Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu spune că mesajul-cheie al summitului B9 este extinderea priorităților de securitate spre Arctica, un semnal politic către Washington pe fondul discuțiilor despre Groenlanda, potrivit Mediafax.
Fostul președinte a comentat miercuri seara, la TVR Info, declarația finală a summitului B9 desfășurat la București, susținând că documentul nu aduce „nimic nou sub soare”, cu o excepție pe care o consideră esențială: includerea explicită a „regiunilor nordice și arctice” în linia strategică a flancului estic.
În intervenția sa, Băsescu a citat din declarația adoptată de participanți:
„Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întreg flanc estic al NATO, recunoscând linia strategică comună de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice”.
Băsescu a interpretat această formulare ca pe un mesaj că „europenii sunt strânși în jurul zonei arctice și a nordului”, zonă pe care o descrie drept „interesul major al Statelor Unite”. În același context, a spus că europenii transmit că „Groenlanda nu-i de dat” și a legat mesajul de discuțiile despre „NATO 3.0”, afirmând că europenii ar fi dispuși să meargă în această direcție, dar „ne trebuie doar puțin timp”.
În material este menționat că președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că SUA ar trebui să anexeze Groenlanda, teritoriu autonom danez, invocând securitatea națională. Totodată, se arată că, în ianuarie, Trump a anunțat că ar fi ajuns la un „acord-cadru” privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, însă detaliile ar rămâne neclare.
Recomandate
Summitul B9 de la București a fixat o direcție de creștere a cheltuielilor de apărare , cu accent pe transformarea bugetelor în capabilități și pe o împărțire mai echilibrată a efortului între Europa și SUA, potrivit Wall-Street . Mesajul are implicații directe pentru bugetele naționale și pentru industria de apărare, în contextul în care liderii de pe flancul estic și nordic al NATO au tratat Rusia drept „amenințare” și au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina. La finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a spus că declarația comună adoptată de participanți menționează explicit că Rusia este o amenințare și că statele din formatul B9 și din zona nordică au „o preocupare comună” legată de Rusia. În același timp, șeful statului a indicat că discuțiile au vizat și posibilitatea formalizării acestei compatibilizări de poziții într-un format mai extins. Ce înseamnă „NATO 3.0” în logica summitului: bani mai mulți, capabilități, echilibru transatlantic Nicușor Dan a încadrat reuniunea B9 ca etapă pregătitoare pentru summitul NATO de la Ankara și a descris tema centrală drept nevoia de a „oferi mai mult” pentru securitatea transatlantică. În această cheie, el a rezumat direcțiile agreate astfel: respectarea angajamentelor privind suplimentarea cheltuielilor militare; „transformarea banilor în capabilități”, pentru ca Alianța să fie mai bine pregătită pentru amenințări; echilibrarea contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și SUA. România, a precizat președintele, alocă anul acesta 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă merge către echipamente noi. Tot el a spus că România își respectă angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga din 2025 și că există progres în implementare. Presiune pe securitatea regională: Moldova, dronele și proiectul „Santinela Estului” În declarațiile de la București, Nicușor Dan a adus în prim-plan Republica Moldova, descrisă drept stat de pe flancul estic „amenințat”, aflat într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru a ține piept agresiunii. Separat, președintele a menționat îngrijorările legate de dronele care ajung în apropierea granițelor României și a spus că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO. În acest context, a indicat că proiectul „Santinela Estului” avansează pentru protecția cetățenilor români afectați sau potențial afectați. Rutte: investiții mai mari și sprijin american pentru Ucraina, pe agenda NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a insistat pe nevoia de a apăra statele de pe flancul estic și de a face „mai mult”, în condițiile riscurilor actuale. El a vorbit despre necesitatea ca armatele să aibă resurse și capabilități și a salutat investițiile în apărare din Polonia, România și ale altor aliați. Rutte a mai spus că sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina rămâne o prioritate și la summitul de la Ankara și a punctat că este nevoie și de susținerea SUA pentru Ucraina, argumentând că securitatea Ucrainei este securitatea NATO. Declarația comună și excepția Ungariei Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități, notează publicația. În același cadru, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut că B9 nu mai este „la periferie”, ci un „centru de gravitație al NATO”, iar Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor sau să înceapă războaie fără consecințe. Printre temele principale discutate la București au fost menționate creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina. [...]
Traian Băsescu cere întărirea cooperării cu Turcia pentru securitatea la Marea Neagră , argumentând că România nu poate „controla” regiunea fără Ankara, potrivit Mediafax . Fostul președinte a declarat miercuri, la TVR Info, că „linia parteneriatului cu Statele Unite trebuie păstrată cu toate eforturile cu putință”, inclusiv „cu concesii, dacă este nevoie”. În același timp, el a insistat că securitatea în NATO nu depinde exclusiv de SUA și a indicat nevoia de a consolida cooperarea regională. De ce contează: Marea Neagră, între capacități militare și interese economice Băsescu a făcut apel la întărirea „ trilateralei” Turcia–România–Polonia , plasând Turcia în centrul ecuației de securitate la Marea Neagră. „Consolidați trilaterala Turcia, România, Polonia. Pentru că Marea Neagră nu o să o controlăm cu altcineva decât cu Turcia.” În argumentația sa, Ankara are atât interese economice, cât și capabilități militare relevante în regiune. El a spus că Turcia „exploatează deja platforme care extrag gaze din Marea Neagră” și că dispune de „capacitatea navală” necesară pentru a menține echilibrul. Ce spune despre rolul României și al Ucrainei Fostul șef al statului a susținut că Turcia „trebuie atrasă” în proiectele de securizare a Mării Negre și a menționat că și Ucraina are „rolul ei” în regiune. Despre România, Băsescu a afirmat că, „chiar dacă încă nu are nave”, a făcut achiziții de rachete amplasate pe coasta Mării Negre, „rachete sol-navă”, concluzionând că țara „nu este descoperită complet”. [...]
Ungaria a refuzat să semneze declarația comună a Summitului B9 de la București , un gest care introduce o notă de disonanță într-un document cu miză de securitate regională și poziționare NATO față de Rusia și sprijinul pentru Ucraina, potrivit Mediafax . În textul atașat la finalul declarației, Ungaria își motivează decizia printr-o „abținere constructivă” și afirmă că nu poate susține „actuala formulare a declarației ca limbaj convenit”. Documentul mai precizează că orice decizie privind utilizarea acestui limbaj în viitor „va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”. Administrația Prezidențială a explicat abținerea prin faptul că, la momentul negocierii declarației, Ungaria nu avea un guvern investit și, „în consecință”, nu ar fi avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Potrivit aceleiași explicații, abținerea este „constructivă” și ar reprezenta „un pas înainte” față de o poziție anterioară de respingere, iar mesajul delegației Ungariei ar fi „pozitiv”. Ce conține declarația și de ce contează Declarația comună reunește poziții și hotărâri legate de NATO, Ucraina și Rusia. Liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici s-au întâlnit miercuri la București, alături de secretarul general al NATO, președintele Ucrainei și reprezentantul SUA. În document, participanții își reafirmă angajamentul de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe Flancul Estic și menționează obiectivul de a „construi NATO 3.0”, în paralel cu ideea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic, subliniind că legătura transatlantică rămâne „coloana vertebrală” a securității colective. Totodată, în cadrul întâlnirii s-a discutat despre alocarea de 5% din PIB, despre amenințarea reprezentată de Rusia, despre susținerea Ucrainei și despre războiul din Orientul Mijlociu, inclusiv sprijinul pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz . Ce urmează Conform poziției incluse în document, eventualele decizii viitoare privind formularea declarației ar urma să fie luate de viitorul guvern al Ungariei. În acest moment, informațiile disponibile nu indică dacă va exista o renegociere a limbajului sau o aderare ulterioară a Budapestei la textul comun. [...]
Moscova a introdus cenzură militară asupra imaginilor după atacuri, cu amenzi de până la 200.000 de ruble pentru companii (aprox. 10.000 lei), potrivit Meduza . Măsura interzice publicarea de fotografii și înregistrări video cu consecințele atentatelor și atacurilor cu drone și introduce un regim de sancțiuni care poate afecta direct instituții media, platforme și firme care distribuie conținut. Decizia a fost luată de Comisia Antiteroristă a Moscovei , iar motivarea oficială invocată este prevenirea „răspândirii informațiilor neverificate” și asigurarea siguranței publice, conform comunicatului Primăriei Moscovei . Cine poate publica în continuare și cât timp se aplică Restricțiile nu se aplică informațiilor publicate de Ministerul Apărării al Rusiei, de primarul Moscovei (pe site și pe canalele oficiale) și de guvernul orașului Moscova. Interdicția rămâne în vigoare până la „adoptarea unei decizii separate”, fără un termen-limită precizat. Amenzi: de la persoane fizice la companii Pentru încălcarea interdicției sunt prevăzute amenzi diferențiate: 3.000–5.000 ruble pentru persoane fizice (aprox. 150–250 lei); 30.000–50.000 ruble pentru funcționari (aprox. 1.500–2.500 lei); 50.000–200.000 ruble pentru persoane juridice (aprox. 2.500–10.000 lei). Context: măsuri similare în zeci de regiuni Interdicții de publicare a imaginilor cu urmările atacurilor dronelor ucrainene funcționează deja în mai multe regiuni ale Rusiei; potrivit unui calcul al publicației „Fontanka”, numărul acestora depășește 30. [...]
Nemulțumirile din jurul lui Trump vizează controlul intern al mesajelor publicate pe Truth Social , după ce o colaboratoare apropiată ar avea un rol central în selectarea și postarea conținutului, inclusiv a unor materiale controversate, potrivit Adevărul , care citează presa americană. Potrivit unui material publicat de The Wall Street Journal, asistenta executivă Natalie Harp ar fi ajuns, la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în centrul aparatului său de comunicare online. Surse citate de publicația americană susțin că Harp ar selecta și tipări propuneri de postări – multe preluate sau adaptate din alte conturi online – pe care i le prezintă președintelui pentru aprobare, după care le publică de pe contul oficial al lui Trump. În multe seri, Trump publică zeci de mesaje, inclusiv atacuri la adresa adversarilor politici, distribuiri de imagini generate cu inteligență artificială și conținut provenit din conturi obscure ale mișcării MAGA de pe X și Truth Social. Conform acelorași surse, președintele postează și personal, însă ar aproba toate materialele care apar pe contul său. Tensiuni interne: lipsa consultării pe mesaje „sensibile” Nemulțumirea din interiorul administrației ar fi alimentată de modul de lucru: oficiali ai Casei Albe s-ar plânge că Natalie Harp nu consultă biroul șefului de cabinet, echipa de comunicare sau consilierii pentru securitate națională înainte de publicarea unor mesaje considerate sensibile, potrivit surselor citate de WSJ. Aceleași surse afirmă că Harp le-ar fi spus colegilor că lucrează exclusiv pentru Donald Trump și că răspunde doar în fața acestuia. Exemple de conținut controversat și reacția Casei Albe Printre postările controversate atribuite echipei coordonate de Harp ar fi fost menționate un videoclip rasist în care Barack și Michelle Obama erau reprezentați ca maimuțe și o imagine generată cu inteligență artificială în care Trump apărea în ipostaza lui Iisus Hristos; ambele au fost ulterior șterse. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a refuzat să ofere detalii despre procesul intern de aprobare, dar a apărat eficiența Truth Social. „Niciun alt instrument de comunicare online nu s-a dovedit mai eficient decât Truth” Cheung a susținut, potrivit WSJ, că platforma îi permite lui Trump să transmită direct și „nefiltrat” opiniile către public, fără „distorsionarea” lor de presa tradițională. [...]
Un pachet de vânzări de arme americane către Taiwan, de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), riscă să fie amânat sau politizat în contextul summitului dintre Donald Trump și Xi Jinping, pe fondul semnalelor că subiectul ar putea intra direct în negocierile bilaterale, potrivit CNN . Miza pentru Taipei este dublă: menținerea liniei tradiționale a Washingtonului față de Taiwan și continuitatea livrărilor de armament, într-un moment în care administrația Trump caută, potrivit unor oficiali și analiști citați, sprijinul Chinei pentru a negocia un final al războiului cu Iranul. În acest cadru, există temeri că un Trump „tranzacțional” ar putea oferi concesii pe Taiwan. Ce anume alimentează incertitudinea: vânzările de arme, aduse în discuție chiar de Trump Trump a declarat luni că va discuta cu Xi despre vânzările de arme americane către Taiwan, comentariu care a amplificat îngrijorarea că viitoare tranzacții ar putea fi puse sub semnul întrebării. „O să am această discuție. Președintele Xi ar vrea să nu. Și o să am această discuție.” CNN notează că Trump nu a avansat încă formal un pachet de vânzări de arme către Taiwan estimat la circa 14 miliarde de dolari. Beijingul se opune constant acestor vânzări. În paralel, un grup bipartizan de senatori i-a cerut lui Trump, printr-o scrisoare trimisă înaintea vizitei, să notifice oficial Congresul că vânzările au fost aprobate de administrație, avertizând că sprijinul pentru Taiwan nu ar trebui să devină monedă de schimb în discuțiile cu Beijingul. Contextul de reglementare și semnalele politice: „One China”, ambiguitatea strategică și obligațiile SUA În cadrul politicii „One China”, SUA recunosc poziția Chinei că Taiwanul face parte din China, dar nu au recunoscut oficial pretenția Partidului Comunist asupra insulei autoguvernate. Washingtonul menține relații neoficiale solide cu Taiwanul și a vândut de-a lungul anilor armament avansat, cu sprijin bipartizan, păstrând însă o ambiguitate intenționată privind o eventuală intervenție militară în cazul unui atac chinez. Totodată, în baza Taiwan Relations Act (lege americană veche de decenii), SUA au obligația de a furniza Taiwanului mijloacele necesare pentru autoapărare, amintește CNN. Chiar dacă oficiali ai administrației au spus că politica SUA față de Taiwan rămâne neschimbată, persistă temeri că Trump ar putea submina poziția insulei „prin fapte sau cuvinte”, intenționat sau nu. Ce urmărește Beijingul și de ce contează pentru Taipei Mai multe surse familiarizate cu pregătirile întâlnirii au indicat că tema Taiwanului este așteptată să apară în discuțiile Trump–Xi. Un fost oficial american de rang înalt a spus că Xi ar putea încerca să obțină concesii pe care China să le poată anunța ulterior, inclusiv: critici la adresa Taiwanului sau a președintelui Taiwanului; o acceptare implicită a neavansării următorului pachet major de vânzări de arme către insulă. În același timp, Beijingul consideră că intră în negocieri cu pârghii suplimentare, inclusiv pe fondul conflictului prelungit al SUA cu Iranul, potrivit unor surse chineze citate de CNN. Pentru Xi, „revenirea” Taiwanului — revendicat de Partidul Comunist, dar niciodată controlat — rămâne un obiectiv strategic major. Presiunea operațională: stocurile de muniții ale SUA și capacitatea de livrare Pe lângă riscul politic, Taipei urmărește și constrângerile de ordin practic. Oficialii taiwanezi sunt îngrijorați că diminuarea stocurilor de armament ale SUA ar putea afecta sistemele deja cumpărate, dar încă nelivrate. CNN amintește că armata americană și-a redus semnificativ stocurile unor rachete-cheie în războiul cu Iranul, ceea ce a creat un „risc pe termen scurt” de a rămâne fără muniție într-un conflict viitor. O analiză a Center for Strategic and International Studies, citată de CNN, arată că nivelul actual al unor muniții critice nu ar mai fi suficient pentru a confrunta un adversar precum China și că refacerea inventarului la nivelurile de dinainte de război ar putea dura ani. Reacția Taiwanului: reasigurări publice, anxietate recunoscută și bugete sub așteptări Ministrul de Externe Lin Chia-lung a spus că rămâne încrezător în relațiile cu Washingtonul și a subliniat că SUA au reasigurat în mod repetat Taipei că politica față de Taiwan nu se va schimba. Totuși, a recunoscut tensiunea din jurul summitului. „Desigur, sperăm că summitul Trump–Xi nu produce surprize privind chestiuni legate de Taiwan.” Mai direct, vice-ministrul de Externe Francois Wu a declarat într-un interviu acordat Bloomberg la final de aprilie că cea mai mare teamă este ca Taiwanul să ajungă „în meniul” discuției dintre Xi și Trump. Pe plan intern, parlamentul taiwanez controlat de opoziție a aprobat săptămâna trecută cheltuieli suplimentare pentru apărare de 25 miliarde de dolari, sub cele 40 miliarde de dolari pe care guvernul încercase inițial să le obțină, potrivit CNN. Ce urmează În zilele summitului, Taipei va urmări dacă discuțiile Trump–Xi produc semnale publice sau decizii care să afecteze două puncte sensibile: calendarul și aprobarea pachetului de armament de circa 14 miliarde de dolari, respectiv tonul politic al Washingtonului față de statutul Taiwanului. În lipsa unor concluzii oficiale făcute publice, amploarea eventualelor concesii rămâne incertă. [...]
