Știri
Știri din categoria Politică
Nemulțumirile din jurul lui Trump vizează controlul intern al mesajelor publicate pe Truth Social, după ce o colaboratoare apropiată ar avea un rol central în selectarea și postarea conținutului, inclusiv a unor materiale controversate, potrivit Adevărul, care citează presa americană.
Potrivit unui material publicat de The Wall Street Journal, asistenta executivă Natalie Harp ar fi ajuns, la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în centrul aparatului său de comunicare online. Surse citate de publicația americană susțin că Harp ar selecta și tipări propuneri de postări – multe preluate sau adaptate din alte conturi online – pe care i le prezintă președintelui pentru aprobare, după care le publică de pe contul oficial al lui Trump.
În multe seri, Trump publică zeci de mesaje, inclusiv atacuri la adresa adversarilor politici, distribuiri de imagini generate cu inteligență artificială și conținut provenit din conturi obscure ale mișcării MAGA de pe X și Truth Social. Conform acelorași surse, președintele postează și personal, însă ar aproba toate materialele care apar pe contul său.
Nemulțumirea din interiorul administrației ar fi alimentată de modul de lucru: oficiali ai Casei Albe s-ar plânge că Natalie Harp nu consultă biroul șefului de cabinet, echipa de comunicare sau consilierii pentru securitate națională înainte de publicarea unor mesaje considerate sensibile, potrivit surselor citate de WSJ. Aceleași surse afirmă că Harp le-ar fi spus colegilor că lucrează exclusiv pentru Donald Trump și că răspunde doar în fața acestuia.
Printre postările controversate atribuite echipei coordonate de Harp ar fi fost menționate un videoclip rasist în care Barack și Michelle Obama erau reprezentați ca maimuțe și o imagine generată cu inteligență artificială în care Trump apărea în ipostaza lui Iisus Hristos; ambele au fost ulterior șterse.
Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a refuzat să ofere detalii despre procesul intern de aprobare, dar a apărat eficiența Truth Social.
„Niciun alt instrument de comunicare online nu s-a dovedit mai eficient decât Truth”
Cheung a susținut, potrivit WSJ, că platforma îi permite lui Trump să transmită direct și „nefiltrat” opiniile către public, fără „distorsionarea” lor de presa tradițională.
Recomandate
Donald Trump spune că oprirea programului nuclear al Iranului primează în fața presiunilor economice interne , potrivit Digi24 , într-un moment în care războiul cu Iranul alimentează scumpiri la energie și reaprinde tema costului vieții în SUA, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Președintele american a declarat marți, la Casa Albă, că dificultățile financiare resimțite de americani din cauza conflictului nu îl determină să caute un acord de pace cu Teheranul. Mesajul său a fost că obiectivul central rămâne împiedicarea Iranului de a obține arma nucleară. „Nu mă gândesc la situația financiară a americanilor. Nu mă gândesc la nimeni. Mă gândesc la un singur lucru: nu putem permite Iranului să dețină o armă nucleară. Atât.” Presiunea economică: inflație mai mare și energie mai scumpă Declarațiile vin pe fondul accelerării inflației în SUA și al creșterii prețurilor la combustibili, după scumpirea petrolului, pe care materialul o leagă de escaladarea conflictului început la finalul lunii februarie, când SUA și Israelul au atacat pentru prima dată Iranul. Conform datelor oficiale citate, prețurile din SUA au crescut cu 3,8% în aprilie, cel mai rapid ritm din 2023, impulsionat în principal de costurile energiei. În plus, potrivit AAA, prețul mediu al benzinei a depășit 4,50 dolari pe galon (aprox. 1,19 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru), cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. În același context, articolul menționează: creșterea prețurilor alimentelor cu aproape 4%; majorări la facturile de electricitate și utilități; tarife aeriene mai mari cu peste 20%. Mesaje divergente în administrație și incertitudine privind scăderile de preț Oficialii administrației au transmis semnale diferite despre când s-ar putea reduce presiunile. Secretarul Energiei, Chris Wright, a spus în martie că prețurile la combustibil ar putea reveni la nivelurile de dinainte de război până în vară, dar ulterior a afirmat că „nu poate face previziuni”. În aprilie, el a declarat pentru CNN că o scădere sub 3 dolari pe galon „s-ar putea să nu aibă loc până anul viitor”. Trump a indicat, la rândul său, că până în noiembrie prețurile „ar putea scădea”, „ar putea rămâne la același nivel” sau „poate ar putea crește puțin”. Consilierul economic Kevin Hassett a declarat la Fox News că măsurile de ajutor vor fi adoptate „relativ repede și cu siguranță înainte de alegeri” și că președintele ar fi dat asigurări că „războiul este pe cale să se încheie”. De ce contează politic: costul vieții intră în campania pentru „midterms” Materialul plasează ieșirea publică a lui Trump în pragul campaniei pentru alegerile de la jumătatea mandatului , într-un climat în care accesibilitatea (costul vieții) devine o preocupare centrală. Un sondaj al Universității din Michigan, realizat în aprilie, arată că încrederea consumatorilor a coborât la niveluri văzute ultima oară în 2022. În paralel, Trump a susținut că politicile sale economice funcționează „incredibil” și a afirmat că, odată încheiat războiul, ar urma să scadă prețul petrolului și să crească bursa, adăugând că scenariile negative invocate de unii – petrol la 300 de dolari/baril și o prăbușire bursieră de 25% sau mai mult – „nu s-au concretizat”. Contextul declarațiilor este relatat de The Guardian , citat de Digi24, pe baza intervenției lui Trump de marți, înaintea îmbarcării într-un avion cu destinația China. [...]
Un pachet de vânzări de arme americane către Taiwan, de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), riscă să fie amânat sau politizat în contextul summitului dintre Donald Trump și Xi Jinping, pe fondul semnalelor că subiectul ar putea intra direct în negocierile bilaterale, potrivit CNN . Miza pentru Taipei este dublă: menținerea liniei tradiționale a Washingtonului față de Taiwan și continuitatea livrărilor de armament, într-un moment în care administrația Trump caută, potrivit unor oficiali și analiști citați, sprijinul Chinei pentru a negocia un final al războiului cu Iranul. În acest cadru, există temeri că un Trump „tranzacțional” ar putea oferi concesii pe Taiwan. Ce anume alimentează incertitudinea: vânzările de arme, aduse în discuție chiar de Trump Trump a declarat luni că va discuta cu Xi despre vânzările de arme americane către Taiwan, comentariu care a amplificat îngrijorarea că viitoare tranzacții ar putea fi puse sub semnul întrebării. „O să am această discuție. Președintele Xi ar vrea să nu. Și o să am această discuție.” CNN notează că Trump nu a avansat încă formal un pachet de vânzări de arme către Taiwan estimat la circa 14 miliarde de dolari. Beijingul se opune constant acestor vânzări. În paralel, un grup bipartizan de senatori i-a cerut lui Trump, printr-o scrisoare trimisă înaintea vizitei, să notifice oficial Congresul că vânzările au fost aprobate de administrație, avertizând că sprijinul pentru Taiwan nu ar trebui să devină monedă de schimb în discuțiile cu Beijingul. Contextul de reglementare și semnalele politice: „One China”, ambiguitatea strategică și obligațiile SUA În cadrul politicii „One China”, SUA recunosc poziția Chinei că Taiwanul face parte din China, dar nu au recunoscut oficial pretenția Partidului Comunist asupra insulei autoguvernate. Washingtonul menține relații neoficiale solide cu Taiwanul și a vândut de-a lungul anilor armament avansat, cu sprijin bipartizan, păstrând însă o ambiguitate intenționată privind o eventuală intervenție militară în cazul unui atac chinez. Totodată, în baza Taiwan Relations Act (lege americană veche de decenii), SUA au obligația de a furniza Taiwanului mijloacele necesare pentru autoapărare, amintește CNN. Chiar dacă oficiali ai administrației au spus că politica SUA față de Taiwan rămâne neschimbată, persistă temeri că Trump ar putea submina poziția insulei „prin fapte sau cuvinte”, intenționat sau nu. Ce urmărește Beijingul și de ce contează pentru Taipei Mai multe surse familiarizate cu pregătirile întâlnirii au indicat că tema Taiwanului este așteptată să apară în discuțiile Trump–Xi. Un fost oficial american de rang înalt a spus că Xi ar putea încerca să obțină concesii pe care China să le poată anunța ulterior, inclusiv: critici la adresa Taiwanului sau a președintelui Taiwanului; o acceptare implicită a neavansării următorului pachet major de vânzări de arme către insulă. În același timp, Beijingul consideră că intră în negocieri cu pârghii suplimentare, inclusiv pe fondul conflictului prelungit al SUA cu Iranul, potrivit unor surse chineze citate de CNN. Pentru Xi, „revenirea” Taiwanului — revendicat de Partidul Comunist, dar niciodată controlat — rămâne un obiectiv strategic major. Presiunea operațională: stocurile de muniții ale SUA și capacitatea de livrare Pe lângă riscul politic, Taipei urmărește și constrângerile de ordin practic. Oficialii taiwanezi sunt îngrijorați că diminuarea stocurilor de armament ale SUA ar putea afecta sistemele deja cumpărate, dar încă nelivrate. CNN amintește că armata americană și-a redus semnificativ stocurile unor rachete-cheie în războiul cu Iranul, ceea ce a creat un „risc pe termen scurt” de a rămâne fără muniție într-un conflict viitor. O analiză a Center for Strategic and International Studies, citată de CNN, arată că nivelul actual al unor muniții critice nu ar mai fi suficient pentru a confrunta un adversar precum China și că refacerea inventarului la nivelurile de dinainte de război ar putea dura ani. Reacția Taiwanului: reasigurări publice, anxietate recunoscută și bugete sub așteptări Ministrul de Externe Lin Chia-lung a spus că rămâne încrezător în relațiile cu Washingtonul și a subliniat că SUA au reasigurat în mod repetat Taipei că politica față de Taiwan nu se va schimba. Totuși, a recunoscut tensiunea din jurul summitului. „Desigur, sperăm că summitul Trump–Xi nu produce surprize privind chestiuni legate de Taiwan.” Mai direct, vice-ministrul de Externe Francois Wu a declarat într-un interviu acordat Bloomberg la final de aprilie că cea mai mare teamă este ca Taiwanul să ajungă „în meniul” discuției dintre Xi și Trump. Pe plan intern, parlamentul taiwanez controlat de opoziție a aprobat săptămâna trecută cheltuieli suplimentare pentru apărare de 25 miliarde de dolari, sub cele 40 miliarde de dolari pe care guvernul încercase inițial să le obțină, potrivit CNN. Ce urmează În zilele summitului, Taipei va urmări dacă discuțiile Trump–Xi produc semnale publice sau decizii care să afecteze două puncte sensibile: calendarul și aprobarea pachetului de armament de circa 14 miliarde de dolari, respectiv tonul politic al Washingtonului față de statutul Taiwanului. În lipsa unor concluzii oficiale făcute publice, amploarea eventualelor concesii rămâne incertă. [...]
Traian Băsescu cere întărirea cooperării cu Turcia pentru securitatea la Marea Neagră , argumentând că România nu poate „controla” regiunea fără Ankara, potrivit Mediafax . Fostul președinte a declarat miercuri, la TVR Info, că „linia parteneriatului cu Statele Unite trebuie păstrată cu toate eforturile cu putință”, inclusiv „cu concesii, dacă este nevoie”. În același timp, el a insistat că securitatea în NATO nu depinde exclusiv de SUA și a indicat nevoia de a consolida cooperarea regională. De ce contează: Marea Neagră, între capacități militare și interese economice Băsescu a făcut apel la întărirea „ trilateralei” Turcia–România–Polonia , plasând Turcia în centrul ecuației de securitate la Marea Neagră. „Consolidați trilaterala Turcia, România, Polonia. Pentru că Marea Neagră nu o să o controlăm cu altcineva decât cu Turcia.” În argumentația sa, Ankara are atât interese economice, cât și capabilități militare relevante în regiune. El a spus că Turcia „exploatează deja platforme care extrag gaze din Marea Neagră” și că dispune de „capacitatea navală” necesară pentru a menține echilibrul. Ce spune despre rolul României și al Ucrainei Fostul șef al statului a susținut că Turcia „trebuie atrasă” în proiectele de securizare a Mării Negre și a menționat că și Ucraina are „rolul ei” în regiune. Despre România, Băsescu a afirmat că, „chiar dacă încă nu are nave”, a făcut achiziții de rachete amplasate pe coasta Mării Negre, „rachete sol-navă”, concluzionând că țara „nu este descoperită complet”. [...]
România și Ucraina trec la pași de implementare ai Parteneriatului Strategic , cu un pachet de direcții care vizează direct cooperarea economică și proiectele cu impact operațional la graniță, potrivit Agerpres . Președintele României, Nicușor Dan , a avut miercuri o rundă de consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , în marja Summitului B9 de la Palatul Cotroceni, unde Zelenski a fost invitat special. Cei doi șefi de stat au convenit „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic România–Ucraina. Ce domenii intră în pachetul de implementare Conform mesajului transmis de Nicușor Dan într-o postare pe Facebook, accentul este pus pe cinci direcții: consolidarea relațiilor comerciale; cooperarea transfrontalieră; securitatea energetică; inovația în apărare; educație. Nicușor Dan a precizat că dialogul continuă discuțiile începute „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a lui Zelenski în România. Miza industrială: transfer de expertiză în tehnologii de apărare În aceeași comunicare, președintele României a arătat că Ucraina a acumulat experiență în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, „în special în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă”, iar România își dorește ca industria sa să beneficieze de această expertiză în dezvoltarea și producerea de tehnologii de apărare. Totodată, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
Summitul B9 de la București a fixat o direcție de creștere a cheltuielilor de apărare , cu accent pe transformarea bugetelor în capabilități și pe o împărțire mai echilibrată a efortului între Europa și SUA, potrivit Wall-Street . Mesajul are implicații directe pentru bugetele naționale și pentru industria de apărare, în contextul în care liderii de pe flancul estic și nordic al NATO au tratat Rusia drept „amenințare” și au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina. La finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a spus că declarația comună adoptată de participanți menționează explicit că Rusia este o amenințare și că statele din formatul B9 și din zona nordică au „o preocupare comună” legată de Rusia. În același timp, șeful statului a indicat că discuțiile au vizat și posibilitatea formalizării acestei compatibilizări de poziții într-un format mai extins. Ce înseamnă „NATO 3.0” în logica summitului: bani mai mulți, capabilități, echilibru transatlantic Nicușor Dan a încadrat reuniunea B9 ca etapă pregătitoare pentru summitul NATO de la Ankara și a descris tema centrală drept nevoia de a „oferi mai mult” pentru securitatea transatlantică. În această cheie, el a rezumat direcțiile agreate astfel: respectarea angajamentelor privind suplimentarea cheltuielilor militare; „transformarea banilor în capabilități”, pentru ca Alianța să fie mai bine pregătită pentru amenințări; echilibrarea contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și SUA. România, a precizat președintele, alocă anul acesta 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă merge către echipamente noi. Tot el a spus că România își respectă angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga din 2025 și că există progres în implementare. Presiune pe securitatea regională: Moldova, dronele și proiectul „Santinela Estului” În declarațiile de la București, Nicușor Dan a adus în prim-plan Republica Moldova, descrisă drept stat de pe flancul estic „amenințat”, aflat într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru a ține piept agresiunii. Separat, președintele a menționat îngrijorările legate de dronele care ajung în apropierea granițelor României și a spus că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO. În acest context, a indicat că proiectul „Santinela Estului” avansează pentru protecția cetățenilor români afectați sau potențial afectați. Rutte: investiții mai mari și sprijin american pentru Ucraina, pe agenda NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a insistat pe nevoia de a apăra statele de pe flancul estic și de a face „mai mult”, în condițiile riscurilor actuale. El a vorbit despre necesitatea ca armatele să aibă resurse și capabilități și a salutat investițiile în apărare din Polonia, România și ale altor aliați. Rutte a mai spus că sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina rămâne o prioritate și la summitul de la Ankara și a punctat că este nevoie și de susținerea SUA pentru Ucraina, argumentând că securitatea Ucrainei este securitatea NATO. Declarația comună și excepția Ungariei Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități, notează publicația. În același cadru, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut că B9 nu mai este „la periferie”, ci un „centru de gravitație al NATO”, iar Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor sau să înceapă războaie fără consecințe. Printre temele principale discutate la București au fost menționate creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina. [...]
România și Ucraina vor să accelereze implementarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe securitatea energetică și industria de apărare , după discuțiile dintre președintele României, Nicușor Dan , și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Summitul B9 de la Palatul Cotroceni, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc miercuri, în contextul în care Zelenski a fost „invitatul special” al Summitului B9, iar cei doi lideri au avut și consultări bilaterale, continuând dialogul început „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a președintelui ucrainean în România, conform unei postări a lui Nicușor Dan pe Facebook. Ce domenii intră în cooperarea anunțată Șeful statului român a indicat că România și Ucraina vor colabora în mai multe arii, inclusiv: comerț; securitate energetică; industria de apărare. În mesajul public, Nicușor Dan a transmis că cele două părți urmăresc „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic, cu accent pe relațiile comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație. Miza pentru industria de apărare: tehnologie și producție Un punct distinct al discuțiilor vizează transferul de know-how dinspre Ucraina către România, pe fondul experienței acumulate de Kiev în utilizarea tehnologiilor militare noi. „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare.” În același timp, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
