruptura cu PSD și guvernarea interimară Criza politică a escaladat după 20 aprilie, când PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru Bolojan și i-a cerut demisia într-un termen de 72 de ore. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD s-au retras din Guvern, iar ulterior Bolojan, lider al PNL, a anunțat ruperea coaliției cu PSD (formată în iunie 2025), acuzând social-democrații că au provocat criza. După plecarea miniștrilor PSD, portofoliile acestora au fost preluate interimar (propuneri aprobate pe 25 aprilie) de: Dragoș Pîslaru – Ministerul Muncii Cseke Attila – Ministerul Sănătății Tánczos Barna – Ministerul Agriculturii Cătălin Predoiu – Ministerul Justiției Ilie Bolojan – Ministerul Energiei Radu Miruță – Ministerul Transporturilor În paralel, Nicușor Dan a avut discuții separate cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru identificarea unei soluții de ieșire din blocaj, în condițiile în care schimbarea guvernului redeschide, inevitabil, discuția despre ritmul și direcția reformelor economice invocate de fostul premier. [...]
După moțiunea de cenzură , Guvernul Bolojan rămâne cu atribuții strict administrative , fără posibilitatea de a adopta ordonanțe sau de a lansa politici noi, ceea ce îngustează semnificativ capacitatea Executivului de a decide măsuri cu impact economic și fiscal până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Moțiunea de cenzură împotriva Executivului a fost adoptată în Parlament pe 5 mai 2026, inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. A trecut cu 281 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 3 voturi anulate. Din acel moment, Cabinetul condus de Ilie Bolojan nu mai are un mandat politic deplin și funcționează în regim de interimat, cu rolul de a administra „treburile curente” ale statului. Ce poate face Guvernul interimar În această perioadă, premierul interimar poate conduce ședințele de Guvern și coordona activitatea miniștrilor rămași în funcție, pentru a asigura continuitatea administrației centrale. Executivul poate adopta doar acte considerate strict necesare pentru funcționarea statului, inclusiv: plăți curente și aplicarea bugetului deja aprobat; gestionarea instituțiilor publice; continuitatea serviciilor esențiale; măsuri administrative care nu schimbă direcția politică a țării. Ce nu poate face și de ce contează Limitarea esențială, cu efect direct asupra deciziilor cu miză economică, este că Guvernul interimar nu poate promova politici noi. Conform Codului administrativ, după încetarea mandatului, Executivul poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice. În consecință, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Practic, sunt blocate reformele care ar necesita legislație nouă, inclusiv schimbări fiscale majore, restructurări ample sau alte măsuri care ar presupune asumare politică în numele unei majorități parlamentare. Cât poate dura interimatul și care sunt pașii următori Durata interimatului depinde de viteza formării unei majorități și a unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări informale cu partidele înaintea celor formale și a exclus alegerile anticipate, însă negocierile sunt descrise ca fiind complicate: PSD ar vrea o formulă cu PNL, dar fără Bolojan premier, iar PNL și USR nu par dispuse, în acest moment, să revină la guvernare alături de PSD. În lipsa unei majorități clare, interimatul se poate prelungi. Mediafax amintește precedentul din 2009, când Guvernul demis în octombrie a administrat treburile curente până în decembrie, aproximativ 71 de zile. Procedural, președintele trebuie să consulte partidul cu majoritate absolută sau, dacă nu există, partidele parlamentare, apoi desemnează un candidat la funcția de prim-ministru. Candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Constituția permite și varianta alegerilor anticipate, dar doar în condiții stricte: Parlamentul să nu acorde votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului rămâne o opțiune, nu un automatism. [...]
