Știri
Știri din categoria Politică

SUA trimit la București un subsecretar de stat, nu pe Donald Trump, la Summitul B9, un semnal de reprezentare la nivel tehnic într-un moment în care aliații de pe flancul estic discută creșterea cheltuielilor de apărare. Informațiile apar în Libertatea, care citează date transmise de Ambasada SUA în România.
Thomas G. DiNanno, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitatea internațională, va reprezenta Statele Unite la Summitul București 9 (B9), potrivit Ambasadei SUA. Invitația autorităților române i-a fost adresată președintelui Donald Trump, însă acesta a refuzat participarea.
DiNanno va efectua, în perioada 11–15 mai 2026, vizite la Varșovia, București și Tallinn. În România, el va participa la reuniunea B9 a statelor de pe flancul estic al NATO și a aliaților nordici.
Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice are loc miercuri, 13 mai 2026, la Palatul Cotroceni, fiind coprezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Tema generală a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”.
Formatul B9, inițiat în 2015 de România și Polonia, reunește țările de pe flancul estic al NATO:
La summit au fost invitați și secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și reprezentanți ai țărilor nordice: Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia și Norvegia.
Deși Donald Trump a refuzat invitația, președintele SUA a transmis o scrisoare de mulțumire către România și Polonia pentru angajamentul de a crește bugetele pentru apărare la 5% din PIB în următorii ani, potrivit informațiilor citate în articol.
Recomandate

Președintele Donald Trump a rămas tăcut public după oprirea la sol a zborurilor decisă de FAA , deși perturbările au afectat mii de călători, potrivit CNN . Absența unui mesaj prezidențial, într-un episod cu impact operațional major asupra transportului aerian, mută presiunea de comunicare și gestionare către Departamentul Transporturilor și către Congres. În materialul CNN, jurnalista Kaitlan Collins notează că Trump „a fost neobișnuit de tăcut” după ce Administrația Federală a Aviației (FAA) a oprit temporar zborurile la nivel național („ground stop”, adică o măsură prin care decolările sunt suspendate). În același timp, președintele a continuat să posteze pe rețeaua sa, Truth Social , fără să comenteze incidentul. Ce spune administrația prin secretarul Transporturilor Secretarul american al Transporturilor, Sean Duffy , a declarat că a vorbit cu președintele la telefon. În paralel, Duffy a cerut Congresului 50 de miliarde de dolari pentru finanțare, în contextul problemelor care au dus la oprirea zborurilor, conform relatării CNN. Separat, într-o conferință de presă menționată în aceeași serie video, Duffy a spus că problemele de telecomunicații ale FAA din ziua precedentă nu au fost rezultatul unui atac cibernetic. De ce contează: presiune pe finanțare și pe răspunsul instituțional Dincolo de componenta politică, episodul are o miză de reglementare și funcționare a infrastructurii critice: oprirea zborurilor la nivel național indică vulnerabilități operaționale, iar solicitarea de 50 de miliarde de dolari către Congres sugerează că administrația pregătește o discuție despre investiții și modernizare. CNN nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre durata opririi zborurilor sau despre amploarea exactă a întârzierilor, dincolo de faptul că „mii de călători” au fost afectați. [...]

Difuzarea, la un protest AUR din București, a unui montaj cu declarații ale vicepreședintelui SUA JD Vance a fost folosită ca instrument de mobilizare politică , într-un context în care mesajele despre „libertatea de exprimare” și anularea alegerilor din România sunt importate direct în retorica internă, potrivit Mediafax . La manifestația de sâmbătă, 14 noiembrie, organizată în Capitală în sprijinul lui Călin Georgescu și promovată de AUR, pe ecranele amplasate la protest a rulat un montaj video cu fragmente din discursul susținut de JD Vance în februarie 2025 la Conferința de Securitate de la München . În intervenția de atunci, vicepreședintele american critica restrângerea libertății de exprimare în Europa și făcea referire explicită la anularea alegerilor prezidențiale din România. După încheierea înregistrării, o persoană aflată pe scenă a început să scandeze „JD Vance! JD Vance!”. Conform relatării, reacția mulțimii nu a fost imediată, însă, după mai multe repetări, o parte dintre participanți s-au alăturat scandărilor. Momentul a fost urmat de îndemnuri către mulțime să scandeze numele lui Călin Georgescu, iar protestatarii au trecut la scandări în favoarea acestuia. Contextul mesajului preluat din discursul de la München În discursul din 14 februarie 2025, JD Vance a susținut că principala amenințare la adresa Europei ar fi una internă, legată de restrângerea libertăților și de erodarea încrederii în principiile democratice. Mediafax redă una dintre afirmațiile sale: „Mă tem că libertatea de exprimare este în retragere în Marea Britanie și în întreaga Europă”. Tot în același discurs, vicepreședintele american a comentat anularea alegerilor prezidențiale din România, afirmând că o democrație nu ar trebui să poată fi destabilizată de o campanie de publicitate online finanțată din străinătate. De ce contează Episodul indică o încercare de legitimare a mesajelor unui protest intern prin asocierea cu o voce de rang înalt din politica SUA, folosind teme sensibile pentru agenda publică din România (libertatea de exprimare și anularea alegerilor). În lipsa altor detalii în material despre organizare sau reacții oficiale, rămâne de urmărit dacă astfel de referințe vor deveni recurente în mobilizarea politică de stradă și în discursul public al actorilor implicați. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că România și Ungaria vor încerca să „închidă” tensiunile bilaterale după o discuție directă cu premierul ungar Peter Magyar, potrivit Agerpres , la finalul reuniunii informale a Consiliului European . Șeful statului a declarat că întâlnirea bilaterală a avut loc „în mod foarte deschis”, iar cei doi au convenit că relația dintre cele două țări are „un potențial”, în pofida unor „probleme istorice” și „diplomatice” care au alimentat tensiuni. „Am acceptat fiecare dintre noi că există un potențial al acestei relații, că există probleme istorice, diplomatice în această relație, pe care sper că avem deschiderea să discutăm în perioada imediat următoare, pentru a închide [...] aceste discuții tensionate sau aceste [...] tensiuni, lucruri nerezolvate.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Din declarațiile președintelui reiese că discuțiile ar urma să continue „în perioada imediat următoare”, cu obiectivul explicit de a reduce tensiunile și de a aborda temele rămase nerezolvate. Agerpres nu oferă detalii despre un calendar, teme concrete sau formatul viitoarelor discuții. Contextul întâlnirii Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Potrivit aceleiași surse, reuniunea a fost prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale. [...]

Anturajul lui Emmanuel Macron avertizează că o eventuală oprire a sprijinului pentru Ucraina ar putea izola Franța în Europa , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen privind ajutorul acordat Kievului, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis în contextul în care Le Pen este prezentată drept favorită pentru alegerile prezidențiale din 2027, leagă direct politica față de Ucraina de securitatea europeană. O sursă din anturajul președintelui francez a susținut că, dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina” și ar fi aleasă, „ea ne va izola în Europa”. În aceeași intervenție, apropiații lui Macron au argumentat că „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, indicând că Parisul vede sprijinul pentru Kiev ca parte a arhitecturii de securitate a Europei, nu doar ca un dosar de politică externă. Ce a spus Macron și care este miza politică Macron a transmis sâmbătă seară, într-un mesaj pe platforma X, că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, avertizând asupra riscului unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Președintele francez nu a numit-o explicit pe Marine Le Pen, însă, potrivit materialului, aluzia este considerată evidentă. Contextul acestei confruntări de poziționare este anunțul Marinei Le Pen că, dacă va deveni președinte, va pune capăt ajutorului financiar al Franței pentru Ucraina după cel mult șase luni. [...]

Disputa despre raportul privind anularea alegerilor riscă să prelungească incertitudinea instituțională , după ce Traian Băsescu a pus sub semnul întrebării existența informațiilor care ar sta la baza documentului promis de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Fostul președinte a susținut că, dacă serviciile de informații ar fi avut dovezi relevante, acestea ar fi ajuns deja la șeful statului. Într-o intervenție citată de romaniatv.net, Băsescu a afirmat că „problema raportului cu alegerile anulate” este una care „nu mai suportă să stea nelămurită”. Ce contestă Traian Băsescu și ce ar fi trebuit făcut, în opinia lui Băsescu spune că președintele Nicușor Dan „nici nu ar avea atribuții” să realizeze un astfel de raport, deși l-a promis încă din campania electorală. El a criticat ideea anulării alegerilor „fără un temei explicat” și a pus sub semnul întrebării existența datelor invocate. „Dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui. Eu sunt convins că nu o au şi nu îşi poate asuma nimeni o minciună.” Totodată, fostul șef al statului a indicat o procedură pe care o consideră adecvată: raportul ar fi trebuit prezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), clasificat „strict secret” și înaintat procurorului general. Poziția lui Nicușor Dan: nereguli financiare și „ război hibrid ” atribuit Rusiei Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că „tabloul general este mult mai amplu” și a vorbit despre existența unui „război hibrid” dus de Rusia în România și în Europa, cu exemple de sabotaje, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. El a spus că își dorește ca, atunci când raportul va fi finalizat, acest tablou să fie prezentat public. În ceea ce privește anularea alegerilor, Nicușor Dan a rezumat motivul principal invocat: o „neregulă evidentă financiară”, în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” privind cheltuirea unor „sume consistente”. Potrivit președintelui, investigațiile sunt „în curs”, inclusiv pe traseul banilor, însă „dovada că au fost sume consistente există”. Referitor la ingerințele Rusiei, Nicușor Dan a amintit că procurorul general ar fi prezentat, „în urmă cu un an”, informații care indicau existența influenței ruse. De ce contează: presiune pe clarificarea bazei legale și a responsabilităților Miza imediată este una de funcționare instituțională: raportul promis rămâne un punct de tensiune publică, iar schimbul de acuzații și interpretări ridică întrebări despre cine are competența de a produce și valida un astfel de document și în ce cadru ar trebui prezentate informațiile sensibile. În lipsa raportului, tema anulării alegerilor rămâne deschisă, iar explicațiile oficiale se sprijină, deocamdată, pe declarații și pe investigații aflate „în curs”, așa cum le descrie președintele. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]