Știri
Știri din categoria Politică
SUA trimit la București un subsecretar de stat, nu pe Donald Trump, la Summitul B9, un semnal de reprezentare la nivel tehnic într-un moment în care aliații de pe flancul estic discută creșterea cheltuielilor de apărare. Informațiile apar în Libertatea, care citează date transmise de Ambasada SUA în România.
Thomas G. DiNanno, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitatea internațională, va reprezenta Statele Unite la Summitul București 9 (B9), potrivit Ambasadei SUA. Invitația autorităților române i-a fost adresată președintelui Donald Trump, însă acesta a refuzat participarea.
DiNanno va efectua, în perioada 11–15 mai 2026, vizite la Varșovia, București și Tallinn. În România, el va participa la reuniunea B9 a statelor de pe flancul estic al NATO și a aliaților nordici.
Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice are loc miercuri, 13 mai 2026, la Palatul Cotroceni, fiind coprezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Tema generală a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”.
Formatul B9, inițiat în 2015 de România și Polonia, reunește țările de pe flancul estic al NATO:
La summit au fost invitați și secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și reprezentanți ai țărilor nordice: Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia și Norvegia.
Deși Donald Trump a refuzat invitația, președintele SUA a transmis o scrisoare de mulțumire către România și Polonia pentru angajamentul de a crește bugetele pentru apărare la 5% din PIB în următorii ani, potrivit informațiilor citate în articol.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan pune bilanțul financiar al UE în centrul mesajului de Ziua Europei , susținând că România a fost beneficiar net al apartenenței la Uniune, cu 74 miliarde de euro diferență între contribuții și fonduri încasate, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni , în contextul Zilei Europei, și vin pe fondul tensiunilor politice interne, după demiterea Guvernului Bolojan și anularea recepției oficiale de la Cotroceni. În intervenția sa, șeful statului a legat apartenența la UE de „modernizare” și de creșterea nivelului de trai, afirmând că românii „o duc astăzi mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”. Nicușor Dan a invocat și evoluția salariilor, susținând că salariul mediu „a crescut de trei ori” și a ajuns la „80% din media salariilor din UE”, dar a punctat și două vulnerabilități: diferențe mai mari între salariile mari și mici decât în alte state europene și existența „unei corupții care îi sfidează pe români”, în special pe cei cu venituri mici. Bilanțul financiar invocat: contribuții, fonduri și destinații Președintele a prezentat câteva cifre despre fluxurile financiare dintre România și UE în ultimii 20 de ani: România „a plătit 36 miliarde de euro” și „a încasat 110” miliarde de euro, rezultând „o diferență de 74 miliarde de euro”, descrisă drept venituri nete; din această sumă, „45 miliarde” ar fi mers în agricultură și dezvoltarea satelor; „4 mii de kilometri de drumuri” ar fi fost construiți sau modernizați cu bani europeni; „sute de milioane de euro” ar fi fost alocate pentru „simboluri de identitate românești”, precum biserici și muzee. Critici la adresa UE și mesaj despre poziționarea României Nicușor Dan a spus că „Europa a făcut greșeli”, indicând, între exemple, renunțarea la energia nucleară în favoarea gazului ieftin din Rusia, neglijarea industriei de apărare și stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase” care ar fi afectat industria grea. În același timp, a susținut că UE rămâne o construcție democratică, în care aceste teme trebuie dezbătute „cu cărțile pe masă” în interiorul instituțiilor europene. Pe relația României cu UE, președintele a afirmat că România a fost „de multe ori slabă” în negocierile interne și nu și-a apărat coerent obiectivele, dar a adăugat că, în prezent, țara este „credibilă”, știe să acționeze în cadrul Uniunii și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. Totodată, a respins ideea că liderii români ar merge la Bruxelles „ca să primească ordine”, calificând-o drept „o lozincă” care îndepărtează de dezbaterea reală despre locul României în UE. Context politic: recepția de Ziua Europei, anulată după căderea guvernului Mesajul a fost transmis după ce Administrația Prezidențială a anunțat anularea recepției oficiale de la Palatul Cotroceni, decizie motivată de „contextul politic actual” și de nevoia de „concentrare totală” pe soluții pentru gestionarea situației. Cu o zi înainte, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR , votată de 281 de parlamentari. [...]
Casa Albă încearcă să limiteze rolul marilor companii americane în summitul Trump–Xi de la Beijing , pe fondul tensiunilor interne privind cât de departe poate merge Washingtonul cu „înțelegeri” economice cu China fără costuri politice și de securitate, potrivit Politico . Administrația a început să trimită invitații către directori executivi pentru evenimentele din jurul summitului din 14–15 mai, după săptămâni de deliberări despre mărimea delegației de business. Conform a două persoane informate asupra discuțiilor, oficialii au circulat o listă preliminară cu executivi de la aproximativ două duzini de companii, dar unii responsabili – inclusiv reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer – au împins pentru un grup „aproape la jumătate” ca dimensiune. Lista actuală ar fi mai aproape de varianta redusă, iar participarea ar urma să fie finalizată până la finalul acestei săptămâni. Nemulțumirea mediului de afaceri vine din deciziile luate pe ultima sută de metri. Sean Stein, președintele US-China Business Council (care reprezintă peste 270 de companii), spune că există directori executivi care încă așteaptă să afle dacă vor face parte din deplasare, cu aproximativ o săptămână înainte de plecare. Miza: acorduri „mari” versus linia dură pe securitate Disputa privind delegația este prezentată ca un simptom al echilibrului fragil pe care Casa Albă încearcă să-l mențină în relația comercială dintre cele mai mari două economii ale lumii: dorința lui Donald Trump de a promova acorduri de investiții cu sume mari intră în tensiune cu consensul tot mai larg de la Washington că investițiile chineze reprezintă un risc pentru securitatea națională. O persoană apropiată Casei Albe, citată sub protecția anonimatului, îl descrie pe Trump drept „cel mai mare porumbel pe China” din administrație, prin prisma apetitului său pentru înțelegeri directe cu Beijingul. Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt Kush Desai, a transmis însă că nu există divergențe între președinte și echipa sa de rang înalt privind planificarea vizitei. „Președintele Trump este pregătit să facă o vizită istorică în China cu o delegație de oficiali ai administrației și lideri de afaceri americani și se va întâlni cu președintele Xi și alți oficiali chinezi.” De ce unii oficiali vor o delegație mai mică Trei persoane familiarizate cu discuțiile spun că insistența lui Greer pentru o delegație restrânsă reflectă temeri că o prezență masivă a unor directori executivi de prim rang ar putea: să submineze mesajul administrației despre competiția economică cu China; să creeze presiune pentru concesii comerciale care ar intra în conflict cu agenda de securitate națională. În același timp, ambasadorul SUA în China, David Perdue, ar fi susținut de luni de zile o prezență mai mare a sectorului privat în jurul vizitei, potrivit a trei persoane apropiate Casei Albe. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a spus, de asemenea, că interpretarea sa din ședințele de planificare a fost că se dorește participarea „cât mai multor lideri de afaceri”. Presiune politică în Congres, pe fondul temei auto și al tehnologiei Politico notează că oficialii chinezi ar urma să vină la summit cu propuneri de acorduri profitabile, probabil în schimbul unor concesii privind tarifele SUA sau alte restricții comerciale. Această perspectivă alimentează reacții în Congres. Democrații au trecut deja la atac: peste 70 de membri ai Camerei Reprezentanților și trei senatori au trimis scrisori separate care fac trimitere la declarațiile lui Trump din ianuarie, când a spus „Lăsați China să vină”, referindu-se la construirea de mașini pe teritoriul SUA. Reprezentanta Debbie Dingell a avertizat, într-o scrisoare semnată împreună cu zeci de colegi, că industria auto americană nu trebuie cedată unui competitor strategic. Și republicanii semnalează rezerve. Senatorul Bernie Moreno a introdus împreună cu senatoarea Elissa Slotkin o măsură pentru restricționarea suplimentară a importurilor de vehicule fabricate în China și a tehnologiilor auto dezvoltate în China. Separat, mai mulți senatori republicani, inclusiv Moreno și Ted Cruz, s-au alăturat unei rezoluții bipartizane care exprimă îngrijorări privind „amenințările în creștere” din partea Chinei la adresa securității naționale și economice a SUA. În interiorul administrației, unii consilieri împing spre menținerea limitelor atât pentru importuri (inclusiv auto), cât și pentru exporturi sensibile (precum semiconductori avansați și tehnologii conexe). Greer a respins recent ideea unui „Consiliu de investiții” SUA–China, despre care Reuters relatase în martie că ar fi fost discutat, argumentând că prioritatea este reducerea deficitului comercial. Ce urmează Participarea la delegația de business ar urma să fie stabilită până la finalul săptămânii, dar incertitudinea a lăsat deja executivi „în așteptare” cu doar câteva zile înainte de plecare. În plan politic, summitul din 14–15 mai se conturează ca un test pentru cât spațiu va acorda Trump înțelegerilor economice cu Beijingul, în condițiile în care atât Congresul, cât și o parte a propriei administrații cer o linie mai dură pe investiții și tehnologie. [...]
Diana Șoșoacă își reia aparițiile la Ambasada Rusiei , un gest cu potențial de a alimenta tensiuni politice și discuții de reglementare privind relaționarea demnitarilor români cu reprezentanți ai unor state aflate în conflict deschis cu ordinea de securitate europeană, potrivit G4Media . Conform publicației, Diana Șoșoacă a participat la recepția organizată de Ambasada Rusiei cu ocazia Zilei Victoriei și a publicat pe Facebook o fotografie de la eveniment, în care apare alături de ambasadorul Rusiei și de ambasadorul Coreei de Nord. De ce contează politic și instituțional Prezența repetată a unui ales în astfel de contexte ridică, în plan intern, o problemă de responsabilitate publică și de compatibilitate cu poziționările oficiale ale României în materie de politică externă și securitate. În lipsa unor informații suplimentare în material despre reacții instituționale sau consecințe imediate, rămâne de urmărit dacă apar clarificări sau demersuri din partea conducerii Senatului ori a altor autorități. Context: participări recurente la evenimente ale Ambasadei Rusiei G4Media notează că Diana Șoșoacă participă „recurent” la evenimente organizate la Ambasada Rusiei, menționând câteva episoade anterioare: 3 noiembrie 2022 – Diana Șoșoacă și Adrian Severin au sărbătorit Ziua Unității Naționale a Rusiei, la ambasada de la București; 11 februarie 2023 – senatoarea a fost prezentă la un eveniment găzduit de Ambasada Rusiei; 4 mai 2023 – Senatul a anunțat că Diana Șoșoacă va participa la recepția organizată de Ambasada Rusiei; 12 iunie 2024 – a mers la ambasadă la un eveniment organizat de noul ambasador; 12 iunie 2025 – a fost din nou la Ambasada Rusiei. Materialul nu oferă detalii despre agenda discuțiilor de la recepția din 8 mai 2026 și nici despre eventuale reacții oficiale ulterioare publicării fotografiei. [...]
Preluarea puterii de către Péter Magyar declanșează o test pentru rețeaua economică apropiată de Viktor Orbán , după ce un magnat din industria comunicării a anunțat că își cedează către stat cele patru companii, într-un gest prezentat drept „în interes public”, chiar înaintea învestirii noului premier, potrivit Le Figaro . Péter Magyar, politicianul care l-a învins pe Viktor Orbán la alegerile legislative, urmează să fie întronizat sâmbătă, la Budapesta. Data aleasă este 9 mai, de Ziua Europei, un detaliu cu încărcătură simbolică, pe fondul „debandadei” taberei „orbaniste”, notează publicația. Un semnal din interiorul mediului de afaceri „orbanist” În acest context, Gyula Balasy, descris ca magnat al comunicării, a apărut pe canalul YouTube Kontroll – lansat de fratele viitorului prim-ministru – pentru a face un anunț cu impact: își cedează cele patru societăți de comunicare către stat. Balasy susține că transferul este făcut „în interes public” și afirmă că firmele: ar valora 80 de miliarde de forinți (225 milioane de euro, aprox. 1,1 miliarde lei); au circa 500 de angajați; ar putea funcționa „perfect” într-un cadru de stat. Publicația descrie apariția sa ca fiind una neobișnuită față de imaginea anterioară, asociată cu opulența și cu evitarea presei. De ce contează: presiune pe active și contracte din zona politică Din informațiile prezentate, gestul lui Balasy sugerează o repoziționare rapidă a unor actori economici asociați vechii puteri, chiar înainte de instalarea noului guvern. În lipsa altor detalii din materialul disponibil, nu este precizat dacă cedarea către stat este voluntară în sens strict, negociată sau determinată de riscuri juridice ori politice iminente. Le Figaro amintește, în trimitere la un articol anterior, că Péter Magyar a lansat inițiative de tip „vânătoare” a „oligarhilor” din jurul lui Orbán, inclusiv prin instrumente precum o comisie de anchetă și o nouă autoritate de recuperare, ceea ce amplifică miza pentru companiile conectate la vechiul establishment. [...]
AUR acuză Guvernul Bolojan că scumpirea energiei și creșterea TVA au împins inflația spre 10% , susținând că efectele s-au transmis rapid în economie și au redus consumul populației, potrivit News . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, afirmă că „la baza politicilor eronate” ale guvernului ar sta „cea mai mare creștere a prețului la electricitate din UE”, indicată de el la +15,4% în semestrul II 2025 față de semestrul II 2024 . Declarațiile au fost transmise într-un comunicat de presă al formațiunii, dat publicității sâmbătă. Miza economică invocată: inflație și consum în scădere Peiu susține că scumpirea energiei „s-a răspândit în toată economia” și că, suprapusă peste majorarea cotelor de TVA, ar fi dus la „cea mai mare rată a inflației din UE, de aproape 10%”. În aceeași intervenție, liderul AUR acuză coaliția de guvernare (PSD-PNL-USR-UDMR) că a transferat costurile crizei asupra populației, fără să reducă cheltuielile statului. Critica asupra cheltuielilor publice În argumentația sa, Peiu afirmă că inflația ar fi generat „scădere economică” prin comprimarea consumului, într-o economie pe care o descrie ca fiind „dependentă de consum (81% din PIB)”. El mai susține că o parte semnificativă din consum ar proveni din administrație, indicând „19% din PIB” ca „un sfert din consum”, și acuză partidele din coaliție că nu vor să reducă „consumul statului”. Declarațiile reprezintă poziția politică a AUR, formulată într-un comunicat de presă, iar în material nu sunt prezentate reacții ale Guvernului Bolojan sau date independente care să confirme afirmațiile privind comparațiile la nivelul UE. [...]
Eșecul Labour la alegerile locale îl lasă pe Keir Starmer mai vulnerabil, dar fără o schimbare de direcție , iar asta prelungește incertitudinea politică într-un moment în care guvernul își pregătește agenda legislativă și încearcă să-și recupereze credibilitatea pe „stabilitate” și „creștere economică”, potrivit Politico . Premierul britanic a reacționat la pierderile din alegerile de la mijloc de mandat promițând că rămâne în funcție, că „va lupta” și că își va îmbunătăți mesajul către public. Starmer a spus că guvernul său, aflat la putere de 22 de luni, a făcut prea puțin pentru a oferi „speranță” și a promis să arate „pașii” pentru a livra schimbarea cerută de alegători, avertizând că nu va „plonja țara în haos” prin retragere. Dilema: presiune internă, dar fără consens pe „ce trebuie schimbat” În interiorul partidului, mai mulți parlamentari descriu o lipsă de hotărâre a liderului, însă criticii nu au, deocamdată, un plan imediat pentru a-l înlătura. Pe fondul nemulțumirii, au apărut și primele apeluri — unele voalate, altele mai directe — ca Starmer să plece, fie imediat, fie dacă nu își „revizuiește rapid” modul de conducere. Politico notează că problema pentru Starmer este că încearcă să transmită că lucrurile se vor îmbunătăți, dar evită ajustări majore ale direcției politice. În același timp, nici parlamentarii nemulțumiți nu par să cadă de acord asupra schimbărilor concrete: unii cer o linie mai dură pe imigrație, alții vor mai puține consultări și mai multă viteză în livrarea programelor, iar alții insistă pe o „narațiune” coerentă despre miza unui guvern laburist, nu pe o listă de finanțări și statistici. Ce urmează: King’s Speech și un mesaj „mai politic”, fără „reset” Săptămâna viitoare, guvernul își va prezenta agenda legislativă pentru anul următor prin King’s Speech. Printre măsurile menționate în material se află reguli mai stricte de stabilire pentru migranți, introducerea unei identități digitale și drept de vot de la 16 ani. Potrivit aceleiași surse, aceste planuri erau deja cunoscute de parlamentari și stabilite cu două săptămâni înainte, iar echipa evită explicit termenul „resetare”. Mesajul din jurul discursului este așteptat să insiste pe „reziliență națională”, „stabilitate” și „creștere economică”, nu pe schimbări radicale, potrivit unui oficial informat asupra conținutului. Separat, consilierii pregătesc și un discurs al lui Starmer, programat pentru luni, orientat către alegătorii tineri pe care Labour i-a pierdut în favoarea Partidului Verde, inclusiv prin reafirmarea angajamentului pentru o aliniere mai strânsă cu Uniunea Europeană. Un parlamentar ales în 2024 a descris momentul drept „decisiv”. Apărarea, posibil punct de inflexiune, dar cu multe necunoscute În planul de comunicare post-alegeri, apărarea și securitatea ar urma să fie „centrale”, potrivit unui oficial guvernamental citat. Politico relatează că Starmer nu a luat încă o decizie finală privind creșterea bugetului apărării, însă două persoane apropiate discuțiilor interne — una din industrie și un parlamentar — se așteaptă ca premierul să „treacă peste” ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, și să anunțe în următoarele săptămâni bani suplimentari pentru Ministerul Apărării, peste intervalul de 12–18 miliarde lire vehiculat recent. În același timp, aceleași surse se așteaptă ca suma să rămână sub un „gol” de 28 miliarde lire identificat de Ministerul Apărării și spun că nu este clar dacă va fi publicat planul de investiții în apărare, așteptat de mult timp. Există și presiune de calendar, în condițiile în care ar fi de preferat un anunț înaintea summitului NATO din Turcia , în iulie. De ce contează Pentru mediul economic, miza imediată este că guvernul încearcă să păstreze o linie de „stabilitate” și „creștere” fără să schimbe substanțial direcția, deși a fost sancționat electoral. În paralel, discuția despre o posibilă majorare a cheltuielilor de apărare — încă neclară ca amploare și finanțare — riscă să devină un test major de credibilitate și prioritizare bugetară, într-un moment în care Starmer își leagă viitorul politic de ideea de leadership pe scena internațională. [...]
